Art. 210. - Art. 210: Cerinţe privind alte garanţii reale corporale - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 210: Cerinţe privind alte garanţii reale corporale
Garanţiile reale corporale, altele decât garanţiile sub forma bunurilor imobile, se califică drept garanţii reale eligibile în cadrul abordării IRB, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)contractul de garanţie reală în temeiul căruia garanţiile reale corporale sunt furnizate unei instituţii este eficace şi executoriu din punct de vedere juridic în toate jurisdicţiile relevante şi permite instituţiei respective să valorifice garanţia reală într-un interval de timp rezonabil;
b)cu singura excepţie a drepturilor de prim rang care pot fi permise, menţionate la articolul 209 alineatul (2) litera (b), numai drepturile de prim rang sau privilegiile asupra garanţiei reale se califică drept garanţii reale eligibile, iar o instituţie are prioritate faţă de toţi ceilalţi împrumutători asupra sumelor obţinute în urma executării garanţiei reale;
c)instituţiile monitorizează valoarea garanţiei reale în mod frecvent, respectiv cel puţin anual. Frecvenţa de monitorizare creşte în cazul în care condiţiile de piaţă suferă modificări semnificative;
d)contractul de credit include descrieri detaliate ale garanţiilor reale şi specifică în detaliu modalitatea şi frecvenţa reevaluării;
e)instituţiile formalizează clar în cadrul politicilor şi al procedurilor interne de creditare, disponibile pentru examinare, tipurile de garanţii reale corporale pe care le acceptă şi politicile şi practicile pe care le aplică cu privire la cuantumul corespunzător fiecărui tip de garanţie reală în raport cu cuantumul expunerii;
f)politicile de creditare ale instituţiei cu privire la structura tranzacţiei stabilesc următoarele:
(i)cerinţe corespunzătoare privind garanţiile reale în raport cu cuantumul expunerii;
(ii)capacitatea de executare rapidă a garanţiei reale;
(iii)capacitatea de a stabili un preţ sau o valoare de piaţă în mod obiectiv;
(iv)frecvenţa cu care valoarea poate fi obţinută imediat, inclusiv o apreciere sau o evaluare profesională;
(v)volatilitatea sau un indicator de aproximare a volatilităţii valorii garanţiei reale.
g)atunci când efectuează o evaluare sau o reevaluare, instituţiile ţin seama pe deplin de orice deteriorare sau uzură morală a garanţiei reale, acordând o atenţie deosebită efectelor trecerii timpului asupra garanţiilor reale sensibile la uzura morală; în cazul garanţiilor reale corporale, uzura morală a garanţiei reale include, de asemenea, consideraţii de evaluare legate de ESG referitoare la interdicţii sau limitări impuse de obiectivele de reglementare şi actele juridice relevante ale Uniunii şi ale statelor membre, precum şi, dacă este relevant pentru instituţiile active la nivel internaţional, de obiectivele juridice şi de reglementare ale ţărilor terţe;

h)instituţiile au dreptul de a efectua o inspecţie fizică a garanţiei reale. Acestea dispun, de asemenea, de politici şi proceduri care stabilesc modul de exercitare a dreptului de inspecţie fizică;
i)garanţia reală acceptată ca protecţie este asigurată în mod adecvat împotriva riscului de daune, iar instituţiile dispun de proceduri de monitorizare a acestui fapt.
În cazul în care contractele de garanţie generală sau alte forme de garanţii constituite asupra unei universalităţi de bunuri oferă instituţiei creditoare o creanţă înregistrată asupra activelor unei societăţi şi în cazul în care creanţa respectivă conţine atât active care nu sunt eligibile drept garanţii reale în cadrul abordării IRB, cât şi active care sunt eligibile drept garanţii reale în cadrul abordării IRB, instituţia le poate recunoaşte pe acestea din urmă drept protecţie finanţată a creditului eligibilă. În acest caz, recunoaşterea este condiţionată de îndeplinirea de către activele respective a cerinţelor de eligibilitate a garanţiilor reale în cadrul abordării IRB, astfel cum se prevede în prezentul capitol.