Titlul iii - DESEMNAREA AUDITORILOR STATUTARI SAU A FIRMELOR DE AUDIT DE CĂTRE ENTITĂŢILE DE INTERES PUBLIC - Regulamentul 537/16-apr-2014 privind cerinţe specifice referitoare la auditul statutar al entităţilor de interes public şi de abrogare a Deciziei 2005/909/CE a Comisiei

Acte UE

Jurnalul Oficial 158L

În vigoare
Versiune de la: 9 Ianuarie 2024
TITLUL III:DESEMNAREA AUDITORILOR STATUTARI SAU A FIRMELOR DE AUDIT DE CĂTRE ENTITĂŢILE DE INTERES PUBLIC
Art. 16: Desemnarea auditorilor statutari sau a firmelor de audit
(1)În scopul aplicării articolului 37 alineatul (1) din Directiva 2006/43/CE, pentru desemnarea auditorilor statutari sau a firmelor de audit de către entităţile de interes public sunt aplicabile condiţiile prevăzute la prezentul articol alineatele (2)-(5), dar poate face obiectul condiţiilor de la alineatul (7).
În cazul în care se aplică articolul 37 alineatul (2) din Directiva 2006/43/CE, entitatea de interes public înştiinţează autoritatea competentă asupra faptului că utilizează sistemele sau modalităţile alternative menţionate la articolul respectiv. În acest caz, nu se aplică alineatele (2)-(5) de la prezentul articol.
(2)Comitetul de audit prezintă organismului administrativ sau de supraveghere al entităţii auditate o recomandare în ceea ce priveşte desemnarea auditorilor statutari sau a firmelor de audit.
Cu excepţia cazului în care se referă la reînnoirea unui contract de audit în conformitate cu articolul 17 alineatele (1) şi (2), recomandarea se justifică şi prezintă ca opţiuni cel puţin doi auditori sau două firme pentru misiunea de audit, iar comitetul de audit îşi exprimă o preferinţă justificată în mod corespunzător pentru una dintre acestea.
Comitetul de audit declară în recomandarea sa că opţiunile sale nu au fost influenţate de terţi şi că nu i s-a impus nicio clauză astfel cum se menţionează la alineatul (6).
(3)Cu excepţia cazului în care se referă la reînnoirea unei misiuni de audit în conformitate cu articolul 17 alineatele (1) şi (2), recomandarea comitetului de audit menţionată la alineatul (2) din prezentul articol este elaborată în urma unei proceduri de selecţie organizate de entitatea auditată, care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)entitatea auditată poate să invite orice auditor statutar sau firma de audit să depună oferte pentru prestarea serviciilor de audit statutar, dacă sunt respectate dispoziţiile articolului 17 alineatul (3) şi dacă prin organizarea procedurii de atribuire nu se împiedică în niciun fel participarea la procedura de selecţie a firmelor care au încasat mai puţin de 15 % din onorariile totale de audit de la entităţi de interes public din statul membru în cauză, în anul calendaristic anterior;
b)entitatea auditată întocmeşte documentaţia de licitaţie care urmează să fie supusă atenţiei auditorilor statutari invitaţi sau firmelor de audit invitate. Respectivele documente de licitaţie trebuie să le permită să înţeleagă domeniul de activitate al entităţii auditate şi tipul de audit statutar care va fi efectuat. Documentaţia de licitaţie cuprinde criterii de selecţie transparente şi nediscriminatorii care sunt utilizate de entitatea auditată pentru a evalua ofertele transmise de auditorii statutari sau de firmele de audit;
c)entitatea auditată poate stabili procedura de selecţie şi poate organiza în cadrul procedurilor negocieri directe cu ofertanţii interesaţi;
d)în cazul în care, conform dreptului Uniunii sau dreptului intern, autorităţile competente menţionate la articolul 20 solicită auditorilor statutari şi firmelor de audit să aplice anumite standarde de calitate, standardele respective sunt incluse în documentaţia de licitaţie;
e)entitatea auditată evaluează ofertele depuse de auditorii statutari sau de firmele de audit în funcţie de criteriile de selecţie prestabilite în documentaţia de licitaţie. Entitatea auditată întocmeşte un raport asupra rezultatelor procedurii de selecţie, raport validat de comitetul de audit. Entitatea auditată şi comitetul de audit ţin seama de orice constatări sau concluzii ale rapoartele de inspecţie publicate de autoritatea competentă în temeiul articolului 28 litera (d) în ceea ce priveşte auditorul statutar sau firma de audit ofertantă, astfel cum se menţionează la articolul 26 alineatul (8);
f)entitatea auditată trebuie să fie în măsură să demonstreze, la cerere, autorităţii competente menţionate la articolul 20 că procedura de selecţie s-a derulat corect.
