Regulamentul 2547/10-dec-2025 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2023/956 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte metodele de calculare a emisiilor încorporate în mărfuri

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 22 Decembrie 2025

Dată act: 10-dec-2025

Emitent: Comisia Europeana

(1)În temeiul Regulamentului (UE) 2023/956, emisiile încorporate în mărfurile importate pe teritoriul vamal al Uniunii începând din 2026, indiferent dacă sunt determinate pe baza valorilor reale sau implicite, trebuie calculate în conformitate cu metodele prevăzute în anexa IV la regulamentul respectiv. Aceste metode de calcul trebuie să se bazeze pe metodologia aplicabilă în cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru instalaţiile situate în Uniune (EU ETS), astfel cum este specificată în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei (²).

(2)Metodologia aplicabilă pentru calcularea emisiilor încorporate în perioada 1 octombrie 2023-31 decembrie 2025 este prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1773 al Comisiei (³). În cursul acestei perioade de tranziţie, Comisia a colectat experienţe şi informaţii valoroase de la părţile interesate, de la experţi şi de la declaranţii care au raportat informaţii. În paralel cu consultările tehnice cu statele membre, inclusiv la nivel de experţi, Comisia a derulat consultări ample cu părţile interesate relevante, inclusiv cu reprezentanţii industriei, pentru a colecta contribuţii în cadrul lucrărilor sale pregătitoare cu privire la normele prevăzute în prezentul regulament.

(3)Pe baza experienţei dobândite în cursul perioadei de tranziţie, este necesară ajustarea metodologiei de calcul pentru a asigura eficacitatea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). Modificările efectuate în acest scop ar trebui să vizeze îmbunătăţirea preciziei calculelor privind emisiile încorporate în mărfuri, reducerea riscului de eludare a obligaţiilor CBAM, asigurarea posibilităţii de a verifica în mod adecvat respectarea normelor de monitorizare şi de calcul şi menţinerea coerenţei cu EU ETS, limitând în acelaşi timp sarcina administrativă pentru operatori, declaranţii autorizaţi în cadrul CBAM, autorităţile competente şi Comisie.

(6)Pentru a determina emisiile la nivel de instalaţie care pot fi atribuite mărfurilor, ar trebui definite procese de producţie pentru mărfurile cărora li se aplică aceeaşi unitate funcţională. Ca regulă generală, unitatea funcţională ar trebui reprezentată de tonele de mărfuri încadrate la acelaşi cod NC enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956. Totuşi, deoarece în cazul cimentului şi al îngrăşămintelor emisiile depind de conţinutul de clincher şi, respectiv, de azot al mărfurilor, unităţile funcţionale ar trebui să fie tonele de clincher şi tonele de azot conţinute în mărfurile respective. În cazul anumitor îngrăşăminte este disponibilă o unitate suplimentară care măsoară alte aspecte decât greutatea mărfurilor, astfel cum se prevede în anexele la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (⁴), cu scopul de a ţine seama de diferenţele de compoziţie dintre mărfurile clasificate la acelaşi cod NC. În aceste cazuri, unitatea funcţională ar trebui să fie reprezentată de unitatea suplimentară respectivă. Unităţile funcţionale pentru fier şi oţel ar trebui determinate în conformitate cu regula generală, deoarece codurile NC oferă deja posibilitatea unei diferenţieri la calcularea emisiilor încorporate. În cazul aluminiului şi al hidrogenului, regula generală este suficientă pentru a defini o unitate funcţională care să acopere mărfuri suficient de similare, în ceea ce priveşte calitatea şi compoziţia, încât să justifice definirea unui proces de producţie unic în scopul calculării emisiilor încorporate.

(7)Pentru a evita devierile atunci când se calculează emisiile mărfurilor cărora li se aplică aceeaşi unitate funcţională şi care sunt produse utilizând variante tehnologice diferite în cadrul unei instalaţii, procesul de producţie al mărfurilor respective ar trebui să nu fie definit separat pentru fiecare variantă tehnologică, ci să cuprindă toate variantele tehnologice, ceea ce înseamnă că emisiile care pot fi atribuite mărfurilor cărora li se aplică aceeaşi unitate funcţională ar trebui calculate ca medie ponderată a emisiilor tuturor variantelor tehnologice utilizate în cadrul instalaţiei pentru a produce mărfurile cărora li se aplică aceeaşi unitate funcţională.

(9)Pentru a sprijini calcularea şi verificarea emisiilor reale încorporate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2023/956, precum şi examinarea declaraţiilor CBAM în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din acelaşi regulament, operatorii ar trebui să stabilească principalele criterii metodologice care stau la baza colectării datelor la instalaţie pe tot parcursul anului şi la baza calculării emisiilor, în cadrul unui plan de monitorizare. Pentru a se asigura că planul de monitorizare conţine elementele necesare pentru verificare, ar trebui stabilit un model cu cerinţele minime. Pentru a asigura un proces eficient de verificare şi de examinare a declaraţiilor CBAM de către Comisie şi autorităţile competente, planurile de monitorizare ar trebui prezentate într-o limbă utilizată şi înţeleasă în mod obişnuit în scopul monitorizării, al calculării şi al verificării emisiilor.

(12)Pentru ca verificatorul acreditat să poată verifica îndeplinirea criteriilor de utilizare a valorilor reale pentru emisiile indirecte, operatorul instalaţiei care produce energia electrică şi operatorul instalaţiei care utilizează energia electrică respectivă pentru a produce o marfă ar trebui să includă informaţiile necesare în rapoartele lor privind emisiile. Întrucât operatorii ar trebui să aibă obligaţia de a demonstra, în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor menţionate la punctul 6 din anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956, că energia electrică pentru care se declară emisiile reale este transportată efectiv de la instalaţia în care este produsă la instalaţia în care este utilizată pentru producţia mărfurilor şi întrucât fluxul de energie electrică ar trebui măsurat prin sisteme de contorizare inteligentă instalate în acest scop la ambele instalaţii, fiecare operator ar trebui să transmită verificatorului respectiv datele provenite de la sistemul său de contorizare inteligentă.

(13)Pentru ca verificatorul acreditat să poată verifica îndeplinirea criteriilor de utilizare a valorilor reale pentru energia electrică importată pe teritoriul vamal al Uniunii, operatorii instalaţiilor care produc energie electrică într-o ţară terţă ar trebui să includă informaţiile necesare în raportul privind emisiile. În acest scop, întrucât este posibil ca operatorii să nu aibă acces direct la elementele de probă relevante, aceştia ar putea fi nevoiţi să primească anumite elemente de probă de la alte persoane, cum ar fi declarantul autorizat în cadrul CBAM, importatorul şi operatorul de transport şi de sistem – de exemplu pentru a demonstra absenţa oricărei congestii fizice a reţelei în conformitate cu punctul 5 litera (b) din anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956 sau pentru a demonstra că a avut loc o desemnare a capacităţii de import de energie electrică la linia de interconexiune în conformitate cu punctul 5 litera (d) din anexa IV la acelaşi regulament.

(14)Pentru ca operatorii să poată calcula în mod simplu emisiile încorporate, în cazul în care o instalaţie care produce mărfuri menţionate în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956 şi care nu se regăsesc în anexa II la acelaşi regulament primeşte energie electrică de la diferite instalaţii sau surse în cursul unei perioade de raportare, emisiile indirecte încorporate în mărfuri ar trebui determinate implicit ca medie ponderată a emisiilor încorporate în energia electrică primită de la diversele instalaţii. Pentru a asigura proporţionalitatea în ceea ce priveşte această metodă implicită, în cazul în care operatorii pot furniza dovezi care să demonstreze că instalaţia care produce mărfurile care nu se regăsesc în anexa II la Regulamentul (UE) 2023/956 a utilizat, în cadrul unui proces de producţie, numai energie electrică provenită dintr-o anumită sursă sau instalaţie sau dintr-un subset de surse sau instalaţii, emisiile indirecte încorporate în mărfurile cărora li se aplică procesul de producţie respectiv pot fi determinate separat.

(15)Pentru ca verificatorul să poată concluziona cu o asigurare rezonabilă că raportul de emisii al operatorului nu conţine inexactităţi semnificative, iar Comisia şi autorităţile competente să poată examina declaraţia CBAM, să poată efectua evaluări ale riscurilor şi să poată preveni practicile de eludare a normelor prevăzute în prezentul regulament, raportul de emisii al operatorului ar trebui să conţină informaţii privind instalaţia şi mărfurile produse, inclusiv emisiile specifice încorporate în acestea, precum şi alte informaţii care să faciliteze verificările privind acurateţea calculării emisiilor specifice încorporate. Întrucât calcularea ajustării pentru alocarea cu titlu gratuit depinde de datele instalaţiei, raportul privind emisiile ar trebui să conţină şi informaţii relevante în scopul calculării acestei ajustări prevăzute la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2023/956. Pentru a asigura un proces eficient de verificare şi de examinare a declaraţiilor CBAM de către Comisie şi autorităţile competente, rapoartele de emisii ale operatorului ar trebui prezentate într-o limbă utilizată şi înţeleasă în mod obişnuit în scopul monitorizării, al calculării şi al verificării emisiilor.

(17)Având în vedere caracterul sensibil din punct de vedere comercial al anumitor elemente de date cuprinse în raportul de emisii al operatorului, operatorii ar trebui să redacteze o versiune de sinteză a raportului respectiv, care să fie inclusă în raportul de verificare şi să fie pusă la dispoziţia declaranţilor autorizaţi în cadrul CBAM. În cazul în care sunt înregistraţi în registrul CBAM în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2023/956, operatorii ar trebui să poată avea opţiunea de a dezvălui declarantului autorizat în cadrul CBAM numai versiunea de sinteză a raportului de emisii al operatorului şi, după caz, actul adiţional relevant specific declarantului la raportul de emisii al operatorului.

(18)Pentru a asigura respectarea normelor privind monitorizarea şi calcularea emisiilor, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament, operatorii ar trebui să corecteze în planul de monitorizare şi în raportul de emisii al operatorului orice inexactităţi, neconformităţi sau nerespectări ale normelor notificate de verificator în cadrul activităţii de verificare. În urma oricărei astfel de corecţii, operatorii ar trebui să transmită verificatorului versiunea finală a documentului. Pentru a asigura exhaustivitatea informaţiilor necesare pentru calcularea şi verificarea emisiilor încorporate în mărfuri complexe, în cazul în care raportul de emisii al operatorului include emisiile reale încorporate ale unor precursori care nu au fost produşi în instalaţie, operatorii ar trebui să transmită verificatorului inclusiv raportul de verificare al instalaţiei producătoare.

(20)În cazul emisiilor indirecte, valoarea implicită ar trebui calculată pe baza mediei factorului de emisie al reţelei de energie electrică din ţara de origine. Această metodă de calcul este cea mai potrivită pentru a realiza atât prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon, cât şi conservarea integrităţii de mediu a CBAM, având în vedere că reflectă în cea mai mare măsură posibilă eforturile de decarbonizare ale reţelelor de energie electrică ale ţărilor terţe, menţinând în acelaşi timp un nivel ridicat de protecţie împotriva riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Pentru a reflecta impactul politicilor de decarbonizare ale ţărilor terţe, cum ar fi creşterea producţiei de energie din surse regenerabile, precum şi al condiţiilor climatice asupra aprovizionării anuale cu energie electrică în ţările în cauză, evitând în acelaşi timp o volatilitate excesivă a factorului de emisie din cauza anilor anormali, cum ar fi cei cauzaţi de condiţii climatice excepţionale sau de alte evenimente neprevăzute, factorul de emisie ar trebui calculat pe baza mediei simple a factorilor de emisie corespunzători ultimei perioade de cinci ani anterioară raportării pentru care sunt disponibile date fiabile.

