Art. 107. - Art. 107: Abordări ale riscului de credit - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 107: Abordări ale riscului de credit
(1)Pentru calcularea cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor în sensul articolului 92 alineatul (4) literele (a) şi (g), instituţiile aplică fie abordarea standardizată prevăzută în capitolul 2, fie, în cazul în care autorităţile competente o permit în conformitate cu articolul 143, abordarea bazată pe modele interne de rating prevăzută în capitolul 3.
(2)În cazul expunerilor din tranzacţii şi al contribuţiilor la fonduri de garantare pentru o contraparte centrală (CPC), instituţiile aplică tratamentul menţionat în capitolul 6 secţiunea 9 pentru a calcula cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor în sensul articolului 92 alineatul (4) literele (a) şi (g). În cazul tuturor celorlalte tipuri de expuneri faţă de o CPC, instituţiile tratează respectivele expuneri după cum urmează:
a)ca expuneri faţă de o instituţie, pentru alte tipuri de expuneri faţă de o CPC calificată;
b)ca expuneri faţă de o societate, pentru alte tipuri de expuneri faţă de o CPC necalificată.
(3)În sensul prezentului regulament, expunerile faţă de firme de investiţii din ţări terţe, instituţii de credit din ţări terţe şi burse din ţări terţe, precum şi expunerile faţă de instituţii financiare din ţări terţe care sunt autorizate şi supravegheate de autorităţi din ţări terţe şi care fac obiectul unor cerinţe prudenţiale comparabile cu cele aplicate instituţiilor în ceea ce priveşte soliditatea se tratează ca expuneri faţă de o instituţie numai dacă ţara terţă aplică entităţii respective cerinţe prudenţiale şi de supraveghere care sunt cel puţin echivalente cu cele aplicate în Uniune.
(4)În sensul alineatului (3), Comisia poate adopta, prin intermediul actelor de punere în aplicare şi sub rezerva procedurii de examinare prevăzute la articolul 464 alineatul (2), o decizie prin care să stabilească dacă o ţară terţă aplică cerinţe de supraveghere prudenţială şi de reglementare cel puţin echivalente cu cele aplicate în Uniune. În absenţa unei astfel de decizii, până la 1 ianuarie 2015, instituţiile pot continua să considere expunerile faţă de entităţile menţionate la alineatul (3) drept expuneri faţă de instituţii doar dacă autorităţile competente relevante au confirmat ţara terţă respectivă ca fiind eligibilă pentru tratamentul respectiv înainte de 1 ianuarie 2014.