Regulamentul 2600/12-dec-2025 privind măsurile de urgenţă pentru abordarea dificultăţilor economice grave cauzate de acţiunile Rusiei în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 13 Decembrie 2025

Dată act: 12-dec-2025

Emitent: Consiliul Uniunii Europene

(1)La 24 februarie 2022, preşedintele Federaţiei Ruse a anunţat o "operaţie militară specială" în Ucraina, iar forţele armate ruse au început un atac asupra Ucrainei. Acest atac reprezintă o încălcare flagrantă a integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei Ucrainei. De atunci, războiul de agresiune împotriva Ucrainei s-a intensificat continuu, iar activităţile destabilizatoare şi campaniile hibride derulate de Rusia s-au extins la teritoriul statelor membre ale Uniunii.

(2)Pe lângă impactul devastator asupra economiei ucrainene, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi acţiunile Rusiei împotriva Uniunii au creat şi continuă să creeze provocări economice grave în afara Ucrainei. În condiţiile proximităţii Uniunii faţă de Rusia şi Ucraina, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi ale acţiunilor Rusiei împotriva Uniunii, economia Uniunii a fost afectată şi se preconizează că va continua să fie afectată atât timp cât Rusia îşi continuă războiul de agresiune. În plus, se preconizează că economia Uniunii ar fi afectată şi mai grav dacă situaţia din Ucraina s-ar deteriora.

(4)În special, invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a dus la creşterea bruscă a preţurilor petrolului, gazelor şi alimentelor, pe măsură ce pieţele s-au adaptat la pierderea reală sau potenţială a exporturilor de la doi furnizori majori de produse de bază. De asemenea, invazia a avut ca rezultat direct perturbarea lanţurilor de aprovizionare pentru importurile Uniunii din Ucraina, în special de cereale şi uleiuri vegetale, precum şi pentru exporturile din Uniune către Ucraina, creând un impact deosebit de grav asupra sectoarelor agriculturii, prelucrării alimentelor, pescuitului şi acvaculturii din Uniune. Unele metale şi materii prime au devenit deficitare din cauza agresiunii militare şi a măsurilor de retorsiune luate de Rusia, ceea ce a dus la creşterea costurilor pentru industriile Uniunii.

(5)Având în vedere impactul negativ asupra pieţelor energiei cauzat de acţiunile Rusiei, statele membre au instituit mecanisme de sprijin pentru gospodării şi întreprinderi. Valoarea măsurilor bugetare adoptate de statele membre în perioada 2022-2024 pentru a reduce la minimum impactul macroeconomic şi social al preţurilor ridicate la energie s-a ridicat la peste 365 de miliarde EUR. La 17 martie 2023, Comisia a adoptat Comunicarea privind un cadru temporar de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (¹), iar ulterior, la 4 iulie 2025, Comunicarea privind un cadru pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată (Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată) (²).

(6)Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi utilizarea drept armă de către Rusia a aprovizionării cu energie au accentuat şi necesitatea urgentă ca Uniunea să îşi reducă dependenţa de combustibilii fosili accelerând introducerea energiei din surse regenerabile, decarbonizarea industriei şi implementarea de capacităţi în sectoare strategice pentru tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, ţinând cont, totodată, de provocările globale care reprezintă o ameninţare de reorientare a investiţiilor în aceste sectoare în favoarea ţărilor terţe din afara SEE. La nivelul său, Uniunea a luat mai multe măsuri pentru a răspunde crizei energetice, printre care REPowerEU, care a urmărit să accelereze tranziţia către energia verde şi să crească independenţa energetică a Uniunii. În cadrul REPowerEU, o sumă suplimentară de 20 de miliarde EUR a fost pusă la dispoziţia statelor membre prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (³) pentru a aborda criza energetică generată de impactul războiului de agresiune al Rusiei.