Comitetul de audit este responsabil cu procedura de selecţie menţionată la primul paragraf.
În sensul literei (a) de la primul paragraf, autoritatea competentă menţionată la articolul 20 alineatul (1) publică o listă actualizată anual cu auditorii statutari şi firmele de audit în cauză. Autoritatea competentă efectuează calculele relevante pe baza informaţiilor furnizate de auditorii statutari şi de firmele de audit în temeiul articolului 14.
(4)Entităţile de interes public care îndeplinesc condiţiile menţionate la articolul 2 alineatul (1) literele (f) şi (t) din Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (1) nu sunt obligate să aplice procedura de selecţie menţionată la alineatul (3).
(1)Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacţionare şi de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 345, 31.12.2003, p. 64).
(5)Propunerea transmisă adunării generale a acţionarilor sau a membrilor entităţii auditate în scopul desemnării auditorilor statutari sau a firmelor de audit cuprinde recomandarea şi preferinţa menţionate la alineatul (2), indicate de comitetul de audit sau de organismul care îndeplineşte funcţii echivalente.
În cazul în care propunerea diferă de preferinţa comitetului de audit, propunerea conţine motivele pentru care nu s-a ţinut cont de recomandarea comitetului de audit. Cu toate acestea, auditorul statutar sau firma de audit recomandat(ă) de organismul administrativ sau de supraveghere trebuie să fi participat la procedura de selecţie indicată la alineatul (3). Prezentul paragraf nu se aplică în cazul în care funcţiile comitetului de audit sunt îndeplinite de organismul administrativ sau de organismul de supraveghere.
(6)Clauzele contractuale dintre entităţile de interes public şi un terţ prin care se restricţionează posibilitatea adunării generale a acţionarilor sau a membrilor entităţii respective de a alege, în conformitate cu articolul 37 din Directiva 2006/43/CE, anumite categorii sau liste de auditori statutari sau de firme de audit, în ceea ce priveşte desemnarea unui anumit auditor statutar sau a unei firme de audit în scopul desfăşurării auditului statutar al entităţii respective sunt considerate nule şi neavenite.
Entitatea de interes public înştiinţează direct şi fără întârziere autorităţile competente menţionate la articolul 20 despre tentativele terţilor de a impune astfel de clauze contractuale sau de a influenţa în alt mod necorespunzător decizia adunării generale a acţionarilor sau membrilor privind alegerea auditorului statutar sau a firmei de audit.
(7)Statele membre pot decide ca, în anumite circumstanţe, entităţile de interes public să desemneze un număr minim de auditori statutari sau de firme de audit şi pot stabili condiţiile pe care se bazează relaţiile dintre auditorii statutari sau firmele de audit desemnate.
Dacă statele membre introduc o astfel de condiţie, acestea informează Comisia şi autoritatea europeană de supraveghere competentă în acest sens.
(8)Dacă entitatea auditată dispune de un comitet de numire, în care acţionarii sau membrii deţin o influenţă considerabilă şi care este însărcinat cu elaborarea de recomandări privind selecţia auditorilor, statele membre pot permite comitetului de numire respectiv să îndeplinească funcţiile comitetului de audit care sunt prevăzute la prezentul articol şi îi poate impune transmiterea recomandării menţionate la alineatul (2) către adunarea generală a acţionarilor sau a membrilor.
Art. 17: Durata misiunii de audit
(1)Entitatea de interes public desemnează un auditor statutar sau o firmă de audit pentru o primă misiune de cel puţin un an. Misiunea poate fi prelungită.
Nici misiunea iniţială a unui anumit auditor statutar sau a unei anumite firme de audit şi nici aceasta combinată cu orice prelungiri ulterioare nu pot depăşi o durată maximă de zece ani.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot:
a)impune ca misiunea iniţială menţionată la alineatul (1) să fie pentru o durată mai mare de un an;
b)stabili o durată maximă mai mică de zece ani pentru misiunile menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf.
(3)După expirarea duratelor maxime ale misiunilor menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf sau la alineatul (2) litera (b) sau după expirarea duratelor misiunilor prelungite în conformitate cu alineatul (4) sau (6), nici auditorul statutar ori firma de audit şi nici, după caz, orice membri ai reţelelor acestora din cadrul Uniunii nu efectuează auditul statutar al aceleiaşi entităţi de interes public pe perioada următorilor patru ani.
(4)Prin derogare de la alineatul (1) şi de la alineatul (2) litera (b), statele membre pot prevedea că duratele maxime menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf şi la alineatul (2) litera (b) pot fi prelungite până la o durată maximă de:
a)20 de ani, în cazul în care o procedură publică de atribuire pentru auditul statutar se desfăşoară în conformitate cu articolul 16 alineatele (2)-(5) şi produce efecte după expirarea duratelor maxime menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf şi la alineatul (2) litera (b); sau
b)24 de ani, în cazul în care mai mulţi auditori sau mai multe firme de audit au desfăşurat misiuni simultane după expirarea duratele maxime menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf şi la alineatul (2) litera (b), cu condiţia ca auditul statutar să aibă drept rezultat prezentarea raportului de audit comun astfel cum este menţionat la articolul 28 din Directiva 2006/43/CE.