(21)În ceea ce priveşte energia electrică importată pe teritoriul vamal al Uniunii, pentru a reflecta impactul politicilor de decarbonizare din ţara terţă sau din grupul de ţări terţe asupra intensităţii emisiilor generate de producţia de energie electrică în ţările în cauză, evitând în acelaşi timp o volatilitate excesivă a factorului de emisie din cauza anilor anormali, cum ar fi cei cauzaţi de condiţii climatice excepţionale sau de alte evenimente neprevăzute, factorul de emisie de CO2 ar trebui calculat pe baza mediei factorilor de emisie de CO2 anuali din ultima perioadă de cinci ani pentru care sunt disponibile date fiabile.

(22)Pentru ca declaranţii autorizaţi în cadrul CBAM să poată utiliza valori implicite alternative în conformitate cu punctul 4.2.2, cu punctul 4.3 şi cu punctul 7 din anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956, este necesar să se precizeze condiţiile detaliate care trebuie respectate în acest scop. Pentru a oferi claritate cu privire la situaţiile în care se pot utiliza valori implicite alternative, ar trebui stabilite norme privind modalitatea şi calendarul de transmitere a datelor oficiale alternative Comisiei, privind metoda de calcul al valorilor implicite alternative şi privind modalitatea de punere la dispoziţie a valorilor implicite alternative pentru a fi utilizate de declaranţii autorizaţi în cadrul CBAM. Pentru a se asigura securitatea juridică pentru declaranţii autorizaţi în cadrul CBAM, este necesar ca valorile implicite alternative să fie adoptate în mod oficial şi să fie puse la dispoziţie.

(24)Pentru a simplifica identificarea perioadei de raportare pentru mărfurile importate pe teritoriul vamal al Uniunii şi a reduce sarcina administrativă a declaranţilor autorizaţi în cadrul CBAM, ar trebui stabilită prezumţia potrivit căreia mărfurile respective au fost produse în anul calendaristic al importului. Declaranţilor autorizaţi în cadrul CBAM ar trebui să li se ofere posibilitatea de a răsturna prezumţia prin furnizarea de dovezi care să demonstreze perioada reală în care au fost produse mărfurile. Întrucât metodologia de monitorizare, calcul şi verificare prevăzută în prezentul regulament va începe să se aplice doar din 2026, perioada de raportare nu poate fi o perioadă anterioară anului 2026.

(25)În ceea ce priveşte precursorii utilizaţi la producerea unei mărfi complexe, operatorii mărfii complexe ar trebui, în scopul determinării emisiilor încorporate pe baza emisiilor reale, să identifice perioada de raportare aplicabilă în cursul căreia a fost produs precursorul şi să utilizeze valorile reale verificate corespunzătoare. Pentru a simplifica această identificare şi a reduce sarcina administrativă a operatorilor, ar trebui stabilită prezumţia că precursorii utilizaţi la producerea unei mărfi complexe au fost produşi în perioada de raportare în cursul căreia a fost produsă marfa complexă respectivă. Operatorilor ar trebui să li se ofere posibilitatea de a răsturna prezumţia prin furnizarea de dovezi care să demonstreze verificatorului perioada efectivă în care a fost produs precursorul. Întrucât metodologia de monitorizare, calcul şi verificare prevăzută în prezentul regulament va începe să se aplice doar din 2026, perioada de raportare nu poate fi anterioară anului 2026.

(27)Pentru ca operatorii să poată calcula în mod simplu emisiile încorporate, în cazul în care o instalaţie care produce mărfuri complexe primeşte precursori încadraţi la un anumit cod NC produşi într-o instalaţie în cursul unor perioade de raportare diferite, emisiile încorporate ale mărfurilor complexe ar trebui determinate, în ceea ce priveşte partea de emisii încorporate în precursorii respectivi, ca medie ponderată a emisiilor încorporate în precursorii cu codul NC respectiv produşi în perioade de raportare diferite.

(28)Pentru ca operatorii să poată calcula în mod simplu emisiile încorporate, în cazul în care o instalaţie care produce mărfuri complexe primeşte precursori încadraţi la un anumit cod NC de la instalaţii diferite, emisiile încorporate ale mărfurilor complexe ar trebui determinate implicit, în ceea ce priveşte partea de emisii încorporate în precursorii respectivi, ca medie ponderată a emisiilor încorporate în precursorii relevanţi primiţi de la instalaţiile diferite. Pentru a asigura proporţionalitatea în ceea ce priveşte această metodă implicită, în cazul în care operatorii pot furniza dovezi care să demonstreze că instalaţia care produce mărfurile complexe a utilizat, în cadrul unui anumit proces de producţie, numai precursori proveniţi dintr-o anumită instalaţie sau dintr-un subset de instalaţii, emisiile încorporate ale precursorilor utilizaţi în procesul de producţie respectiv pot fi determinate separat.

(29)Pentru ca operatorii să aibă flexibilitatea de a alege între utilizarea valorilor reale şi, respectiv, a valorilor implicite, în cazul în care emisiile încorporate ale mărfurilor complexe sunt determinate pe baza valorilor reale, operatorilor ar trebui să li se permită să utilizeze valori implicite pentru unul sau mai mulţi precursori. Într-un astfel de caz, operatorii ar trebui să poată combina utilizarea valorilor reale pentru unul sau mai mulţi precursori cu utilizarea valorilor implicite pentru alţi precursori.

CAPITOLUL 1:DISPOZIŢIE GENERALĂ

Art. 1: Definiţii

(⁶)Regulamentul delegat (UE) 2025/2551 al Comisiei din 20 noiembrie 2025 de completare a Regulamentului (UE) 2023/956 al Parlamentului European şi al Consiliului prin specificarea condiţiilor pentru acordarea acreditării verificatorilor, pentru controlul şi monitorizarea verificatorilor acreditaţi, pentru retragerea acreditării şi pentru recunoaşterea reciprocă şi evaluarea la nivel de omologi a organismelor de acreditare (JO L, 2025/2551, 22.12.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2025/2551/oj).

CAPITOLUL 2:UTILIZAREA VALORILOR REALE

Art. 3: Limitele sistemului

Art. 4: Procesele de producţie şi unitatea funcţională

(7)Divizarea unei instalaţii în instalaţii diferite, rezultatul fiind acela că anumite variante tehnologice care de fapt aparţin aceluiaşi proces de producţie sunt alocate unor instalaţii separate, este permisă numai în cazul în care operatorii demonstrează motive comerciale valabile pentru această divizare, legate de activitatea lor economică. Motivele comerciale se consideră valabile în cazul în care eludarea Regulamentului (UE) 2023/956 nu reprezintă scopul lor principal sau unul dintre scopurile lor principale.

Art. 5: Metodologia de monitorizare la nivel de instalaţie

Art. 7: Identificarea perioadei de raportare

(1)În scopul determinării emisiilor reale încorporate într-o marfă, perioada de raportare în care a fost produsă marfa se determină în conformitate cu al doilea paragraf.

Art. 8: Utilizarea valorilor reale pentru energia electrică şi emisiile indirecte

(3)Pentru a demonstra îndeplinirea criteriilor menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, operatorii indică în raportul de emisii al operatorului faptul că sunt îndeplinite criteriile prevăzute la punctul 5 primul paragraf litera (c) din anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956 şi, după caz, la punctul 5 primul paragraf litera (b) din anexa respectivă în ceea ce priveşte conexiunea directă dintre instalaţia producătoare a energiei electrice şi sistemul de transport al Uniunii. În sprijinul acestei indicaţii, operatorii prezintă verificatorului elementele de probă enumerate la punctul D.2.4 din anexa II la prezentul regulament.

(4)Pentru a demonstra îndeplinirea criteriilor menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, operatorul indică de asemenea, într-un act adiţional la raportul de emisii al operatorului, creat separat pentru fiecare declarant autorizat în cadrul CBAM care a importat energie electrică de la instalaţia operatorului respectiv şi care doreşte să utilizeze valori reale pentru energia electrică respectivă, pentru fiecare dintre declaranţii autorizaţi în cadrul CBAM, că sunt îndeplinite criteriile prevăzute la punctul 5 primul paragraf literele (a) şi (d) din anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956, precum şi, după caz, la punctul 5 primul paragraf litera (b) din anexa respectivă în ceea ce priveşte lipsa oricărei congestii fizice a reţelei. De asemenea, operatorul indică în actul adiţional pentru fiecare declarant autorizat în cadrul CBAM cantitatea de energie electrică importată de declarantul autorizat relevant în cadrul CBAM pentru care sunt îndeplinite criteriile prevăzute la punctul 5 din anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956 şi prezintă verificatorului elementele de probă relevante enumerate la punctul D.2.4 din anexa II la prezentul regulament în sprijinul indicaţiei respective.

Art. 9: Emisiile indirecte în cazul în care instalaţiile utilizează energie electrică din surse diferite

(1)În cazul în care o instalaţie care produce mărfuri menţionate în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956 şi care nu se regăsesc în anexa II la acelaşi regulament primeşte energie electrică din surse multiple în cursul unei perioade de raportare şi în cazul în care se raportează emisii reale pentru mărfurile respective, emisiile indirecte încorporate în mărfuri se determină implicit. Valoarea implicită este media factorilor de emisie ai fiecărei surse de energie electrică, ponderată cu ponderea energiei electrice primite de la fiecare sursă în energia electrică totală consumată în instalaţia respectivă.

(2)Totuşi, în cazul în care operatorii prezintă verificatorului suficiente dovezi pentru a demonstra că instalaţia producătoare a mărfurilor care nu se regăsesc în anexa II la Regulamentul (UE) 2023/956 a utilizat, pentru un anumit proces de producţie, exclusiv energie electrică provenită dintr-o singură sursă sau dintr-un subset de surse, emisiile indirecte încorporate în mărfurile produse prin procesul de producţie respectiv se determină pe baza factorului de emisie al sursei unice în cauză sau, respectiv, pe baza mediei factorilor de emisie ai fiecărei surse relevante de energie electrică din cadrul subsetului, ponderată cu ponderea energiei electrice primite de la fiecare sursă în energia electrică totală consumată pentru producerea mărfurilor respective.

Art. 10: Raportul de emisii al operatorului

(1)În cazul în care emisiile încorporate sunt calculate pe baza emisiilor reale, operatorii întocmesc un raport privind emisiile ("raportul de emisii al operatorului") şi un rezumat al acestuia care conţine cel puţin informaţiile enumerate în modelele de la punctele 1.1 şi 1.2 din anexa IV. În cazul în care emisiile încorporate ale energiei electrice sunt calculate pe baza emisiilor reale, operatorii întocmesc, în plus, un act adiţional specific declarantului la raportul de emisii al operatorului, care conţine informaţiile enumerate la punctul 1.1.1 din anexa respectivă.

CAPITOLUL 3:UTILIZAREA VALORILOR IMPLICITE

Art. 11: Valorile implicite

CAPITOLUL 4:NORME SPECIFICE APLICABILE MĂRFURILOR COMPLEXE

Art. 14: Precursorii produşi în cursul unor perioade de raportare diferite sau în instalaţii diferite

(3)În cazul în care operatorii prezintă verificatorului suficiente dovezi pentru a demonstra că, dintre precursorii de la un anumit cod NC primiţi de la mai multe instalaţii, instalaţia producătoare a mărfurilor complexe a utilizat, pentru un anumit proces de producţie, exclusiv precursori de la o singură instalaţie sau de la un subset de instalaţii, emisiile încorporate ale precursorilor respectivi utilizaţi în mărfurile produse prin procesul de producţie respectiv se determină pe baza emisiilor încorporate ale precursorilor obţinuţi de la instalaţia în cauză sau, respectiv, ca medie ponderată a emisiilor încorporate în precursorii primiţi de la subsetul de instalaţii respectiv.

