Nou Regulamentul 2592/17-dec-2025 privind aplicarea Regulamentului (UE) 2015/2120 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte măsurile referitoare la utilizarea rezonabilă, pe baza modelelor de utilizare tipică, precum şi măsurile de combatere a fraudelor pentru comunicaţiile în interiorul UE

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 18 Decembrie 2025

Regulamentul 2592/17-dec-2025 privind aplicarea Regulamentului (UE) 2015/2120 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte măsurile referitoare la utilizarea rezonabilă, pe baza modelelor de utilizare tipică, precum şi măsurile de combatere a fraudelor pentru comunicaţiile în interiorul UE

Dată act: 17-dec-2025

Emitent: Comisia Europeana

(1)Plafoanele aplicabile preţurilor cu amănuntul pentru comunicaţiile în interiorul UE stabilite la articolul 5a alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2120, care au intrat în vigoare în toate statele membre la 15 mai 2019, au fost stabilite la un nivel care le permitea furnizorilor de servicii de comunicaţii interpersonale bazate pe numere, destinate publicului, să îşi recupereze costurile, asigurând astfel o intervenţie proporţională atât pe piaţa comunicaţiilor mobile, cât şi pe piaţa comunicaţiilor fixe. Măsurile respective, care urmau să expire la 14 mai 2024 în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2015/2120, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/1971 al Parlamentului European şi al Consiliului (²), au urmărit să asigure faptul că consumatorilor nu li se facturau preţuri excesive pentru comunicaţiile în interiorul UE.

(3)În temeiul articolului 5a alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2015/2120, furnizorii care decid în mod voluntar să nu le factureze consumatorilor preţuri cu amănuntul diferite pentru comunicaţiile naţionale şi cele din interiorul UE trebuie să fie scutiţi de obligaţia de a aplica plafoanele maxime aferente preţurilor cu amănuntul stabilite pentru comunicaţiile în interiorul UE, sub rezerva unei politici privind utilizarea rezonabilă. În acest caz, furnizorii respectivi trebuie să fie scutiţi de obligaţia de a aplica preţuri reglementate pentru comunicaţiile în interiorul UE. O politică privind utilizarea rezonabilă reprezintă o garanţie care ar trebui să le permită furnizorilor să se abată de la preţurile convergente şi să aplice suprataxe în cazul în care utilizarea de către consumatori a comunicaţiilor în interiorul UE depăşeşte condiţiile pe care furnizorul le-a stabilit pentru a defini utilizarea tipică a comunicaţiilor în interiorul UE într-un anumit stat membru.

(4)În primul rând, condiţiile care definesc utilizarea tipică ar trebui să precizeze volumele de comunicaţii în interiorul UE care le permit consumatorilor să consume un anumit număr de unităţi de apeluri şi mesaje SMS în interiorul UE, facturate la preţurile cu amănuntul aplicabile la nivel naţional, care sunt conforme cu planurile lor tarifare respective şi sunt suficiente pentru a acoperi o gamă largă de modele de utilizare ale consumatorilor; acest lucru îi vizează îndeosebi pe consumatorii cu un consum lunar de comunicaţii în interiorul UE relativ ridicat, care continuă să recurgă la mijloace de comunicare tradiţionale, cum ar fi apeluri telefonice sau mesaje SMS. În al doilea rând, condiţiile care definesc utilizarea tipică ar trebui să precizeze perioada în care se aplică. Această perioadă de aplicare determinată ar trebui să fie egală cu cel puţin o perioadă de facturare, dar ar putea cuprinde mai multe perioade de facturare specificate de furnizor. Furnizorii pot stabili limite ale volumului de consum aplicabile uneia sau mai multor perioade în decursul perioadei de aplicare. În al treilea rând, aceleaşi condiţii care definesc utilizarea tipică ar trebui să se aplice tuturor planurilor tarifare ale furnizorului într-un stat membru.