(5)Duratele maxime menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf şi la alineatul (2) litera (b) se prelungesc numai dacă, la recomandarea comitetului de audit, organismul administrativ sau de supraveghere propune adunării generale a acţionarilor sau a membrilor să reînnoiască misiunea, în conformitate cu dreptul intern, iar propunerea respectivă este aprobată.
(6)După expirarea duratei maxime menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf, la alineatul (2) litera (b) sau la alineatul (4), după caz, entitatea de interes public poate, în mod excepţional, să solicite autorităţii competente menţionate la articolul 20 alineatul (1) să acorde o prelungire pe baza căreia să desemneze acelaşi auditor statutar sau aceeaşi firmă de audit pentru încă o misiune, dacă sunt îndeplinite condiţiile de la alineatul (4) litera (a) sau (b). O astfel de misiune suplimentară nu depăşeşte doi ani.
(7)Partenerii-cheie de audit responsabili cu derularea auditului statutar îşi încetează participarea la auditul statutar al entităţii auditate în cel mult şapte ani de la data desemnării lor. Aceştia nu pot participa din nou la auditul statutar al entităţii auditate decât după trecerea a trei ani de la încetarea menţionată anterior.
Prin derogare, statele membre pot impune ca partenerii-cheie de audit responsabili cu desfăşurarea auditului statutar să îşi înceteze participarea la auditul statutar al entităţii auditate mai devreme de împlinirea a şapte ani de la data desemnării acestora.
Auditorul statutar sau firma de audit stabileşte un mecanism corespunzător de rotaţie treptată a personalului implicat de cel mai mult timp în auditul statutar, incluzând cel puţin persoanele care sunt înregistrate ca auditori statutari. Mecanismul de rotaţie treptată se aplică în etape, preferabil individual, şi nu pentru toată echipa de misiune. Mecanismul trebuie să fie proporţional cu amploarea şi complexitatea activităţii auditorului statutar sau a firmei de audit.
Auditorul statutar sau firma de audit trebuie să fie în măsură să demonstreze autorităţii competente că mecanismul este aplicat efectiv şi este adaptat la amploarea şi complexitatea activităţii auditorului statutar sau a firmei de audit.
(8)În scopul prezentului articol, durata misiunii de audit se calculează de la primul exerciţiu financiar vizat de scrisoarea de misiune de audit prin care auditorul statutar sau firma de audit a fost desemnată pentru prima dată în vederea desfăşurării de audituri statutare consecutive pentru aceeaşi entitate de interes public.
În scopul prezentului articol, firma de audit include alte societăţi pe care firma de audit le-a achiziţionat sau care au fuzionat cu aceasta.
Dacă există incertitudini cu privire la data la care auditorul statutar sau firma de audit a început efectuarea de audituri statutare consecutive pentru entitatea de interes public, de exemplu, din cauza unor fuziuni, achiziţii de societăţi sau a unor schimbări în structura acţionariatului, auditorul statutar sau firma de audit trebuie să raporteze imediat astfel de incertitudini către autoritatea competentă, care stabileşte în final data relevantă în scopul primului paragraf.
Art. 18: Dosarul de predare
Dacă auditorul statutar sau firma de audit este înlocuită de un alt auditor statutar sau de o altă firmă de audit, fostul auditor statutar sau fosta firmă de audit respectă cerinţele prevăzute la articolul 23 alineatul (3) din Directiva 2006/43/CE.
De asemenea, sub rezerva articolului 15, fostul auditor statutar sau fosta firmă de audit pune la dispoziţia noului auditor statutar sau a noii firme de audit rapoartele suplimentare menţionate la articolul 11 cu privire la anii precedenţi, precum şi orice informaţii transmise autorităţilor competente în temeiul articolelor 12 şi 13.
Fostul auditor statutar sau fosta firmă de audit trebuie să fie în măsură să demonstreze autorităţii competente că a furnizat aceste informaţii noului auditor statutar sau noii firme de audit.
Art. 19: Revocarea şi demisia auditorilor statutari sau a firmelor de audit
Fără a aduce atingere articolului 38 alineatul (1) din Directiva 2006/43/CE, orice autoritate competentă desemnată de un stat membru în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din prezentul regulament transmite informaţiile cu privire la revocarea sau demisia auditorului statutar sau a firmei de audit în timpul mandatului şi furnizează o explicaţie adecvată în acest sens autorităţii competente menţionate la articolul 20 alineatul (1).