ANEXA I:Definiţii, unitate a funcţională şi limite ale sistemului

(1)DEFINIŢII

9."biomasă" înseamnă biomasă în sensul definiţiei prevăzute la articolul 2 punctul 24 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹); aceasta include biolichidele şi biocomustibilii astfel cum sunt definiţi la articolul 2 punctele 32 şi 33, combustibilii din biomasă astfel cum sunt definiţi la articolul 2 punctul 27 şi biogazul astfel cum este definit la articolul 2 punctul 28 din Directiva (UE) 2018/2001;

16."emisii de proces" înseamnă emisii de gaze cu efect de seră, altele decât emisiile de ardere, rezultate în urma reacţiilor deliberate şi involuntare între substanţe sau în urma transformării acestora pentru un scop primar altul decât producerea de căldură, inclusiv din următoarele procese:

36."set de date" înseamnă un singur tip de date, fie la nivel de instalaţie, fie la nivelul procesului de producţie, după caz, care cuprind oricare dintre următoarele elemente:

(2)PUNEREA ÎN CORESPONDENŢĂ A CODURILOR NC CU CATEGORIILE DE MĂRFURI AGREGATE

Codul NC	Categoria de mărfuri agregate	Gaz cu efect de seră
Ciment
2507 00 80 – Alte argile caolinitice	Şamotă	Dioxid de carbon
2523 10 00 – Cimenturi nepulverizate numite "clinkers"	Clincher de ciment	Dioxid de carbon
2523 21 00 – Cimenturi Portland albe, chiar colorate artificial 2523 29 00 – Alte cimenturi Portland 2523 90 00 – Alte cimenturi hidraulice	Ciment	Dioxid de carbon
2523 30 00 – Cimenturi aluminoase	Cimenturi aluminoase	Dioxid de carbon
Energie electrică
2716 00 00 – Energie electrică	Energie electrică	Dioxid de carbon
Îngrăşăminte
2808 00 00 – Acid nitric (azotic); acizi sulfonitrici	Acid nitric (azotic)	Dioxid de carbon şi protoxid de azot
3102 10 – Uree, chiar în soluţie apoasă	Uree	Dioxid de carbon
2814 – Amoniac, anhidru sau în soluţie apoasă	Amoniac	Dioxid de carbon
2834 21 00 – Nitraţi (azotaţi) de potasiu 3102 – Îngrăşăminte minerale sau chimice azotate, cu excepţia 3102 10 (Uree) 3105 – Îngrăşăminte minerale sau chimice care conţin două sau trei dintre elementele fertilizante azot, fosfor şi potasiu; alte îngrăşăminte Cu excepţia următoarelor: 3105 60 00 – Îngrăşăminte minerale sau chimice care conţin două elemente fertilizante, fosfor şi potasiu	Îngrăşăminte mixte	Dioxid de carbon şi protoxid de azot
Fontă, fier şi oţel
2601 12 00 – Minereuri de fier şi concentratele lor, aglomerate, altele decât piritele de fier prăjite	Minereu sinterizat	Dioxid de carbon
7201 – Fonte brute şi fonte-oglindă (spiegel) în lingouri, blocuri sau alte forme primare Pot fi incluse aici anumite produse din categoria 7205 [Granule şi pulberi, de fontă brută, de fontă-oglindă (spiegel), de fier sau de oţel]	Fonte brute	Dioxid de carbon
7202 1 – Feromangan	FeMn	Dioxid de carbon
7202 4 – Ferocrom	FeCr	Dioxid de carbon
7202 6 – Feronichel	FeNi	Dioxid de carbon
7203 – Produse feroase obţinute prin reducerea directă a minereului de fier şi alte produse feroase spongioase	Fier redus în mod direct (DRI)	Dioxid de carbon
7206 – Fier şi oţeluri nealiate, în lingouri sau în alte forme primare, cu excepţia fierului de la poziţia 7203 7207 – Semifabricate din fier sau din oţeluri nealiate 7218 – Oţeluri inoxidabile în lingouri sau în alte forme primare; semifabricate din oţeluri inoxidabile 7224 – Alte oţeluri aliate în lingouri sau în alte forme primare; semifabricate din alte oţeluri aliate	Oţel brut	Dioxid de carbon
7205 – Granule şi pulberi, de fontă brută, de fontă-oglindă (spiegel), de fier sau de oţel (dacă nu sunt incluse în categoria fontei brute) 7208 – Produse laminate plate, din fier sau din oţeluri nealiate, cu o lăţime de minimum 600 mm, laminate la cald, neplacate şi neacoperite 7209 – Produse laminate plate, din fier sau din oţeluri nealiate, cu o lăţime de minimum 600 mm, laminate la rece, neplacate şi neacoperite 7210 – Produse laminate plate, din fier sau din oţeluri nealiate, cu o lăţime de minimum 600 mm, placate sau acoperite 7211 – Produse laminate plate, din fier sau din oţeluri nealiate, cu o lăţime sub 600 mm, neplacate şi neacoperite 7212 – Produse laminate plate, din fier sau din oţeluri nealiate, cu o lăţime sub 600 mm, placate sau acoperite 7213 – Bare şi tije laminate la cald, în rulouri cu spire nearanjate (fil machine), din fier sau din oţeluri nealiate 7214 – Alte bare şi tije din fier sau din oţeluri nealiate, simplu forjate, laminate, trase sau extrudate la cald, inclusiv cele torsionate după laminare 7215 – Alte bare şi tije din fier sau din oţeluri nealiate 7216 – Profile din fier sau din oţeluri nealiate 7217 – Sârmă din fier sau din oţeluri nealiate 7219 – Produse laminate plate din oţeluri inoxidabile, cu o lăţime de minimum 600 mm 7220 – Produse laminate plate din oţeluri inoxidabile, cu o lăţime sub 600 mm 7221 – Bare şi tije, laminate la cald, în rulouri cu spire nearanjate (fil machine), din oţeluri inoxidabile 7222 – Alte bare, tije din oţeluri inoxidabile; profile din oţeluri inoxidabile 7223 – Sârmă, din oţeluri inoxidabile 7225 – Produse laminate plate, din alte oţeluri aliate, cu o lăţime de minimum 600 mm 7226 – Produse laminate plate, din alte oţeluri aliate, cu o lăţime sub 600 mm 7227 – Bare şi tije, laminate la cald, în rulouri cu spire nearanjate (fil machine), din alte oţeluri aliate 7228 – Alte bare şi tije, profile din alte oţeluri aliate; bare şi profile tubulare, pentru foraj, din oţeluri aliate sau nealiate 7229 – Sârmă din alte oţeluri aliate 7301 – Palplanşe din fier sau din oţel, chiar perforate sau confecţionate din elemente asamblate; profile, obţinute prin sudare, din fier sau din oţel 7302 – Materiale de construcţie pentru liniile ferate, din fontă, din fier sau din oţel: şine, contraşine şi cremaliere, ace şi inimi de macaz, macazuri şi alte elemente de încrucişare sau de schimbare de cale, traverse, eclise de îmbinare, cuzineţi, pene de fixare, plăci de bază, plăci de aşezare, plăci de strângere, plăci şi bare de ecartament şi alte piese special concepute pentru aşezarea, îmbinarea sau fixarea şinelor 7303 – Tuburi, ţevi şi profile tubulare, din fontă 7304 – Tuburi, ţevi şi profile tubulare, fără sudură, din fier sau din oţel 7305 – Alte tuburi şi ţevi (de exemplu, sudate sau nituite), cu secţiunea circulară, cu diametrul exterior peste 406,4 mm, din fier sau din oţel 7306 – Alte tuburi, ţevi şi profile tubulare (de exemplu sudate, nituite, fălţuite sau cu margini simplu apropiate), din fier sau din oţel 7307 – Accesorii de ţevărie (de exemplu racorduri, coturi, manşoane) din fontă, din fier sau din oţel 7308 – Construcţii şi părţi de construcţii (de exemplu, poduri şi elemente de poduri, porţi de ecluze, turnuri, piloni, stâlpi, coloane, şarpante, acoperişuri, uşi şi ferestre şi tocurile lor, pervazuri şi praguri, obloane, balustrade) din fontă, din fier sau din oţel, cu excepţia construcţiilor prefabricate de la poziţia 9406 ; table, tole, tije, bare, profile, ţevi şi produse similare, din fontă, din fier sau din oţel, pregătite în vederea utilizării lor în construcţii 7309 – Rezervoare, cisterne, cuve şi recipiente similare pentru orice fel de substanţe (cu excepţia gazelor comprimate sau lichefiate) din fontă, din fier sau din oţel, cu o capacitate peste 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptuşite sau izolate termic 7310 – Rezervoare, butoaie, bidoane, cutii şi recipiente similare, pentru orice fel de substanţe (cu excepţia gazelor comprimate sau lichefiate), din fontă, din fier sau din oţel, cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptuşite sau izolate termic 7311 – Recipiente pentru gaze comprimate sau lichefiate, din fontă, din fier sau din oţel 7318 – Şuruburi, buloane, piuliţe, tirfoane, cârlige filetate, nituri, ştifturi, pene, şaibe (inclusiv şaibele elastice de siguranţă) şi articole similare, din fontă, din fier sau din oţel 7326 – Alte articole din fontă, fier sau oţel	Produse din fier sau din oţel	Dioxid de carbon
Aluminiu
7601 – Aluminiu sub formă brută	Aluminiu sub formă brută	Dioxid de carbon şi perfluorocarburi
7603 – Pulberi şi fulgi (paiete) din aluminiu 7604 – Bare, tije şi profile din aluminiu 7605 – Sârmă din aluminiu 7606 – Table şi benzi de aluminiu, cu o grosime peste 0,2 mm 7607 – Folii şi benzi subţiri din aluminiu (chiar imprimate sau fixate pe hârtie, pe carton, pe materiale plastice sau pe alte suporturi similare) cu o grosime de maximum 0,2 mm (fără suport) 7608 – Tuburi şi ţevi din aluminiu 7609 00 00 – Accesorii de ţevărie (de exemplu, racorduri, coturi, manşoane) din aluminiu 7610 – Construcţii şi părţi de construcţii (de exemplu, poduri şi elemente de poduri, turnuri, piloni, stâlpi, coloane, şarpante, acoperişuri, uşi şi ferestre şi ramele acestora, pervazuri, praguri, balustrade) din aluminiu, cu excepţia construcţiilor prefabricate de la poziţia 9406 ; table, bare, profile, tuburi şi similare, din aluminiu, pregătite în vederea utilizării în construcţii 7611 00 00 – Rezervoare, cisterne, cuve şi recipiente similare pentru orice substanţe (cu excepţia gazelor comprimate sau lichefiate) din aluminiu, cu o capacitate peste 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptuşite sau izolate termic 7612 – Butoaie, butii, bidoane, cutii şi recipiente similare din aluminiu (inclusiv recipiente tubulare rigide sau flexibile), pentru orice substanţe (cu excepţia gazelor comprimate sau lichefiate), cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptuşite sau izolate termic 7613 00 00 – Recipiente din aluminiu pentru gaze comprimate sau lichefiate 7614 – Toroane, cabluri, benzi împletite şi articole similare, din aluminiu, neizolate electric 7616 – Alte articole din aluminiu	Produse din aluminiu	Dioxid de carbon şi perfluorocarburi
Produse chimice
2804 10 00 – Hidrogen	Hidrogen	Dioxid de carbon

(3)UNITATEA FUNCŢIONALĂ ŞI LIMITELE SISTEMELOR

3.1.Norme transsectoriale

Limitele sistemului sunt definite pe categorii de mărfuri agregate şi acoperă emisiile directe, emisiile indirecte provenite din consumul de energie electrică, dacă este relevant în temeiul Regulamentului (UE) 2023/956, emise de toate procesele legate direct sau indirect de procesele de producţie, precum şi emisiile încorporate ale precursorilor, indiferent dacă aceşti precursori sunt produşi în instalaţie sau achiziţionaţi de la o instalaţie diferită. Pe lângă aceste norme generale, la punctele 3.2-3.19 sunt stabilite detaliile specifice fiecărei categorii de mărfuri agregate. Toate mărfurile CBAM produse prin intermediul unei variante tehnologice care nu se regăseşte la punctele 3.2-3.19 fac obiectul normelor transsectoriale descrise la prezentul punct, precum şi al normelor sectoriale dacă varianta tehnologică este o combinaţie a variantelor tehnologice enumerate la punctele 3.2-3.19.

