Art. 114. - Art. 114: Expuneri faţă de administraţii centrale sau bănci centrale - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 114: Expuneri faţă de administraţii centrale sau bănci centrale
(1)Expunerile faţă de administraţii centrale şi bănci centrale primesc o pondere de risc de 100 %, cu excepţia cazului în care se aplică tratamentele prevăzute la alineatele (2)-(7).
(2)Expunerile faţă de administraţii centrale şi bănci centrale pentru care este disponibilă o evaluare de credit efectuată de o instituţie externă de evaluare a creditului desemnată primesc o pondere de risc în conformitate cu tabelul 1 care corespunde evaluării de credit emise de instituţia externă de evaluare a creditului în conformitate cu articolul 136.
Tabelul 1
Nivel de calitate a creditului | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
Pondere de risc | 0 | 20 | 50 | 100 | 100 | 150 |
(3)Expunerilor faţă de BCE li se aplică o pondere de risc de 0 %.
(4)Expunerilor faţă de administraţiile centrale şi băncile centrale ale statelor membre, denominate şi finanţate în moneda naţională a respectivei administraţii centrale sau bănci centrale li se aplică o pondere de risc de 0 %.
(6)
[textul din Art. 114, alin. (6) din partea III, titlul II, capitolul 2, sectiunea 2 a fost abrogat la 27-iun-2020 de Art. 1, punctul 2. din Regulamentul 873/24-iun-2020]
(7)În cazul în care autorităţile competente dintr-o ţară terţă, care aplică dispoziţii de supraveghere şi reglementare cel puţin echivalente cu dispoziţiile aplicate în Uniune, aplică o pondere de risc mai mică decât cea indicată la alineatele (1) şi (2) pentru expunerile faţă de propria administraţie centrală şi propria bancă centrale, denominate şi finanţate în moneda naţională, instituţiile pot să aplice expunerilor respective aceeaşi pondere de risc.
În sensul prezentului alineat, Comisia poate adopta, prin intermediul actelor de punere în aplicare şi sub rezerva procedurii de examinare prevăzute la articolul 464 alineatul (2), o decizie prin care să stabilească dacă o ţară terţă aplică dispoziţii de supraveghere şi reglementare cel puţin echivalente cu cele aplicate în Uniune. În absenţa unei astfel de decizii, până la 1 ianuarie 2015, instituţiile pot continua să aplice tratamentul prevăzut la prezentul alineat pentru expunerile faţă de administraţia centrală sau faţă de banca centrală dintr-o ţară terţă, dacă autorităţile competente relevante au declarat ţara terţă respectivă ca fiind eligibilă pentru acest tratament, înainte de 1 ianuarie 2014.