(7)În plus, Rusia a avut un impact negativ asupra economiei şi a întreprinderilor din Uniune prin punerea sub sechestru, confiscarea sau vânzarea forţată a activelor economice din Rusia care aparţin investitorilor din Uniune. Respectivul impact negativ se adaugă plăţilor şi impozitelor separate percepute entităţilor şi investitorilor din Uniune, cărora li se alătură restricţiile semnificative privind libera circulaţie a capitalurilor, ce denaturează, la rândul lor, investiţiile şi afectează negativ întreprinderile şi pieţele. Riscurile unor noi confiscări de active rămân ridicate, având în vedere expunerea existentă şi incapacitatea investitorilor din Uniune de a ieşi de pe piaţa rusă. În acest context, la 30 septembrie 2025, preşedintele Federaţiei Ruse a semnat un decret privind vânzarea accelerată a activelor în urma punerii sub sechestru a acestora.

(8)Pe lângă pierderea creşterii economice şi a puterii de cumpărare, acţiunile Rusiei au condus la costuri bugetare directe semnificative pentru statele membre. Acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care finanţele statelor membre încă se redresează în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. De asemenea, a fost nevoie ca o parte semnificativă a bugetului Uniunii să fie redirecţionată către măsuri de răspuns la consecinţele directe şi indirecte ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

(9)Aceste elemente diferite arată că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut deja şi continuă să aibă repercusiuni directe şi indirecte asupra economiei Uniunii şi a avut un impact semnificativ asupra situaţiei bugetare a statelor membre. În pofida tuturor măsurilor luate la nivelul Uniunii şi al statelor membre, efectele perturbărilor cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi de alte acţiuni ale Rusiei pe teritoriul Uniunii au afectat direct şi indirect performanţa economică a Uniunii şi au avut un impact semnificativ asupra situaţiei bugetare a statelor membre.

(10)Această situaţie de urgenţă fără precedent este rezultatul unor factori externi, care nu pot fi controlaţi de statele membre, şi are un impact grav asupra economiilor acestora. Aceasta ameninţă să le afecteze şi mai mult dacă nu se iau măsuri imediate pentru a limita capacitatea Rusiei de a intensifica atacurile hibride pe teritoriul Uniunii. Prin urmare, este necesar un răspuns rapid şi coordonat la nivelul Uniunii. O astfel de acţiune ar trebui întreprinsă într-un spirit de solidaritate între statele membre pentru a evita repercusiunile inegale pe care o creştere a ameninţării din partea Rusiei riscă să le aibă asupra statelor membre, în special asupra celor care sunt cele mai apropiate de frontierele Rusiei şi Ucrainei. Acest răspuns nu afectează măsurile adecvate adoptate de Consiliu în cadrul politicii externe şi de securitate comune în legătură cu măsurile restrictive împotriva Rusiei.

(12)Având în vedere caracterul urgent al situaţiei sus-menţionate, este oportun să se interzică temporar orice transfer direct sau indirect de active şi rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale oricărei persoane juridice, entităţi sau ale oricărui organism care acţionează în numele sau în conformitate cu instrucţiunile Băncii Centrale a Rusiei, cum ar fi Fondul naţional de patrimoniu al Rusiei (denumite în continuare "Banca Centrală a Rusiei sau entităţile afiliate"), pentru a se asigura că activele şi rezervele Băncii Centrale a Rusiei sau entităţile afiliate nu sunt transferate către Banca Centrală a Rusiei sau entităţile afiliate sau în beneficiul acestora şi, în ultimă instanţă, către Rusia.

(13)Transferul de fonduri către Rusia ar trebui să fie împiedicat de urgenţă pentru a limita daunele aduse economiei Uniunii. Cheltuielile militare au impulsionat în mare măsură creşterea solidă a Rusiei începând din 2022, dar ritmul expansiunii economice a Rusiei s-a diminuat semnificativ în 2025. Încetinirea reflectă, printre altele, impactul negativ al dezechilibrelor acumulate, în special inflaţia ridicată şi ratele dobânzilor. Situaţia bugetară a Rusiei s-a înrăutăţit şi mai mult în 2025, pe măsură ce preţurile petrolului au scăzut, rubla s-a apreciat, iar eforturile occidentale de sancţionare s-au intensificat din nou. Având în vedere poziţia bugetară a Rusiei, se poate preconiza că orice resurse suplimentare primite ar fi utilizate direct pentru finanţarea războiului său de agresiune nejustificat şi neprovocat împotriva Ucrainei, cu consecinţe grave pentru Uniunea Europeană şi statele sale membre.