Atunci când procesul de producţie a mărfurilor complexe menţionate în anexa II la Regulamentul (UE) 2023/956 include unul sau mai mulţi precursori care nu se regăsesc în anexa respectivă, emisiile indirecte ale precursorilor respectivi vor fi incluse în calculul emisiilor încorporate ale mărfurilor complexe. Atunci când procesul de producţie a mărfurilor complexe care nu sunt menţionate în anexa respectivă include unul sau mai mulţi precursori care se regăsesc în anexa respectivă, emisiile indirecte ale acestor precursori nu vor fi incluse în calculul emisiilor încorporate ale mărfurilor complexe.

3.3.2.Limita sistemului

- calcinarea calcarului şi a altor carbonaţi din materiile prime, combustibilii fosili convenţionali de alimentare a cuptoarelor, combustibili fosili alternativi de alimentare a cuptoarelor şi materiile prime, combustibilii proveniţi din biomasă pentru alimentarea cuptoarelor (cum ar fi combustibilii derivaţi din deşeuri), combustibilii care nu sunt destinaţi alimentării cuptoarelor, conţinutul de carbon care nu provine din carbonaţi al materiilor prime sau materiile prime alternative, cum ar fi cenuşa zburătoare, utilizate în compoziţia făinii brute din cuptor şi materiile prime utilizate pentru epurarea gazelor de ardere;

3.6.2.1.Reformarea cu abur şi oxidarea parţială

3.7.2.2.Procesul Haber-Bosch cu gazeificarea cărbunelui sau a altor combustibili

3.10.Îngrăşăminte mixte

Acest punct se aplică producţiei tuturor tipurilor de îngrăşăminte care conţin azot, cum ar fi nitratul de amoniu, nitratul de calciu şi amoniu, sulfatul de amoniu, fosfaţii de amoniu, soluţiile de nitrat de amoniu din uree, precum şi îngrăşămintelor care conţin azot-fosfor (NP), azot-potasiu (NK) şi azot-fosfor-potasiu (NPK). Sunt incluse toate tipurile de operaţiuni, cum ar fi amestecarea, neutralizarea, granularea, măcinarea, indiferent dacă au loc reacţii chimice sau numai amestecarea fizică.

3.11.Minereu sinterizat

3.12.FeMn (feromangan), FeCr (ferocrom) şi FeNi (feronichel)

3.13.Fonte brute

Această categorie de mărfuri agregate include fonta brută aliată obţinută în furnale înalte, precum şi fonta brută care conţine aliaje [de exemplu fonta-oglindă (spiegel)], indiferent de forma fizică (de exemplu lingouri, granule). NPI (fonta brută de nichel) se include în cazul în care conţinutul de nichel este mai mic de 10 %. În cadrul combinatelor siderurgice integrate, fonta brută în stare lichidă ("metal lichid") încărcată direct în convertizorul cu insuflare oxigen reprezintă produsul care separă procesul de producţie a fontei brute de procesul de producţie a oţelului brut. În cazul în care instalaţia nu vinde fontă brută şi nici nu o transferă către alte instalaţii, se poate stabili un proces de producţie comun, care să includă oţelul brut şi care să facă obiectul normelor prevăzute la articolul 4.

3.14.DRI (fier redus în mod direct)

Există o singură variantă tehnologică definită, deşi diferitele tehnologii pot utiliza minereuri de calităţi diferite, ceea ce poate necesita peletizare sau sinterizare, şi agenţi de reducere diferiţi (gaze naturale, combustibili fosili diverşi sau biomasă, hidrogen). Prin urmare, precursorii minereului sinterizat sau ai hidrogenului pot fi relevanţi. Ca produse, pot fi relevanţi bureţii din fier, fierul brichetat fierbinte (HBI) sau alte forme de fier redus în mod direct, inclusiv DRI care este introdus imediat în cuptoare cu arc electric sau în alte procese din aval.

3.15.Oţel brut

- în cazul în care procesul utilizează un cuptor cu arc electric, limita sistemului include toate activităţile şi unităţile relevante, cum ar fi cuptorul cu arc electric propriu-zis, metalurgia secundară, degazificarea în vid, decarburizarea oxigenului cu argon/decarburizarea oxigenului în vid, turnarea continuă sau turnarea lingourilor, laminarea la cald sau forjarea dacă prezintă relevanţă, precum şi toate activităţile auxiliare necesare, cum ar fi transferurile, încălzirea materiilor prime şi a echipamentelor, reîncălzirea şi epurarea gazelor de ardere;

3.16.Produse din fier sau din oţel

3.17.Aluminiu sub formă brută

ANEXA II:Norme pentru stabilirea setului de date privind procesele de producţie la nivel de instalaţie

SECŢIUNEA 1:A. PRINCIPII ŞI CERINŢE GENERALE

SUBSECŢIUNEA 1:A.1. Metoda generală

1.În scopul determinării emisiilor încorporate ale mărfurilor, se realizează următoarele activităţi:

(d)în cazul în care instalaţia produce mărfuri care se regăsesc în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956, dar nu şi în anexa II la regulamentul respectiv, în scopul monitorizării emisiilor indirecte încorporate ale acestor mărfuri, consumul de energie electrică în cadrul proceselor de producţie relevante se monitorizează în conformitate cu metodele prevăzute la punctul D.1 din prezenta anexă. În cazul în care există o legătură tehnică directă sau un contract de achiziţie de energie electrică încheiat cu producătorul de energie electrică în conformitate cu punctul 6 din anexa IV la regulamentul respectiv, emisiile asociate producţiei respective de energie electrică se monitorizează pentru a determina factorul de emisie al energiei electrice în cauză. De asemenea, se monitorizează orice cantitate de energie electrică transferată între procesele de producţie sau exportată din instalaţie;

(e)emisiile directe din cadrul instalaţiilor, împreună cu producţia şi consumul de energie termică, producţia şi consumul de energie electrică, precum şi orice flux relevant de gaze reziduale se atribuie proceselor de producţie asociate mărfurilor produse prin aplicarea normelor prevăzute în anexa III. Respectivele emisii atribuite se utilizează pentru a calcula emisiile specifice încorporate directe şi, după caz, indirecte ale mărfurilor produse, prin aplicarea punctului B din anexa III;

(f)în cazul mărfurilor ale căror procese de producţie includ precursori, ceea ce face ca mărfurile respective să fie "mărfuri complexe", emisiile încorporate ale precursorului se determină în conformitate cu punctul E din prezenta anexă şi se adaugă la emisiile încorporate ale mărfurilor complexe produse, prin aplicarea normelor prevăzute la punctul B din anexa III. În cazul în care precursorii sunt ei înşişi mărfuri complexe, acest proces se repetă în mod recursiv până când nu mai sunt precursori în joc.

4.În cazul precursorilor produşi în afara instalaţiei şi originari din ţări şi teritorii terţe care nu sunt exceptate în temeiul punctului 1 din anexa III la Regulamentul (UE) 2023/956, datele reale obţinute de la operatorul instalaţiei care produce precursorul se utilizează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

SUBSECŢIUNEA 2:A.2. Principiile monitorizării

1.Exhaustivitate: metodologia de monitorizare trebuie să includă toţi parametrii necesari pentru determinarea emisiilor încorporate ale mărfurilor enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956 în conformitate cu metodele şi formulele din prezenta anexă. În acest scop, se aplică următoarele principii directoare:

2.Consecvenţă şi comparabilitate: monitorizarea şi raportarea trebuie să fie coerente şi comparabile în timp. În acest scop, metodele selectate se consemnează într-un plan de monitorizare, astfel încât metodele să fie utilizate consecvent. Metodologia se modifică numai dacă acest lucru este justificat în mod obiectiv. Următoarele reprezintă exemple de motive relevante:

3.Transparenţă: datele de monitorizare, inclusiv ipotezele, referinţele, datele privind activitatea, factorii de emisie, parametrii de calcul, datele privind emisiile încorporate ale precursorilor achiziţionaţi, ale căldurii măsurabile şi ale energiei electrice măsurabile, valorile implicite ale emisiilor încorporate şi oricare alte date relevante în scopul prezentei anexe se obţin, se înregistrează, se compilează, se analizează şi se documentează într-un mod transparent care să permită unui verificator acreditat în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2023/956 să verifice cu o asigurare rezonabilă că datele nu conţin inexactităţi semnificative. Documentaţia include o evidenţă a tuturor modificărilor în funcţionarea instalaţiei, a metodologiei de monitorizare şi a sistemului de control aplicat, astfel cum sunt documentate în planul de monitorizare.

5.Precizie: metodologia de monitorizare aleasă asigură faptul că determinarea emisiilor nu este, în mod sistematic sau cu bună ştiinţă, inexactă. Se identifică şi se reduce pe cât posibil orice sursă de incertitudine. Se procedează cu diligenţa necesară pentru a se asigura că atât calcularea, cât şi măsurarea emisiilor prezintă cel mai înalt grad de precizie posibil.

6.Integritatea metodologiei: metodologia de monitorizare aleasă trebuie să permită asigurarea rezonabilă a integrităţii datelor privind emisiile care urmează a fi raportate. Emisiile se determină utilizând metodologiile de monitorizare adecvate stabilite în prezenta anexă. Datele privind emisiile raportate trebuie să nu conţină denaturări semnificative, să evite subiectivismul în selecţia şi prezentarea informaţiilor şi să ofere o imagine credibilă şi echilibrată a emisiilor încorporate ale mărfurilor produse în cadrul instalaţiei.

SUBSECŢIUNEA 3:A.3. Metodele care reprezintă cea mai bună sursă de date disponibile

1.Pentru determinarea emisiilor încorporate ale mărfurilor şi pentru seturile de date subiacente, cum ar fi emisiile aferente fluxurilor-sursă sau surselor de emisii individuale ori cantităţilor de căldură măsurabilă şi de energie electrică măsurabilă, principiul general este de a selecta întotdeauna cea mai bună sursă de date disponibilă. În acest scop, se aplică următoarele principii directoare:

(b)în ceea ce priveşte metodele de determinare directă sau indirectă, o metodă este considerată adecvată atunci când se asigură că orice contorizare, analiză, eşantionare, calibrare şi validare pentru determinarea setului de date specifice se efectuează prin aplicarea metodelor definite în standardele EN sau ISO relevante. În cazul în care nu sunt disponibile astfel de standarde, se pot utiliza standarde naţionale. În cazul în care nu există standarde publicate aplicabile, se utilizează proiecte de standarde adecvate, cele mai bune practici din industrie sau alte metodologii dovedite ştiinţific, limitându-se erorile de eşantionare şi de măsurare;

2.Metode de determinare indirectă: în cazul în care nu există nicio metodă de determinare directă pentru un set de date necesar, în special în cazurile în care trebuie determinată căldura măsurabilă netă care se utilizează în diferite procese de producţie, se poate utiliza o metodă de determinare indirectă, cum ar fi:

(c)corelări bazate pe teste empirice de determinare a valorilor estimate pentru setul de date necesar, efectuate cu echipamente necalibrate, sau pe datele documentate în protocoalele de producţie.

3.Pentru a determina cele mai bune surse de date disponibile, se selectează sursa cel mai bine clasată în ierarhia prezentată la subpunctul 1 care este deja disponibilă în cadrul instalaţiei. Totuşi, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic să se aplice o sursă de date mai bine clasată în ierarhie fără a suporta costuri nerezonabile, trebuie aplicată respectiva sursa de date mai bună, fără întârzieri nejustificate. Atunci când sunt disponibile surse de date diferite pentru acelaşi set de date, clasate la acelaşi nivel în ierarhia prezentată la subpunctul 1, se alege sursa de date care asigură cel mai clar flux de date cu cel mai mic risc inerent şi cel mai mic risc de control în ceea ce priveşte inexactităţile.

7.Fezabilitate tehnică: în cazul în care se susţine că aplicarea unei metodologii de determinare specifice nu este posibilă din punct de vedere tehnic, în planul de monitorizare se prezintă o justificare în acest sens. Aceasta se reevaluează în timpul verificărilor periodice efectuate în conformitate cu subpunctul 6. Justificarea respectivă se bazează pe măsura în care instalaţia dispune de resursele tehnice necesare pentru a răspunde exigenţelor unei surse de date propuse sau ale unei metode de monitorizare, care pot fi implementate în termenul solicitat pentru a îndeplini scopul prezentei anexe. Resursele tehnice respective includ disponibilitatea tehnicilor şi a tehnologiei necesare.

