Art. 304. - Art. 304: Tratamentul expunerilor membrilor compensatori la clienţi - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 304: Tratamentul expunerilor membrilor compensatori la clienţi
(1)O instituţie care acţionează ca membru compensator şi care, în această calitate, acţionează ca intermediar financiar între un client şi o CPC calculează cerinţele de fonduri proprii pentru tranzacţiile sale cu clientul respectiv legate de CPC în conformitate cu secţiunile 1-8 din prezentul capitol, cu capitolul 4 secţiunea 4 din prezentul titlu şi cu titlul VI, după caz.
(2)Dacă o instituţie care acţionează ca membru compensator încheie un acord contractual cu un client al unui alt membru compensator care facilitează clientului respectiv, în conformitate cu articolul 48 alineatele (5) şi (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, transferul poziţiilor şi al garanţiilor reale menţionate la articolul 305 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament şi dacă respectivul acord contractual antrenează o obligaţie contingentă pentru respectiva instituţie, instituţia poate atribui o valoare a expunerii egală cu zero obligaţiei contingente respective.
(3)În cazul în care o instituţie care acţionează ca membru compensator utilizează metodele prevăzute în secţiunea 3 sau 6 din prezentul capitol pentru a calcula cerinţa de fonduri proprii pentru expunerile sale, se aplică următoarele dispoziţii:
a)prin derogare de la articolul 285 alineatul (2), instituţia poate utiliza o perioadă de risc de marjă de cel puţin cinci zile lucrătoare pentru expunerile sale la un client;
b)instituţia aplică o perioadă de risc de marjă de cel puţin 10 zile lucrătoare pentru expunerile sale la o CPC;
c)prin derogare de la articolul 285 alineatul (3), în cazul în care un set de compensare inclus în calcul îndeplineşte condiţia prevăzută la litera (a) de la alineatul respectiv, instituţia poate să nu ţină seama de limita stabilită la litera respectivă, cu condiţia ca setul de compensare să nu îndeplinească cerinţa prevăzută la litera (b) de la alineatul respectiv şi să nu conţină tranzacţii contestate sau opţiuni exotice;
d)în cazul în care o CPC reţine o marjă de variaţie faţă de o tranzacţie şi garanţiile reale ale instituţiei nu sunt protejate în cazul insolvenţei respectivei CPC, instituţia aplică o perioadă de risc de marjă egală cu valoarea cea mai mică dintre un an şi scadenţa reziduală a tranzacţiei, cu un prag de 10 zile lucrătoare.
(4)Prin derogare de la articolul 281 alineatul (2) litera (i), în cazul în care o instituţie care acţionează ca membru compensator utilizează metoda prevăzută în secţiunea 4 pentru a calcula cerinţa de fonduri proprii aferentă expunerilor sale la un client, instituţia poate utiliza un factor de scadenţă de 0,21 pentru efectuarea calculului.
(5)Prin derogare de la articolul 282 alineatul (4) litera (d), în cazul în care o instituţie care acţionează ca membru compensator utilizează metoda prevăzută în secţiunea 5 pentru a calcula cerinţa de fonduri proprii aferentă expunerilor sale la un client, instituţia respectivă poate utiliza un factor de scadenţă de 0,21 la calculul respectiv.
(6)O instituţie care acţionează ca membru compensator poate utiliza valoarea redusă a expunerii în caz de nerambursare rezultată din calculele menţionate la alineatele (3), (4) şi (5) pentru a-şi calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA în conformitate cu titlul VI.
(7)O instituţie care acţionează ca membru compensator care colectează garanţii reale de la un client pentru o tranzacţie legată de o CPC şi transferă garanţiile reale către CPC poate recunoaşte garanţiile respective pentru a-şi reduce expunerea la client pentru tranzacţia respectivă legată de CPC.
În cazul unei structuri a clientelei pe mai multe niveluri, tratamentul prevăzut la primul paragraf poate fi aplicat la fiecare nivel al structurii respective.