(15)În primul rând, transferul de resurse suplimentare către Rusia ar agrava riscul unei escaladări a activităţilor beligerante hibride îndreptate împotriva statelor membre şi pe teritoriul statelor membre, creând perturbări economice şi costuri bugetare şi economice suplimentare şi sporind incertitudinea economică. În concluziile sale din 26 iunie 2025, Consiliul European a condamnat ferm toate tipurile de activităţi hibride, în special campania hibridă continuă a Rusiei, inclusiv sabotajul, perturbarea infrastructurii critice, atacurile cibernetice, manipularea informaţiilor şi ingerinţele, precum şi încercările de a submina democraţia, inclusiv în procesul electoral. În concluziile respective, Consiliul European a precizat că Uniunea şi statele membre vor continua să îşi consolideze rezilienţa, să prevină şi să descurajeze ameninţările hibride ale Rusiei şi să răspundă la acestea.

(17)În absenţa unei interdicţii privind transferul de active şi rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale entităţilor afiliate, respectivele resurse sunt susceptibile de a fi utilizate pentru a sprijini campania hibridă a Rusiei, agravând astfel dificultăţile economice din Uniune. De exemplu, în ultimele săptămâni a fost încălcat spaţiul aerian din Belgia, Ţările de Jos, Polonia, România, Danemarca, Estonia, Germania, Lituania şi Letonia. Aceste incidente reprezintă un tipar, nu sunt întâmplătoare şi riscă să se agraveze în cazul unui transfer de active şi rezerve către Banca Centrală a Rusiei sau entităţile afiliate sau în beneficiul acestora şi, în ultimă instanţă, către Rusia.

(19)În concluziile sale din 23 octombrie 2025, Consiliul European recunoaşte că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi repercusiunile acestuia asupra securităţii europene şi mondiale într-un mediu în schimbare reprezintă o provocare existenţială pentru Uniune. Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant şi a Comisiei intitulată "Menţinerea păcii - Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030" (⁴) indică faptul că Ucraina rămâne prima linie de apărare a Europei şi face parte integrantă din arhitectura de apărare şi securitate a Europei.

(20)În acest context, dacă războiul de agresiune al Rusiei continuă, este de aşteptat ca repercusiunile asupra economiei Uniunii să fie şi mai grave în cazul în care Ucraina nu ar fi în măsură să sprijine eforturile bugetare necesare pentru a-şi continua efortul de război. O înfrângere a Ucrainei ar fi, de asemenea, asociată cu un risc crescut de agresiune, inclusiv prin activităţi hibride, din partea Rusiei împotriva unuia dintre statele membre sau a unei ţări din vecinătatea Ucrainei, inclusiv a ţărilor candidate, cu repercusiuni directe şi indirecte imediate de o magnitudine fără precedent asupra securităţii şi a situaţiei economice din Uniune. O astfel de situaţie ar spori şi mai mult gradul de incertitudine pentru operatorii economici. Este probabil ca acest impact să fie mai grav în statele membre care sunt mai apropiate de frontierele Ucrainei, Rusiei şi Belarusului. Analiza econometrică recentă efectuată de Comisie sugerează că, din cauza războiului, creşterea PIB-ului în perioada 2022-2023 a fost deja cu 1,4-1,8 puncte procentuale mai mică în statele membre care se învecinează cu ţările aflate în război în comparaţie cu media Uniunii, pierderile înregistrând doar o uşoară moderare atunci când au fost extinse până în 2024.

(21)În octombrie şi noiembrie 2025, atacurile aeriene ruse care vizează reţelele de transport, zonele rezidenţiale şi infrastructura energetică din Ucraina s-au intensificat şi mai mult. Rusia a lansat şapte atacuri combinate masive cu rachete şi drone cu rază lungă de acţiune, cauzând perturbări grave ale producţiei ucrainene de energie şi făcând necesare importuri suplimentare de gaze pentru sezonul de încălzire. Cele mai devastatoare atacuri au avut loc pe parcursul nopţilor de 7 noiembrie, implicând peste 500 de drone şi rachete, şi 24 noiembrie, cu 464 de drone şi 22 de rachete. Conform cifrelor prezentate la 25 noiembrie 2025 de Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, în 2025 (ianuarie-octombrie) numărul victimelor civile din marile oraşe a crescut cu 26 % în comparaţie cu anul precedent, în timp ce numărul civililor răniţi a crescut cu 75 % în aceeaşi perioadă. De la începutul invaziei pe scară largă din partea Rusiei, au fost ucişi cel puţin 14 534 de civili, inclusiv 745 de copii, iar 38 472 de persoane au fost rănite, inclusiv 2 349 de copii.