8.Costuri nerezonabile: în cazul în care se susţine că aplicarea unei metodologii specifice de determinare pentru un set de date atrage costuri nerezonabile, în planul de monitorizare se prezintă o justificare în acest sens. Aceasta se reevaluează în timpul verificărilor periodice efectuate în conformitate cu subpunctul 6. Natura nerezonabilă a costurilor se stabileşte conform celor de mai jos.

(b)Factorul de îmbunătăţire se calculează după cum urmează:

SUBSECŢIUNEA 4:A.4. Dispoziţii specifice privind împărţirea instalaţiilor în procese de producţie

Pentru mărfurile din categoriile de mărfuri agregate oţel brut, produse din fontă, fier şi oţel, aluminiu sub formă brută şi produse din aluminiu, ale căror unităţi funcţionale diverse diferă doar în ceea ce priveşte dimensiunea sau forma şi sunt produse cu precursori identici sub aspectul tipului, al cantităţii şi al proporţiilor, se defineşte un singur proces de producţie multifuncţional pentru grupul de mărfuri respectiv şi se aplică normele de atribuire prevăzute la punctul A.2 din anexa III.

SUBSECŢIUNEA 5:A.5. Planul de monitorizare

22.un sistem de control pentru asigurarea calităţii datelor, care trebuie să includă, după caz:

SECŢIUNEA 2:B. MONITORIZAREA EMISIILOR DIRECTE LA NIVEL DE INSTALAŢIE

SUBSECŢIUNEA 1:B.1. Exhaustivitatea fluxurilor-sursă şi a surselor de emisii

SUBSECŢIUNEA 2:B.2. Alegerea metodologiei de monitorizare

(b)metodologia bazată pe măsurare, care constă în determinarea emisiilor provenite din surse de emisii cu ajutorul măsurării continue a concentraţiei gazului cu efect de seră relevant în gazul de ardere, precum şi a debitului gazului de ardere.

SUBSECŢIUNEA 3:B.3. Formule şi parametri pentru metodologia bazată pe calcul utilizată la determinarea emisiilor de CO2

În cazul combustibililor fosili şi în cazul în care nu se cunoaşte fracţiunea de biomasă, BF se stabileşte la valoarea prudentă zero. În cazul în care se utilizează biomasă ca material de intrare sau combustibil, iar materialele de ieşire conţin carbon, bilanţul masic total trebuie să trateze fracţiunea de biomasă în mod prudent, în sensul că masa totală de carbon care corespunde fracţiunilor de carbon cu cotă zero ale carbonului conţinut în toate materialele de ieşire relevante nu este mai mică decât masa totală a fracţiunilor cu cotă zero ale carbonului conţinut în materialele de intrare şi în combustibili, cu excepţia cazului în care operatorul prezintă dovezi cu privire la existenţa în materialele de ieşire a unei fracţiuni mai mici de biomasă pe baza unei abordări de tip "urmărire a atomului" (stoichiometrică) sau a unei analize prin metoda cu carbon-14.

3.Prin derogare de la subpunctul 2, biomasa conţinută în deşeuri şi reziduuri sau produsă din deşeuri şi reziduuri, altele decât reziduurile agricole, din acvacultură, pescuit şi silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile prevăzute la articolul 29 alineatul (10) din Directiva (UE) 2018/2001. Prezentul subpunct se aplică, de asemenea, deşeurilor şi reziduurilor care sunt prelucrate pentru prima dată într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în combustibili.

6.Respectarea criteriilor prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(7) şi (10) din Directiva (UE) 2018/2001 se evaluează în conformitate cu articolul 30 şi cu articolul 31 alineatul (1) din directiva menţionată. Criteriile pot fi considerate respectate în cazul în care operatorul furnizează dovezi privind achiziţionarea unei cantităţi de biocombustibil, biolichid sau biogaz legată de anularea cantităţii respective în baza de date a Uniunii creată în temeiul articolului 31a sau o dovadă a sustenabilităţii din partea unui sistem voluntar recunoscut.

SUBSECŢIUNEA 4:B.4. Cerinţe pentru datele privind activitatea

- nivelurile de producţie a mărfurilor sau ale produselor intermediare se calculează ca fiind cantitatea exportată în cursul perioadei de raportare, minus cantitatea importată, minus cantitatea de produs sau de material aflată în stoc la începutul perioadei de raportare, plus cantitatea de produs sau de material aflată în stoc la sfârşitul perioadei de raportare. Pentru a evita orice dublă contabilizare, produsele rezultate dintr-un proces de producţie care sunt reintroduse în acelaşi proces de producţie se scad din nivelurile de producţie.

Dacă determinarea cantităţilor de produse, materiale sau combustibili pentru întreaga perioadă de raportare nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau ar presupune costuri nerezonabile, poate fi aleasă următoarea zi care este cea mai adecvată pentru a separa o perioadă de raportare de perioada următoare. Aceasta se reconciliază în consecinţă cu perioada de raportare necesară. Abaterile implicate pentru fiecare produs, material sau combustibil se înregistrează în mod clar pentru a constitui baza valorii reprezentative pentru perioada de raportare şi se iau în considerare în mod corespunzător pentru anul următor.

Trebuie să existe o înţelegere aprofundată a incertitudinii asociate contorizării cantităţilor de combustibili şi de materiale, inclusiv a influenţei mediului de operare şi, după caz, a incertitudinii determinării stocului. Se aleg instrumentele de măsurare care asigură cel mai mic nivel de incertitudine disponibil, fără atragerea unor costuri nerezonabile, şi care sunt adecvate mediului în care sunt utilizate, în conformitate cu standardele şi cerinţele tehnice aplicabile. Dacă sunt disponibile, se preferă instrumentele care fac obiectul verificării metrologice legale. În acest caz, se poate folosi ca valoare a incertitudinii eroarea maximă permisă în exploatare autorizată de legislaţia naţională relevantă cu privire la verificarea metrologică legală pentru operaţiunea de măsurare relevantă.

Se consideră o îmbunătăţire recomandată obţinerea unei incertitudini a măsurării care, în raport cu emisiile totale ale fluxului-sursă sau ale sursei de emisii, prezintă cea mai scăzută incertitudine pentru cele mai mari părţi ale emisiilor. Cu titlu orientativ, în cazul emisiilor de peste 500 000 t CO2 pe an, incertitudinea pe parcursul întregii perioade de raportare, ţinând seama de variaţiile de stoc, dacă este cazul, trebuie să fie de 1,5 % sau mai mică. În cazul emisiilor sub 10 000 t CO2 pe an, se acceptă o incertitudine mai mică de 7,5 %.

SUBSECŢIUNEA 5:B.5. Cerinţe privind parametrii de calcul pentru CO2

Parametrii de calcul se determină în conformitate cu starea utilizată pentru datele privind activitatea aferentă, aceasta fiind starea combustibilului sau a materialului la momentul achiziţionării sau al utilizării în procesul generator de emisii, înainte de a fi uscat sau tratat în alt mod pentru analize de laborator. În cazul în care aceasta presupune costuri nerezonabile sau în cazul în care poate fi obţinută o precizie mai mare, datele privind activitatea şi parametrii de calcul pot fi raportaţi în mod sistematic în raport cu starea în care se efectuează analizele de laborator.

Orice analiză, eşantionare, calibrare şi validare pentru determinarea parametrilor de calcul se efectuează prin aplicarea unor metode bazate pe standardele ISO corespunzătoare. În cazul în care nu sunt disponibile astfel de standarde, metodele se bazează pe standarde EN sau standarde naţionale adecvate. În cazul în care nu există standarde publicate aplicabile, se pot utiliza proiecte de standarde adecvate, ghiduri privind cele mai bune practici din industrie sau alte metodologii dovedite ştiinţific, limitându-se erorile de eşantionare şi de măsurare.

Combustibil/material	Frecvenţa minimă a analizelor
Gaze naturale	Cel puţin săptămânal
Alte gaze, în special gazele de sinteză şi gazele de proces, cum ar fi amestecul de gaze de rafinărie, gazele de cocserie, gazele de furnal înalt, gazele de conversie, gazele din zăcăminte de petrol şi de gaze naturale	Cel puţin zilnic – utilizând proceduri adecvate în momente diferite ale zilei
Păcură (de exemplu păcură uşoară, medie, grea, bitum)	La fiecare 20 000 de tone de combustibil şi cel puţin de şase ori pe an
Cărbune, cărbune de cocserie, cocs, cocs de petrol, turbă	La fiecare 20 000 de tone de combustibil/material şi cel puţin de şase ori pe an
Alţi combustibili	La fiecare 10 000 de tone de combustibil şi cel puţin de patru ori pe an
Deşeuri solide netratate (deşeuri fosile pure sau amestec de deşeuri provenite din biomasă şi deşeuri fosile)	La fiecare 5 000 de tone de deşeuri şi cel puţin de patru ori pe an
Deşeuri lichide, deşeuri solide tratate în prealabil	La fiecare 10 000 de tone de deşeuri şi cel puţin de patru ori pe an
Minerale carbonate (inclusiv calcar şi dolomită)	La fiecare 50 000 de tone de material şi cel puţin de patru ori pe an
Argile şi şisturi argiloase	Cantitatea de material corespunzătoare unei cantităţi de emisii de 50 000 de tone de CO2 şi cel puţin de patru ori pe an
Alte materiale (produse primare, intermediare şi finale)	În funcţie de tipul de material şi de variaţie, cantităţi de material corespunzătoare unei cantităţi de emisii de 50 000 de tone de CO2 şi de cel puţin patru ori pe an

Eşantioanele trebuie să fie reprezentative pentru întregul lot sau pentru perioada de livrare pentru care sunt prelevate. Pentru a asigura reprezentativitatea, trebuie să se ţină seama de eterogenitatea materialului, precum şi de toate celelalte aspecte relevante, cum ar fi echipamentul de eşantionare disponibil, posibila separare a fazelor sau distribuţia locală a dimensiunilor particulelor, stabilitatea eşantioanelor etc. Se recomandă ca metoda de eşantionare să fie specificată în planul de monitorizare.

Se recomandă ca laboratoarele utilizate pentru efectuarea analizelor în vederea determinării parametrilor de calcul să fie acreditate în conformitate cu standardul ISO/IEC 17025 pentru metodele analitice relevante. Se pot utiliza laboratoare neacreditate pentru determinarea parametrilor de calcul în cazul în care există dovezi că accesul la laboratoarele acreditate nu este posibil din punct de vedere tehnic sau ar presupune costuri nerezonabile şi că laboratoarele neacreditate sunt suficient de competente. Un laborator este considerat suficient de competent dacă îndeplineşte toate condiţiile următoare:

SUBSECŢIUNEA 6:B.6. Cerinţe privind metodologia bazată pe măsurare pentru CO2 şi N2O

SUBSECŢIUNEA 7:B.7. Cerinţe privind determinarea emisiilor de perfluorocarburi

Îmbunătăţire recomandată: factorii de emisie specifici instalaţiei pentru CF4 şi C2F6 se stabilesc prin măsurători continue sau intermitente desfăşurate la faţa locului. Pentru determinarea acestor factori de emisie se aplică cele mai bune practici din industrie, în special cele mai recente orientări furnizate de Institutul Internaţional al Aluminiului. Factorul de emisie ţine seama şi de emisiile legate de alte efecte decât cele anodice. Fiecare factor de emisie se determină cu o incertitudine maximă de + / - 15 %. Factorii de emisie se stabilesc cel puţin o dată la trei ani sau mai des dacă este necesar ca urmare a unor modificări relevante în cadrul instalaţiei. Modificările relevante includ modificări în distribuţia duratei efectelor anodice sau modificarea algoritmului de control care influenţează mixul de tipuri de efecte anodice sau tipul procedurii de anulare a efectelor anodice.