(7)Comunicaţiile în interiorul UE sunt diferite, prin natura lor, de cele în roaming, utilizarea preconizată a acestora fiind, de asemenea, diferită. Spre deosebire de comunicaţiile în interiorul UE, roamingul reglementat este un serviciu transfrontalier destinat a fi utilizat în scopul unor călătorii periodice, şi nu în scopul unei utilizări permanente. Prin urmare, serviciul de roaming riscă să fie utilizat în mod anormal şi abuziv în alte scopuri decât cele preconizate, în timp ce comunicaţiile în interiorul UE sunt expuse riscului de a fi utilizate în afara utilizării tipice. Noţiunea de utilizare care depăşeşte utilizarea tipică a comunicaţiilor în interiorul UE este, prin urmare, diferită de noţiunea de utilizare "anormală şi abuzivă" a serviciilor de roaming cu amănuntul la preţurile de pe piaţa internă, astfel cum este definită la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2022/612 al Parlamentului European şi al Consiliului (³), care se referă la utilizarea serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate de către clienţii serviciilor de roaming într-un alt stat membru decât cel al furnizorului lor naţional în alte scopuri decât pentru călătoriile periodice şi pentru care se poate aplica o politică privind utilizarea rezonabilă.

(8)Politica privind utilizarea rezonabilă nu ar trebui să aducă atingere dreptului furnizorilor de a lua măsuri de combatere a fraudelor în cazul în care decizia voluntară de a nu le percepe consumatorilor preţuri cu amănuntul diferite pentru comunicaţiile în interiorul UE şi comunicaţiile naţionale conduce la utilizări frauduloase. Furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului ar trebui să li se permită să detecteze şi să prevină exploatarea de către terţi a politicii privind utilizarea rezonabilă în scopul arbitrajului preţurilor pentru a obţine un avantaj economic (de exemplu, frauda la nivel internaţional privind partajarea veniturilor (International Revenue Share Fraud - IRSF), utilizarea abuzivă a cardurilor SIM). Astfel de măsuri ar trebui să fie proporţionale şi pot include, printre altele, monitorizarea modelelor de trafic pentru a detecta anomaliile care pot indica o utilizare frauduloasă sau abuzivă sau suspendarea temporară a serviciului până la verificarea utilizării.

(9)În acelaşi timp, consumatorii ar trebui să fie protejaţi de măsurile care le-ar putea afecta în vreun fel capacitatea de a utiliza comunicaţiile în interiorul UE. În acest sens, sunt aplicabile toate drepturile consumatorilor care decurg din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴) privind drepturile consumatorilor. În conformitate cu articolul 102 din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului (⁵), clauzele contractuale care prevăd o politică privind utilizarea rezonabilă trebuie comunicate în mod clar consumatorilor înainte ca acestea să devină aplicabile.

Art. 1: Politica privind utilizarea rezonabilă

(3)Condiţiile care definesc utilizarea tipică a comunicaţiilor în interiorul UE se bazează pe volume de comunicaţii în interiorul UE care sunt net superioare numărului mediu de minute de apel sau de mesaje SMS în interiorul UE consumate lunar per consumator într-un stat membru, astfel cum s-a specificat în cel mai recent raport de analiză comparativă al OAREC referitor la comunicaţiile în interiorul UE, raport disponibil în momentul stabilirii condiţiilor. În cazul în care nu sunt disponibili indicatori de referinţă pentru un stat membru, furnizorul utilizează cifrele corespunzătoare mediei UE.

Art. 2: Măsuri de combatere a fraudelor

Furnizorii de comunicaţii în interiorul UE pot aplica măsuri de combatere a fraudelor pentru a detecta utilizarea frauduloasă legată de decizia voluntară de a aplica preţuri cu amănuntul identice pentru comunicaţiile naţionale şi pentru cele din interiorul UE. În cazul în care detectează o activitate frauduloasă şi decide că sunt necesare măsuri pentru a combate cu promptitudine suspiciunea de fraudă, furnizorul informează autoritatea naţională de reglementare sau altă autoritate competentă cât mai curând posibil şi, în orice caz, în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea măsurilor.

Art. 3: Protecţia consumatorului

(1)Atunci când un furnizor de comunicaţii în interiorul UE aplică o politică privind utilizarea rezonabilă, acesta include în contractele încheiate cu consumatorii în temeiul articolului 102 din Directiva (UE) 2018/1972 clauzele şi condiţiile asociate politicii respective şi, în special, suprataxele pentru fiecare apel şi mesaj SMS în interiorul UE care pot fi aplicate consumului de comunicaţii în interiorul UE ce depăşeşte utilizarea tipică. În plus, în cazul în care un consumator a utilizat 80 % dintr-o limită de utilizare tipică, furnizorul îl avertizează imediat pe consumator cu privire la riscul de a i se aplica suprataxe şi cu privire la nivelul suprataxelor aplicabile.

Art. 4: Perioada de tranziţie pentru raportul de analiză comparativă al OAREC