Secţiunea 1 - DEFINIREA SI DOBÂNDIREA MARCII COMUNITARE - Regulamentul 40/20-dec-1993 privind marca comunitară
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 10 Martie 2008
SECTIUNEA 1:DEFINIREA SI DOBÂNDIREA MARCII COMUNITARE
Art. 4: Semne care pot constitui o marca comunitara
Pot constitui marci comunitare toate semnele care pot avea o reprezentare grafica, în special cuvintele, inclusiv numele de ersoane, desenele, literele, cifrele, forma produsului sau a mbalajului sau, cu conditia ca astfel de semne sa permita distinctia între produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altora.
Art. 5: Titulari ai marcilor comunitare
Poate fi titularul unei marci comunitare orice persoana fizica sau juridica, inclusiv entitati de drept public.
Art. 7: Motive absolute de refuz
(1)Se respinge înregistrarea urmatoarelor:
a)semne care nu sunt conforme cerintelor de la articolul 4;
b)marci care sunt lipsite de caracter distinctiv;
c)marci care sunt compuse exclusiv din semne sau indicatii ce pot sa serveasca, în comert, pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, provenienta geografica sau data fabricatiei produsului sau a prestarii serviciului sau alte caracteristici ale acestora;
d)marci care sunt compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile de loialitate si constanta ale comertului;
e)semne constituite exclusiv din una dintre urmatoarele:
(i)forma impusa de natura însasi a produsului;
(ii)forma produsului necesara pentru obtinerea unui rezultat tehnic;
(iii)forma care da o valoare substantiala produsului;
f)marci care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri;
g)marci care sunt de natura sa însele publicul consumator, de exemplu asupra naturii, calitatii sau provenientei geografice a produsului sau a serviciului;
h)marci care, în lipsa autorizatiei autoritatilor competente, trebuie respinse în temeiul articolului 6b din Conventia de la Paris;
i)marci care includ insigne, embleme sau ecusoane, altele decât cele mentionate la articolul 6b din Conventia de la Paris, si care prezinta un interes public special, cu exceptia cazului în care înregistrarea lor a fost autorizata de autoritatea competenta.
j)marcile de vin care cuprind sau sunt alcatuite din indicatii geografice destinate identificarii ori marcile de bauturi alcoolice care cuprind sau sunt alcatuite din indicatii geografice destinate identificarii, daca aceste vinuri sau bauturi alcoolice nu au aceste origini.
k)marcile care contin sau care sunt compuse dintr-o denumire de origine sau dintr-o indicatie geografica înregistrata în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2081/92, atunci când corespund uneia din situatiile mentionate la articolul 13 din regulamentul respectiv si când se refera la acelasi tip de produs, cu conditia ca cererea de înregistrare a marcii sa fie prezentata dupa data de depunere, la Comisie, a cererii de înregistrare a denumirii de origine sau a indicatiei geografice.
(2)Alineatul (1) se aplica chiar daca motivele de refuz nu exista decât într-o parte a Comunitatii.
(3)Alineatul (1) literele (b), (c) si (d) nu se aplica în cazul în care marca a dobândit, pentru produsele sau serviciile pentru care se cere înregistrarea, un caracter distinctiv dupa ce a fost utilizata.
Art. 8: Motive relative de refuz
(1)La opozitia titularului unei marci anterioare, se respinge înregistrarea marcii solicitate atunci când:
a)aceasta este identica cu marca anterioara si când produsele sau serviciile pentru care marca a fost solicitata sunt identice cu cele pentru care este protejata marca anterioara;
b)din cauza identitatii sau asemanarii sale cu marca anterioara si din cauza identitatii sau asemanarii produselor sau serviciilor pe care le desemneaza cele doua marci, exista un risc de confuzie pe teritoriul în care este protejata marca anterioara; riscul de confuzie presupune riscul de asociere cu marca anterioara.
(2)În întelesul alineatului (1), "marci anterioare" înseamna:
a)marci a caror data de depunere este anterioara cererii de înregistrare a marcii comunitare, tinând cont, daca este cazul, de dreptul la prioritate invocat în sprijinul acestor marci si care apartin urmatoarelor categorii:
(i)marci comunitare;
(ii)marci înregistrate într-un stat membru sau, în ceea ce priveste Belgia, Luxemburg si Tarile de Jos, la Oficiul marcilor din Benelux;
(iii)marci care au facut obiectul unei înregistrari în temeiul acordurilor internationale, care produc efecte într-un stat membru;
(iv)marcile care au facut obiectul unei înregistrari internationale care produce efecte în Comunitate;
b)cereri pentru marci mentionate la litera (a), sub rezerva înregistrarii lor;
c)marci care, la data de depunere a cererii pentru înregistrarea ca marca comunitara sau, daca este cazul, la data prioritatii invocate în sprijinul cererii pentru înregistrarea ca marca comunitara, sunt de notorietate într-un stat membru în întelesul articolului 6a din Conventia de la Paris.
(3)La opozitia titularului marcii, înregistrarea unei marci se respinge, de asemenea, atunci când este solicitata de agentul sau reprezentantul titularului marcii, în numele sau si fara acordul titularului, în afara de cazul în care acest reprezentant îsi justifica actiunile.
(4)În cazul opozitiei titularului unei marci neînregistrate sau al unui alt semn utilizat în comert cu un domeniu de aplicare care depaseste domeniul local, marca solicitata este refuzata la înregistrare, atunci când si în masura în care, în conformitate cu legislatia comunitara sau cu legislatia statului membru care este aplicabila acestui semn:
a)au fost dobândite drepturi pentru acest semn înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare a marcii comunitare sau, daca este cazul, înaintea datei prioritatii invocate în sprijinul cererii de înregistrare a marcii comunitare;
b)acest semn confera titularului dreptul de a interzice utilizarea unei marci mai recente.
(5)La opozitia titularului unei marci anterioare în întelesul alineatului (2), se respinge înregistrarea marcii solicitate, de asemenea, în cazul în care este identica sau similara cu marca anterioara si în cazul în care este destinata sa fie înregistrata pentru produse sau servicii care nu sunt similare celor pentru care este înregistrata marca anterioara, atunci când, în cazul unei marci comunitare anterioare, aceasta este de notorietate în cadrul Comunitatii si, în cazul unei marci nationale anterioare, este de notorietate în respectivul stat membru si în cazul în care utilizarea fara un motiv întemeiat a marcii solicitate ar genera un profit necuvenit din caracterul distinctiv sau din renumele marcii anterioare sau în cazul în care ar aduce atingere acestora.