Tehnologie	Factorul de emisie pentru CF4 (SEFCF4 ) [(kg CF4/t Al)/(efecte anodice în minute/cuvă-zi)]	Factorul de emisie pentru C2F6 (FC2 F6 ) [t C2F6/t CF4]
Metoda convenţională de extragere a aluminiului primar prin alimentarea cu alumină prin punctul de alimentare (Legacy Point Feed Pre Bake – PFPB L)	0,122	0,097
Metoda modernă de extragere a aluminiului primar prin alimentarea cu alumină prin punctul de alimentare (Modern Point Feed Pre Bake – PFPB M)	0,104	0,057
Metoda PFPB M fără strategii de intervenţie complet automatizată privind efectul anodic pentru emisiile de perfluorocarburi (Modern Point-Fed Prebake – PFPB MW)	– (²) (²) Operatorul instalaţiei trebuie să determine factorul prin măsurători proprii. În cazul în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau presupune costuri nerezonabile, se utilizează valorile pentru metodologia CWPB.	– (²)
Metoda de extragere a aluminiului primar prin adăugarea aluminei în centrul cuvei cu anozi precopţi (Centre Worked Prebake – CWPB)	0,143	0,121
Metoda de extragere a aluminiului primar prin adăugarea aluminei pe partea laterală a cuvei cu anozi precopţi (Side Worked Prebake – SWPB)	0,233	0,280
Suport vertical cu miez din element anodic Soderberg (Vertical Stud Soderberg – VSS)	0,058	0,086
Suport orizontal cu miez din element anodic Soderberg (Horizontal Stud Soderberg – HSS)	0,165	0,077

Îmbunătăţire recomandată: se utilizează factorii de emisie specifici instalaţiei pentru CF4 [(kg CF4/t Al)/(mV)] şi C2F6 [t C2F6/t CF4], stabiliţi cu ajutorul măsurătorilor continue sau intermitente desfăşurate la faţa locului. Pentru determinarea acestor factori de emisie se aplică cele mai bune practici din industrie, în special cele mai recente orientări furnizate de Institutul Internaţional al Aluminiului. Fiecare dintre factorii de emisie se determină cu o incertitudine maximă de + / - 15 %. Factorii de emisie se stabilesc cel puţin o dată la trei ani sau mai des dacă este necesar ca urmare a unor modificări relevante în cadrul instalaţiei. Modificările relevante includ modificări în distribuţia duratei efectelor anodice sau modificarea algoritmului de control care influenţează mixul de tipuri de efecte anodice sau tipul procedurii de anulare a efectelor anodice.

SUBSECŢIUNEA 8:B.8. Cerinţe privind transferurile de CO2

b)în cazul în care CO2-ul este utilizat în cadrul instalaţiei sau transferat din instalaţie către o entitate care monitorizează emisiile în sensul prezentului regulament, pentru fabricarea de produse în care carbonul rezultat din CO2 este legat chimic în mod permanent, astfel încât să nu intre în atmosferă în condiţii normale de utilizare, care cuprind orice activitate normală care are loc după încheierea duratei de viaţă a produsului, astfel cum este definită în Regulamentul delegat (UE) 2024/2620 al Comisiei (³).

2.CO2-ul transferat către o altă instalaţie în scopurile menţionate la subpunctul 1 poate fi contabilizat ca fiind neemis numai în măsura în care există dovezi, de-a lungul întregului lanţ de custodie până la unitatea de stocare sau la instalaţia de utilizare a CO2-ului, inclusiv la orice operator de transport, cu privire la fracţiunea de CO2 stocată sau utilizată efectiv pentru fabricarea de produse stabile din punct de vedere chimic, raportată la cantitatea totală de CO2 transferată din instalaţia de origine. În plus, operatorii instalaţiei trebuie să respecte normele de monitorizare prevăzute la punctul B.8.3.

SUBSECŢIUNEA 9:B.9. Cerinţe sectoriale

Emisiile de ardere cuprind toate emisiile de CO2 provenite din arderea combustibililor cu conţinut de carbon, inclusiv a deşeurilor, independent de orice altă clasificare a acestor emisii sau combustibili. În cazul în care nu este clar dacă un material acţionează drept combustibil sau pentru alimentarea procesului, de exemplu pentru reducerea minereurilor metalice, emisiile provenite de la materialul respectiv se monitorizează în acelaşi mod ca şi emisiile de ardere. Se iau în considerare toate unităţile de ardere staţionare, inclusiv cazane, arzătoare, turbine, încălzitoare, furnale, incineratoare, cuptoare de calcinare, etuve, cuptoare, uscătoare, motoare, pile de combustie, instalaţii de ardere în buclă chimică, facle şi instalaţii de postcombustie termică sau catalitică.

- Se poate caracteriza fie materia primă brută în ansamblu, fie materiile prime separate, evitând dubla contabilizare şi omisiunile rezultate din materiile recirculate sau de by-pass. Dacă datele privind activitatea sunt determinate pe baza cantităţii de clincher produsă, cantitatea netă de făină brută poate fi determinată cu ajutorul unui raport empiric făină brută/clincher. Acest raport trebuie actualizat cel puţin o dată pe an, prin aplicarea ghidurilor de bune practici ale industriei.

Emisiile de N2O se determină utilizând o metodologie bazată pe măsurare. Concentraţiile de N2O din gazele de ardere provenite de la fiecare sursă de emisii se măsoară ca punct reprezentativ, în aval de dispozitivul de reducere a emisiilor de NOx/N2O în cazul utilizării reducerii. Se aplică tehnici capabile să măsoare concentraţiile de N2O pentru toate sursele de emisii, atât în condiţii de emisii reduse, cât şi în condiţii de emisii nereduse. Toate măsurătorile se ajustează pentru a le raporta la cantitatea de gaze uscate, în cazurile în care este necesară respectarea acestei condiţii, şi se raportează într-o manieră consecventă.

SECŢIUNEA 3:C. FLUXURI DE CĂLDURĂ

SUBSECŢIUNEA 1:C.1. Norme pentru determinarea căldurii măsurabile nete

Dacă acelaşi mediu de transfer de căldură este utilizat în mai multe procese consecutive, iar căldura acestuia este consumată începând de la diferite niveluri de temperatură, cantitatea de căldură consumată în fiecare proces consumator de căldură se determină separat, cu excepţia cazului în care procesele fac parte din ansamblul procesului de producţie a aceloraşi mărfuri. Reîncălzirea mediului de transfer de căldură între două procese consumatoare de căldură consecutive se tratează ca producţie suplimentară de căldură.

Conform acestei metode, se măsoară toţi parametrii relevanţi, în special temperatura, presiunea şi starea mediului de transfer de căldură transmis şi returnat. În cazul aburului, starea mediului se referă la saturaţie sau la gradul de supraîncălzire. Se măsoară debitul (volumetric) al mediului de transfer de căldură. Pe baza valorilor măsurate, se determină entalpia şi volumul specific al mediului de transfer de căldură cu ajutorul unor tabele corespunzătoare pentru abur sau al unui program informatic pentru inginerie.

SECŢIUNEA 4:D. ENERGIA ELECTRICĂ

SUBSECŢIUNEA 1:D.1. Calcularea emisiilor legate de energia electrică

SUBSECŢIUNEA 2:D.2. Norme pentru determinarea factorului de emisie al energiei electrice importate pe teritoriul vamal al Uniunii

- în cazul în care o ţară sau un grup de ţări terţe prezintă dovezi suficiente, bazate pe informaţii oficiale publice, pentru a demonstra că factorul de emisie de CO2 din ţara terţă, grupul de ţări terţe sau regiunea dintr-o ţară terţă din care este importată energia electrică este mai mic decât valorile prevăzute la literele (a) şi (b) şi dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul D.2.3, se utilizează valoarea implicită alternativă determinată pe baza datelor disponibile şi fiabile furnizate;

- un declarant autorizat în cadrul CBAM poate aplica emisiile reale încorporate în locul valorilor implicite pentru calcularea emisiilor încorporate ale energiei electrice importate dacă se poate demonstra, prin intermediul elementelor de probă prezentate la punctul D.2.4 din prezenta anexă, că sunt îndeplinite criteriile cumulative (a)-(d) prevăzute la punctul 5 din anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956, iar calculul se bazează pe date determinate în conformitate cu prezenta anexă de către producătorul de energie electrică, calculate conform punctului D.4.1 sau D.4.2 din prezenta anexă.

În sensul punctului D.2 litera (c), se pot utiliza valori implicite alternative pentru energia electrică importată dintr-o anumită ţară terţă în cursul unui anumit an, în cazul în care o ţară terţă sau un grup de ţări terţe transmite Comisiei, până la data de 30 iunie a anului respectiv, seturi de date din surse oficiale alternative fiabile, inclusiv din statistici naţionale, care demonstrează că factorul de emisie de CO2 calculat pe baza ecuaţiilor 36 şi 37 este mai mic decât factorul de emisie de CO2 specificat în conformitate cu anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956. În cazul în care consideră că sursele oficiale alternative prezentate sunt fiabile, Comisia modifică valorile implicite relevante, dacă este posibil până la data de 30 iunie a anului următor. Energiei electrice importate în cursul anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative i se aplică valorile implicite modificate.

În cazul în care o ţară terţă sau un grup de ţări terţe transmite seturile de date din surse oficiale alternative după data de 30 iunie a unui anumit an, iar Comisia le consideră fiabile, aceasta modifică valorile implicite relevante, dacă este posibil până la data de 30 iunie a celui de al doilea an care urmează anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative. Valorile implicite modificate se aplică energiei electrice importate în anul următor anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative. În cazul în care Comisia reuşeşte să modifice valorile implicite relevante în anul următor anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative şi înainte de termenul de depunere a declaraţiilor CBAM în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2023/956, energiei electrice importate în cursul anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative i se aplică valorile implicite modificate.

a)dovezi contractuale care să demonstreze existenţa unui contract de achiziţie de energie electrică încheiat direct între declarantul autorizat în cadrul CBAM şi un producător de energie electrică situat într-o ţară terţă, în vederea furnizării fizice a energiei electrice. Contractul de achiziţie de energie electrică trebuie să fie în vigoare la momentul importului energiei electrice pentru care se declară emisiile reale şi să acopere cel puţin cantitatea de energie electrică pentru care se declară emisiile reale. În cazul în care contractul a fost încheiat printr-un intermediar, dovada contractuală trebuie să demonstreze că a fost încheiat un singur contract între cele trei părţi contractante.

SUBSECŢIUNEA 3:D.3. Norme pentru determinarea cantităţilor de energie electrică utilizate pentru producerea de mărfuri, altele decât energia electrică

SUBSECŢIUNEA 4:D.4. Norme pentru determinarea emisiilor indirecte încorporate în energia electrică utilizată pentru producţia de mărfuri, altele decât energia electrică

În ceea ce priveşte energia electrică produsă prin arderea combustibililor, cu excepţia energiei electrice produse prin cogenerare, dacă sunt îndeplinite criteriile de utilizare a emisiilor reale pentru energia electrică sau pentru emisiile indirecte, astfel cum sunt prevăzute în anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956, atunci factorul de emisie al energiei electrice EFEl se determină pe baza mixului de combustibili relevant, iar emisiile care pot fi atribuite producţiei de energie electrică se calculează după cum urmează:

(d)în cazul în care legătura tehnică directă conectează mai multe instalaţii producătoare de energie electrică cu una sau mai multe instalaţii care produc o marfă menţionată în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956, un contract între operatorii celor două instalaţii care să prevadă obligaţia de a livra de la o instalaţie la alta cel puţin cantitatea de energie electrică pentru care se declară emisiile reale. În cazul în care instalaţia care produce energia electrică şi instalaţia care produce marfa menţionată în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956 sunt deţinute de aceeaşi entitate juridică, un acord de achiziţionare a producţiei intra-societate care să prevadă obligaţia de a livra cel puţin cantitatea corespunzătoare de energie electrică.