(22)În plus, agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a avut deja ca rezultat o strămutare masivă a cetăţenilor ucraineni, atât în interiorul ţării, cât şi în ţările învecinate, cu un aflux fără precedent de persoane strămutate din Ucraina în Uniune, ceea ce are consecinţe umanitare şi economice majore pentru statele membre. În special, Uniunea şi statele sale membre au fost şi continuă să fie nevoite să depună un efort bugetar important pentru a găzdui persoanele strămutate din Ucraina. Invadarea Ucrainei de către Rusia a forţat milioane de persoane să îşi părăsească ţara pentru a fi în siguranţă, în principal în statele membre. Până la sfârşitul lunii septembrie 2025, un total de 4,3 milioane de cetăţeni din afara UE care au fugit din Ucraina au primit protecţie temporară în temeiul Directivei 2001/55/CE a Consiliului (⁵). Începând din 2022, costul bugetar brut pentru Uniune asociat găzduirii persoanelor strămutate din Ucraina este apreciat la aproximativ 0,2 % din PIB pe an, iar diferite estimări arată că în perioada 2022-2025 costurile bugetare rezultate pentru statele membre ar putea ajunge la peste 155 de miliarde EUR. O nouă escaladare a războiului de agresiune al Rusiei ar putea duce la riscul unui aflux brusc şi masiv de persoane strămutate din Ucraina sau de persoane care au nevoie de protecţie internaţională.

(23)Ca urmare a acţiunilor Rusiei în Ucraina, care reprezintă o ameninţare directă la adresa situaţiei în materie de securitate din Uniune, Uniunea şi statele sale membre au trebuit să îşi majoreze substanţial investiţiile în capabilităţi de apărare. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB la nivelul Uniunii a crescut cu aproximativ 0,25 puncte procentuale, ajungând la 1,5 % din PIB în 2024 (sau aproximativ 270 de miliarde EUR). La 28 mai 2025, Consiliul a adoptat, ca măsură de urgenţă, Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului (⁶), care urmăreşte să ofere asistenţă financiară statelor membre pentru a veni în sprijinul pregătirii lor industriale în domeniul apărării. Previziunile Comisiei din toamna anului 2025 estimează o creştere suplimentară a cheltuielilor pentru apărare cu aproximativ 0,5 puncte procentuale până în 2027, când acestea ar urma să ajungă la 2,0 % din PIB (sau aproximativ 405 miliarde EUR). Pe lângă aceste consecinţe pentru economia Uniunii, care sunt cauzate de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, Rusia are în sine un impact economic direct asupra economiei Uniunii prin acţiunile sale. Acest impact s-ar agrava brusc şi drastic dacă Rusia ar avea acces la fonduri suplimentare în cazul în care nu s-ar aplica o interdicţie de transfer.

(24)Având în vedere aceste diferite considerente, asigurarea unei interdicţii privind transferul de active şi rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale entităţilor afiliate către Banca Centrală a Rusiei sau entităţile afiliate sau în beneficiul acestora şi, în ultimă instanţă, în beneficiul Rusiei este o măsură adecvată pentru a evita noi repercusiuni de o magnitudine fără precedent asupra situaţiei economice a Uniunii cauzate de acţiunile Rusiei. În măsura în care este limitată în timp şi reversibilă, interdicţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru urmărirea respectivului obiectiv.

(26)Măsurile specifice prevăzute în prezentul regulament nu aduc atingere activelor Băncii Centrale a Rusiei, care constau într-o creanţă faţă de instituţiile financiare ale Uniunii care face obiectul unor restricţii de transfer. Deţinerea de astfel de active nu este afectată de măsurile prevăzute în prezentul regulament. Soldurile de numerar acumulate în bilanţurile instituţiilor financiare care deţin active şi rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei ca urmare a interdicţiei privind transferurile către Banca Centrală a Rusiei sau în beneficiul acesteia nu aparţin Băncii Centrale a Rusiei şi nu constituie active suverane. Interdicţia privind transferurile de active şi rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale entităţilor afiliate este temporară, reversibilă şi este reexaminată periodic.