(a)dovezi contractuale care să demonstreze existenţa unui contract de achiziţie de energie electrică încheiat direct între o instalaţie care produce mărfuri care se regăsesc în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956 şi un producător de energie electrică situat într-o ţară terţă, în vederea furnizării fizice a energiei electrice. În cazul în care contractul a fost încheiat printr-un intermediar, dovada contractuală trebuie să demonstreze că a fost încheiat un singur contract între cele trei părţi contractante;

În sensul punctului D.4 subpunctul 2, se pot utiliza valori implicite alternative pentru energia electrică utilizată la producerea mărfurilor importate într-un anumit an, în cazul în care o ţară terţă sau un grup de ţări terţe demonstrează Comisiei, până la data de 30 iunie a anului respectiv, pe baza unor seturi de date din surse oficiale alternative fiabile, inclusiv din statistici naţionale, că intensitatea medie a emisiilor reţelei de energie electrică din ţara terţă, calculată pentru un interval de cinci ani pe baza ecuaţiilor 45 şi 56, este mai mică decât cea specificată în conformitate cu anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956. În cazul în care consideră că sursele oficiale alternative prezentate sunt fiabile, Comisia modifică anexa valoarea implicită a energiei electrice corespunzătoare ţării terţe respective sau grupului de ţări terţe respectiv, dacă este posibil până la data de 30 iunie a anului următor. Energiei electrice utilizate pentru producerea mărfurilor importate în cursul anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative i se aplică valoarea implicită modificată.

În cazul în care o ţară terţă sau un grup de ţări terţe transmite seturile de date din surse oficiale alternative după data de 30 iunie a unui anumit an, iar Comisia le consideră fiabile, aceasta modifică valoarea implicită a energiei electrice corespunzătoare ţării terţe respective sau grupului de ţări terţe respectiv, dacă este posibil până la data de 30 iunie a celui de al doilea an care urmează anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative. Energiei electrice utilizate pentru producerea mărfurilor importate în cursul anului următor anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative i se aplică valoarea implicită modificată. În cazul în care Comisia reuşeşte să modifice valorile implicite relevante în anul următor anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative şi înainte de termenul de depunere a declaraţiilor CBAM în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2023/956, energiei electrice utilizate pentru producerea mărfurilor importate în cursul anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative i se aplică valorile implicite modificate.

SECŢIUNEA 5:E. MONITORIZAREA PRECURSORILOR

2.În cazul în care precursorul este obţinut de la o altă instalaţie, seturile de date care trebuie determinate cuprind:

SECŢIUNEA 6:F. MONITORIZAREA NIVELURILOR DE ACTIVITATE

Se iau în considerare numai mărfurile care pot fi vândute sau utilizate direct ca precursor într-un alt proces de producţie. Produsele, subprodusele, deşeurile şi resturile obţinute în cadrul unui proces de producţie care nu îndeplinesc specificaţiile în materie de calitate, indiferent dacă sunt returnate în procesele de producţie, transferate către ale instalaţii sau eliminate, nu se iau în considerare pentru determinarea nivelului de activitate. Prin urmare, acestora li se atribuie zero emisii încorporate atunci când intră într-un alt proces de producţie.

SECŢIUNEA 8:G. FACTORI STANDARD UTILIZAŢI PENTRU MONITORIZAREA EMISIILOR DIRECTE LA NIVEL DE INSTALAŢIE

Descrierea tipului de combustibil	Factorul de emisie (t CO2/TJ)	Puterea calorifică netă (TJ/Gg)	Sursa
Ţiţei	73,3	42,3	Ghidul IPCC 2006
Combustibil constând în emulsie de bitum în apă (Orimulsion)	77,0	27,5	Ghidul IPCC 2006
Gaze naturale lichide	64,2	44,2	Ghidul IPCC 2006
Benzină	69,3	44,3	Ghidul IPCC 2006
Kerosen (cu excepţia kerosenului pentru avioanele cu reacţie)	71,9	43,8	Ghidul IPCC 2006
Ulei de şist	73,3	38,1	Ghidul IPCC 2006
Motorină/carburant diesel	74,1	43,0	Ghidul IPCC 2006
Combustibil petrolier rezidual	77,4	40,4	Ghidul IPCC 2006
Gaze petroliere lichefiate	63,1	47,3	Ghidul IPCC 2006
Etan	61,6	46,4	Ghidul IPCC 2006
Naftă	73,3	44,5	Ghidul IPCC 2006
Bitum	80,7	40,2	Ghidul IPCC 2006
Lubrifianţi	73,3	40,2	Ghidul IPCC 2006
Cocs de petrol	97,5	32,5	Ghidul IPCC 2006
Materii prime de rafinărie	73,3	43,0	Ghidul IPCC 2006
Gaz de rafinărie	57,6	49,5	Ghidul IPCC 2006
Ceară de parafină	73,3	40,2	Ghidul IPCC 2006
White spirit şi SPB	73,3	40,2	Ghidul IPCC 2006
Alte produse petroliere	73,3	40,2	Ghidul IPCC 2006
Antracit	98,3	26,7	Ghidul IPCC 2006
Huilă de cocs	94,6	28,2	Ghidul IPCC 2006
Alţi cărbuni bituminoşi	94,6	25,8	Ghidul IPCC 2006
Cărbune subbituminos	96,1	18,9	Ghidul IPCC 2006
Lignit	101,0	11,9	Ghidul IPCC 2006
Şist bituminos şi nisipuri petrolifere	107,0	8,9	Ghidul IPCC 2006
Combustibil brichetat	97,5	20,7	Ghidul IPCC 2006
Cocs de cocserie şi cocs de lignit	107,0	28,2	Ghidul IPCC 2006
Cocs de gaz	107,0	28,2	Ghidul IPCC 2006
Gudron de huilă	80,7	28,0	Ghidul IPCC 2006
Gaz de uzină	44,4	38,7	Ghidul IPCC 2006
Gaz de cocserie	44,4	38,7	Ghidul IPCC 2006
Gaz de furnal înalt	260	2,47	Ghidul IPCC 2006
Gaz provenit din furnalul bazic cu oxigen	182	7,06	Ghidul IPCC 2006
Gaz natural	56,1	48,0	Ghidul IPCC 2006
Deşeuri industriale	143	Nu este cazul	Ghidul IPCC 2006
Uleiuri uzate	73,3	40,2	Ghidul IPCC 2006
Turbă	106,0	9,76	Ghidul IPCC 2006
Anvelope uzate	85,0 (⁵) (⁵) Această valoare este factorul de emisie preliminar, şi anume înainte de aplicarea fracţiunii de biomasă, dacă este cazul.	Nu este cazul	Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă – Iniţiativa pentru Dezvoltare Durabila in Industria Cimentului (WBCSD CSI)
Monoxid de carbon	155,2 (⁶) (⁶) Pe baza unei NCV de 10,12 TJ/t.	10,1	J. Falbe şi M. Regitz, Römpp Chemie Lexikon, Stuttgart, 1995
Metan	54,9 (⁷) (⁷) Pe baza unei NCV de 50,01 TJ/t.	50,0	J. Falbe şi M. Regitz, Römpp Chemie Lexikon, Stuttgart, 1995

Material de biomasă	Factorul de emisie preliminar [t CO2/TJ]	NCV [GJ/t]	Sursa
Lemn/deşeuri forestiere [uscate la aer (⁸)] (⁸) Factorul de emisie dat presupune un conţinut de apă în lemn de aproximativ 15 %. Lemnul proasx (1 – w) – DeltaHv x w Unde NCVuscat reprezintă NCV-ul materialului complet uscat, w reprezintă conţinutul de apă (fracţiunea masică), iar DeltaHv = 2; 4GJ/t: H2O reprezintă entalpia de evaporare a apei. Utilizând aceeaşi ecuaţie, se poate recalcula NCV-ul pentru un anumit conţinut de apă pornind de la NCV-ul lemnului uscat	112	15,6	Ghidul IPCC 2006
Leşie sulfitică (leşie neagră)	95,3	11,8	Ghidul IPCC 2006
Altă biomasă primară solidă	100	11,6	Ghidul IPCC 2006
Mangal	112	29,5	Ghidul IPCC 2006
Benzină biologică	70,8	27,0	Ghidul IPCC 2006
Biomotorine	70,8	37,0	Ghidul IPCC 2006 (⁹) (⁹) Valoarea NCV este preluată din anexa III la Directiva (UE) 2018/2001.
Alţi biocombustibili lichizi	79,6	27,4	Ghidul IPCC 2006
Gaz de depozit (¹⁰) (¹⁰) Pentru gazul de depozit, gazul provenit din nămolurile de epurare şi alte tipuri de biogaz: Valorile standard se referă la biometanul pur. Pentru a se obţine valorile standard corecte, este necesară o corecţie pentru conţinutul de metan al gazului.	54,6	50,4	Ghidul IPCC 2006
Gaz provenit din nămolurile de epurare (¹¹) (¹¹) Pe baza unei NCV de 50,01 TJ/t.	54,6	50,4	Ghidul IPCC 2006
Alte tipuri de biogaz (¹¹)	54,6	50,4	Ghidul IPCC 2006
Deşeuri municipale (fracţiunea de biomasă) (¹²) (¹²) Ghidul IPCC indică şi valori pentru fracţiunea fosilă a deşeurilor municipale: factorul de emisie = 91,7 t CO2/TJ; NCV = 10 GJ/t.	100	11,6	Ghidul IPCC 2006

ANEXA III:Norme privind atribuirea emisiilor mărfurilor

SECŢIUNEA 1:A. PRINCIPII DE ATRIBUIRE A DATELOR PROCESELOR DE PRODUCŢIE

SUBSECŢIUNEA 1:A.1. Atribuirea în cazul în care sunt disponibile date

SUBSECŢIUNEA 2:A.2. Atribuirea în cazul lipsei de date sau al proceselor multifuncţionale.

1.În cazul în care instalaţia care produce căldura efectuează monitorizarea emisiilor în conformitate cu prezentul regulament şi verificarea surselor de emisii şi a cantităţilor de căldură măsurabilă exportate în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2025/2551, factorul de emisie al căldurii măsurabile se determină utilizând ecuaţiile relevante prevăzute la punctele anterioare, pe baza datelor privind emisiile transmise de operatorul instalaţiei care produce căldura măsurabilă.

În cazul în care pierderile de căldură măsurabilă sunt determinate separat de cantităţile utilizate în procesele de producţie, emisiile legate de aceste pierderi de căldură se adaugă proporţional la emisiile tuturor proceselor de producţie în care se utilizează căldura măsurabilă produsă în cadrul instalaţiei, pentru a se asigura că 100 % din cantitatea de căldură măsurabilă netă produsă în cadrul instalaţiei sau importată ori exportată de instalaţie, precum şi cantităţile transferate între procesele de producţie sunt atribuite proceselor de producţie fără nicio omisiune sau dublă contabilizare.

SUBSECŢIUNEA 3:A.3. Metode de calcul

În scopul atribuirii emisiilor generate de instalaţie mărfurilor, emisiile, intrările şi ieşirile se atribuie proceselor de producţie definite în conformitate cu punctul A.4 utilizând ecuaţia 55 pentru emisiile directe şi ecuaţia 56 pentru emisiile indirecte, folosindu-se cifrele totale din întreaga perioadă de raportare pentru parametrii indicaţi în ecuaţii. Emisiile directe şi indirecte atribuite sunt ulterior transformate în emisii specifice încorporate directe şi indirecte ale mărfurilor care rezultă din procesul de producţie utilizând ecuaţiile 57 şi 58.