(27)Aceste măsuri suplimentare creează noi obligaţii pentru instituţiile financiare care deţin active şi rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale entităţilor afiliate în scopul atenuării consecinţelor economice asupra Uniunii a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Având în vedere contextul în care sunt luate măsurile respective şi faptul că respectivele măsuri urmăresc un obiectiv de politică publică de evitare a deteriorării economiei Uniunii într-o situaţie de criză în domeniul securităţii, respectivele măsuri respectă pe deplin drepturile şi libertăţile fundamentale recunoscute în Carta drepturilor fundamentale, în special articolul 17 coroborat cu articolul 52 din aceasta, întrucât acestea sunt justificate şi proporţionale cu obiectivele urmărite.

(28)Măsurile legate de interdicţia privind transferurile de active şi rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sau ale entităţilor afiliate ar trebui să rămână temporare. Acestea ar trebui să fie menţinute atât timp cât punerea la dispoziţia Rusiei a unor resurse semnificative financiare şi de altă natură pentru ca aceasta să îşi continue acţiunile în contextul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei produce, sau ameninţă să producă, dificultăţi economice grave în cadrul Uniunii şi al statelor membre, iar riscul de a se cauza o deteriorare gravă suplimentară a situaţiei economice în Uniune şi în statele membre persistă. Prin urmare, este oportun ca măsurile prevăzute în prezentul regulament să înceteze în cazul în care Rusia pune capăt războiului său de agresiune împotriva Ucrainei, acordă Ucrainei reparaţii în măsura necesară pentru a permite reconstrucţia fără consecinţe economice şi financiare pentru Uniune şi în cazul în care acţiunile Rusiei în contextul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei nu mai prezintă în mod obiectiv un risc serios de a genera dificultăţi grave pentru economia Uniunii şi a statelor sale membre. În acest scop, Consiliul, pe baza unei propuneri a Comisiei, care ar trebui să ia în considerare raportul Comisiei bazat pe reexaminarea anuală a prezentului regulament, ar trebui să modifice prezentul regulament, inclusiv prin stabilirea unor dispoziţii privind lichidarea care să fie adecvate, strict necesare şi temporare pentru protejarea intereselor legitime ale operatorilor din Uniune şi din statele membre, care să includă un calendar adecvat pentru îndeplinirea obligaţiilor în urma încetării măsurilor. În special, pentru a asigura securitatea juridică şi lichidarea ordonată, ar trebui să fie stabilite norme privind calendarul şi modalităţile de rambursare a soldurilor de numerar.

(31)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective,

Art. 1: Obiect

Prezentul regulament stabileşte măsuri de urgenţă excepţionale şi temporare care abordează dificultăţile economice grave din Uniune cauzate de acţiunile Rusiei în contextul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei şi riscul unei deteriorări suplimentare a situaţiei economice în Uniune. Aceste măsuri au scopul de a evita o deteriorare gravă a stabilităţii economice în Uniune şi în statele sale membre, împiedicând punerea la dispoziţia Rusiei a unor resurse semnificative pentru ca aceasta să îşi continue acţiunile în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei.

Art. 2: Interdicţia privind transferul

Art. 3: Raportare

(1)În măsura în care nu se impune acest lucru prin alte dispoziţii din dreptul Uniunii şi în pofida normelor aplicabile privind raportarea, confidenţialitatea şi secretul profesional, persoanele fizice şi juridice, entităţile şi organismele, inclusiv Banca Centrală Europeană, băncile centrale naţionale, entităţile din sectorul financiar, astfel cum sunt definite la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁷), întreprinderile de asigurare şi de reasigurare, astfel cum sunt definite la articolul 13 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁸), depozitarii centrali de titluri de valoare, astfel cum sunt definiţi la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁹) şi contrapărţile centrale, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰) furnizează Comisiei, până la 14 martie 2026, informaţii privind activele şi rezervele menţionate la articolul 2 din prezentul regulament pe care le deţin, asupra cărora au control sau la care sunt contraparte. Astfel de informaţii se actualizează o dată la trei luni şi includ cel puţin următoarele:

(3)Statele membre, precum şi persoanele fizice şi juridice, entităţile şi organismele care fac obiectul obligaţiei de raportare prevăzute la prezentul articol cooperează cu Comisia la orice verificare a informaţiilor primite. Comisia poate solicita orice informaţii suplimentare de care are nevoie pentru a efectua o astfel de verificare. În cazul în care o astfel de solicitare este adresată unei persoane fizice sau juridice, unei entităţi sau unui organism, Comisia o transmite în acelaşi timp autorităţii competente a statului membru în cauză. Orice informaţii primite de Comisie sunt puse la dispoziţia statului membru relevant.

(5)Orice prelucrare de date cu caracter personal se efectuează în conformitate cu prezentul regulament şi cu Regulamentele (UE) 2016/679 (¹¹) şi (UE) 2018/1725 (¹²) ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi numai în măsura în care este necesară pentru aplicarea prezentului regulament şi pentru a asigura o cooperare eficace între statele membre, precum şi cu Comisia în ceea ce priveşte aplicarea prezentului regulament.

Art. 4: Garanţii

(1)Nu se dă curs niciunei cereri legate de orice contract sau tranzacţie a cărei executare a fost afectată, în mod direct sau indirect, în totalitate sau parţial, de măsurile impuse în temeiul prezentului regulament, inclusiv cererilor de despăgubire sau oricărei alte cereri de acest tip, cum ar fi cererile de daune-interese sau cererile în temeiul unei garanţii, în special cererilor de prelungire sau de plată a unei obligaţiuni, garanţii sau contragaranţii, în special a unei garanţii financiare sau a unei contragaranţii financiare, indiferent de formă, prezentate de Federaţia Rusă, de persoanele juridice, entităţile şi organismele menţionate la articolul 2 sau de persoanele care acţionează în numele sau conform instrucţiunilor acestora. Nicio hotărâre judecătorească, arbitrală sau administrativă obţinută de Federaţia Rusă, de persoanele juridice, organismele şi entităţile menţionate la articolul 2 sau de persoane care acţionează în numele sau conform instrucţiunilor acestora în legătură cu măsurile prevăzute la articolul 2 nu poate fi recunoscută, pusă în aplicare sau executată în Uniune atât timp cât prezentul regulament este în vigoare.

Art. 5: Reexaminare

Până la 31 decembrie 2026 şi, ulterior, o dată la 12 luni, Comisia efectuează o reexaminare a prezentului regulament şi prezintă Consiliului un raport privind principalele constatări ale respectivei reexaminări. Respectiva reexaminare evaluează, de asemenea, dacă punerea la dispoziţia Rusiei a unor resurse semnificative pentru ca aceasta să îşi continue acţiunile în contextul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei produce în continuare, sau ameninţă să producă, dificultăţi economice grave în cadrul Uniunii şi al statelor membre şi dacă riscul de a se cauza o deteriorare gravă suplimentară a situaţiei economice în Uniune şi în statele membre persistă.

Art. 6: Aplicarea temporară a măsurilor

(1)Măsurile prevăzute la articolele 2-4 sunt temporare. Acestea sunt menţinute atât timp cât punerea la dispoziţia Rusiei a unor resurse semnificative pentru ca aceasta să îşi continue acţiunile în contextul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei produce, sau ameninţă să producă, dificultăţi economice grave în cadrul Uniunii şi al statelor membre, iar riscul de a se cauza o deteriorare gravă suplimentară a situaţiei economice în Uniune şi în statele membre persistă. În acest scop, măsurile prevăzute în prezentul regulament încetează să se aplice atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(2)În scopul asigurării caracterului temporar al măsurilor menţionate la articolele 2-4 în conformitate cu condiţiile stabilite la alineatul (1), Consiliul, la propunerea Comisiei şi ţinând seama de raportul prevăzut la articolul 5, modifică prezentul regulament, inclusiv prin adoptarea unor dispoziţii adecvate, strict necesare şi temporare pentru a asigura lichidarea ordonată a măsurilor respective, ţinând seama de necesitatea de a proteja interesele legitime ale operatorilor din Uniune şi ale statelor membre.