AttrEm Dir	reprezintă emisiile directe atribuite procesului de producţie pe parcursul întregii perioade de raportare, exprimate în t CO2 echivalent;
AttrEm indir	reprezintă emisiile indirecte atribuite procesului de producţie pe parcursul întregii perioade de raportare, exprimate în t CO2 echivalent;
DirEm ^*	reprezintă emisiile direct atribuibile rezultate din procesul de producţie, determinate pentru perioada de raportare pe baza normelor prevăzute la punctul B din anexa II şi a punctului A din prezenta anexă, precum şi a următoarelor norme: Căldură măsurabilă: În cazul în care combustibilii sunt consumaţi pentru producţia de căldură măsurabilă care este consumată în afara procesului de producţie vizat sau care este utilizată în mai multe procese de producţie (care include situaţii în care se efectuează importuri şi exporturi către alte instalaţii), emisiile combustibililor nu sunt incluse în emisiile direct atribuibile procesului de producţie, ci sunt adăugate la parametrul EmH,imp pentru a se evita dubla contabilizare. Gaze reziduale: Emisiile generate de gazele reziduale produse şi consumate integral în cadrul aceluiaşi proces de producţie sunt incluse în DirEm. Emisiile provenite din arderea gazelor reziduale exportate în urma procesului de producţie sunt incluse integral în DirEm, indiferent de locul în care sunt consumate. Totuşi, pentru exporturile de gaze reziduale se calculează termenul WGcor,exp . Emisiile provenite din arderea gazelor reziduale importate din alte procese de producţie nu sunt luate în considerare pentru DirEm*. În schimb, se calculează termenul WGcor,imp ;
Em H,imp	reprezintă emisiile echivalente cu cantitatea de căldură măsurabilă importată în procesul de producţie, determinată pentru perioada de raportare pe baza normelor prevăzute la punctul A.2 din prezenta anexă şi a următoarelor norme: Emisiile legate de căldura măsurabilă importată în procesul de producţie includ importurile de la alte instalaţii, alte procese de producţie din cadrul aceleiaşi instalaţii, precum şi căldura primită de la o unitate tehnică (de exemplu, o centrală electrică a instalaţiei sau o reţea de abur mai complexă cu mai multe unităţi producătoare de căldură) care furnizează căldură pentru mai multe procese de producţie. Emisiile de căldură măsurabilă se calculează utilizând următoarea formulă: EmH;imp = Qimp x EFheat (ecuaţia 52) unde: EFcăldură reprezintă factorul de emisie corespunzător producţiei de căldură măsurabilă determinată în conformitate cu punctul A.2 din prezenta anexă, exprimat în t CO2/TJ, iar Qimp reprezintă căldura netă importată şi consumată în procesul de producţie, exprimată în TJ;
Em H,exp	reprezintă emisiile echivalente cu cantitatea de căldură măsurabilă exportată din procesul de producţie, determinată pentru perioada de raportare pe baza normelor prevăzute la punctul A.2 din prezenta anexă. Pentru căldura exportată se utilizează fie emisiile provenite de la mixul de combustibili cunoscut efectiv în conformitate cu punctul A.2, fie – în cazul în care nu se cunoaşte mixul efectiv de combustibili – factorul de emisie standard al combustibilului utilizat cel mai frecvent în ţara şi în sectorul industrial vizate, presupunând un randament al cazanului de 90 %. Căldura recuperată din procesele alimentate cu energie electrică şi din producţia de acid azotic nu se contabilizează;
WG corr,imp	reprezintă emisiile directe atribuite unui proces de producţie care consumă gaze reziduale importate din alte procese de producţie, corectate pentru perioada de raportare;
WG corr,exp	reprezintă emisiile echivalente cu cantitatea de gaze reziduale exportată din procesul de producţie, determinată pentru perioada de raportare;
Em el,prod	reprezintă emisiile echivalente cu cantitatea de energie electrică produsă în limitele procesului de producţie, determinată pentru perioada de raportare pe baza normelor prevăzute la punctul D din anexa II;
Em el,cons	reprezintă emisiile echivalente cu cantitatea de energie electrică consumată în limitele procesului de producţie, determinată pentru perioada de raportare pe baza normelor prevăzute la punctul D din anexa II;
SEE g,Dir	reprezintă emisiile încorporate directe ale mărfurilor g, exprimate în t CO2 echivalent pe unitate funcţională, valabile pentru perioada de raportare;
SEE g,Indir	reprezintă emisiile încorporate indirecte ale mărfurilor g, exprimate în t CO2 echivalent pe unitate funcţională, valabile pentru perioada de raportare;
AL g	reprezintă nivelul de activitatea al mărfurilor g, şi anume cantitatea de mărfuri g produse în perioada de raportare în cadrul instalaţiei respective, determinată în conformitate cu punctul F din anexa II, exprimată în unităţi funcţionale.

SECŢIUNEA 2:B. CALCULAREA EMISIILOR SPECIFICE ÎNCORPORATE ALE MĂRFURILOR COMPLEXE

Pentru mărfurile ale căror unităţi funcţionale sunt tonele de conţinut de clincher, kilogramele de conţinut de azot sau unitatea suplimentară kg de conţinut de azot şi care sunt comercializate cu intervale de compoziţie personalizate conform solicitării clientului, operatorul instalaţiei va emite o declaraţie privind conţinutul de clincher sau conţinutul de azot din fiecare transport, împreună cu calculul emisiilor specifice încorporate pe baza ecuaţiei 64, 65 sau, respectiv, 66, unde Cki şi Ni vor reprezenta conţinutul specific de clincher sau conţinutul specific de azot al transportului în cauză.

SECŢIUNEA 3:C. VALORI DE REFERINŢĂ ARMONIZATE ALE RANDAMENTULUI PENTRU PRODUCŢIA SEPARATĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ

Categorie		Tip de combustibil	Anul construcţiei
Categorie		Tip de combustibil	Înainte de 2012	2012-2015	Din 2016
Solide	S1	Cărbune superior, inclusiv antracit, cărbune bituminos, cărbune sub-bituminos, cocs, semicocs, cocs de petrol	44,2	44,2	44,2
	S2	Lignit, brichete de lignit şi şisturi bituminoase	41,8	41,8	41,8
	S3	Turbă, brichete de turbă	39,0	39,0	39,0
	S4	Biomasă uscată, inclusiv lemn şi alte tipuri de biomasă solidă, inclusiv brichete şi pelete de lemn, aşchii de lemn uscate, deşeuri de lemn curate şi uscate, coji de nuci şi sâmburi de măsline şi de alte drupe	33,0	33,0	37,0
	S5	Alte tipuri de biomasă solidă, inclusiv toate tipurile de lemn neincluse în categoria S4, precum şi leşia neagră şi leşia cu sulfit	25,0	25,0	30,0
	S6	Deşeuri municipale şi industriale (neregenerabile) şi deşeuri regenerabile/biodegradabile	25,0	25,0	25,0
Lichide	L7	Păcură grea, motorină/carburant diesel, alte produse petroliere	44,2	44,2	44,2
	L8	Biolichide, inclusiv biometanol, bioetanol, biobutanol, biomotorină şi alte biolichide	44,2	44,2	44,2
	L9	Deşeuri lichide, inclusiv deşeuri biodegradabile şi neregenerabile (inclusiv seu, grăsime şi borhot)	25,0	25,0	29,0
Gazoase	G10	Gaz natural, GPL, GNL şi biometan	52,5	52,5	53,0
	G11	Gaze de rafinărie, hidrogen şi gaz de sinteză	44,2	44,2	44,2
	G12	Biogaz provenit din digestia anaerobă, de la depozitele de deşeuri şi de la instalaţiile de epurare a apelor uzate	42,0	42,0	42,0
	G13	Gaz de cocserie, gaz de furnal înalt, gaze de mină, precum şi alte gaze recuperate (cu excepţia gazului de rafinărie)	35,0	35,0	35,0
Altele	O14	Căldură reziduală (inclusiv gazele de evacuare rezultate în urma proceselor la temperaturi înalte, produse prin reacţii chimice exoterme)			30,0

Categorie		Tip de combustibil	Anul construcţiei
			Înainte de 2016			Din 2016
			Apă caldă	Aburi (¹) (¹) Dacă centralele de abur nu ţin seama de condensul reacumulat atunci când calculează randamentul termic al CHP (uzinele de cogenerare), valorile randamentului aburului din tabelul de mai sus ar trebui să fie majorate cu 5 puncte procentuale.	Utilizare directă a gazelor de evacuare (²) (²) Dacă temperatura este de 250 °C sau mai mare, se folosesc valorile corespunzătoare utilizării directe a gazelor de evacuare.	Apă caldă	Aburi (¹)	Utilizare directă a gazelor de evacuare (²)
Solide	S1	Cărbune superior, inclusiv antracit, cărbune bituminos, cărbune sub-bituminos, cocs, semicocs, cocs de petrol	88	83	80	88	83	80
	S2	Lignit, brichete de lignit şi şisturi bituminoase	86	81	78	86	81	78
	S3	Turbă, brichete de turbă	86	81	78	86	81	78
	S4	Biomasă uscată, inclusiv lemn şi alte tipuri de biomasă solidă, inclusiv brichete şi pelete de lemn, aşchii de lemn uscate, deşeuri de lemn curate şi uscate, coji de nuci şi sâmburi de măsline şi de alte drupe	86	81	78	86	81	78
	S5	Alte tipuri de biomasă solidă, inclusiv toate tipurile de lemn neincluse în categoria S4, precum şi leşia neagră şi leşia cu sulfit	80	75	72	80	75	72
	S6	Deşeuri municipale şi industriale (neregenerabile) şi deşeuri regenerabile/biodegradabile	80	75	72	80	75	72
Lichide	L7	Păcură grea, motorină/carburant diesel, alte produse petroliere	89	84	81	85	80	77
	L8	Biolichide, inclusiv biometanol, bioetanol, biobutanol, biomotorină şi alte biolichide	89	84	81	85	80	77
	L9	Deşeuri lichide, inclusiv deşeuri biodegradabile şi neregenerabile (inclusiv seu, grăsime şi borhot)	80	75	72	75	70	67
Gazoase	G10	Gaz natural, GPL, GNL şi biometan	90	85	82	92	87	84
	G11	Gaze de rafinărie, hidrogen şi gaz de sinteză	89	84	81	90	85	82
	G12	Biogaz provenit din digestia anaerobă, de la depozitele de deşeuri şi de la instalaţiile de epurare a apelor uzate	70	65	62	80	75	72
	G13	Gaz de cocserie, gaz de furnal înalt, gaze de mină, precum şi alte gaze recuperate (cu excepţia gazului de rafinărie)	80	75	72	80	75	72
Altele	O14	Căldură reziduală (inclusiv gazele de evacuare rezultate în urma proceselor la temperaturi înalte, produse prin reacţii chimice exoterme)	-	-	-	92	87	-

ANEXA IV:Model de raport privind emisiile operatorului

1.SCHEMA RAPORTULUI DE EMISII AL OPERATORULUI

1.1.Model care conţine elementele minime care trebuie incluse în raportul de emisii al operatorului, în comparaţie cu raportul de sinteză privind emisiile

(a)odul NC;

25.În cazul în care procesul de producţie a unei mărfi complexe a utilizat un precursor încadrat la un anumit cod NC obţinut de la instalaţii multiple, emisiile specifice încorporate (directe şi, după caz, indirecte) care urmează să fie utilizate pentru precursorul respectiv, precum şi o precizare care să indice dacă au fost determinate utilizând metoda implicită prevăzută la articolul 14 alineatul (2) sau prin calcularea emisiilor încorporate ale precursorului obţinut de la o anumită instalaţie sau de la un anumit subset de instalaţii în conformitate cu articolul 14 alineatul (3).

1.1.1.Actul adiţional specific declarantului la raportul de emisii al operatorului pentru energia electrică importată pe teritoriul vamal al Uniunii

2.o indicaţie a faptului că sunt îndeplinite criteriile care permit utilizarea valorilor reale prevăzute la punctul 5 primul paragraf literele (a) şi (d) din anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956, precum şi, după caz, a celor prevăzute la punctul 5 primul paragraf litera (b) din anexa IV la regulamentul respectiv, referitor la lipsa oricărei congestii fizice a reţelei, precum şi o confirmare a faptului că au fost transmise verificatorului elementele de probă aferente prevăzute la punctul D.2.4 din anexa II;

1.2.Raportul de sinteză privind emisiile operatorului

15.În cazul în care procesul de producţie a unei mărfi complexe a utilizat un tip de precursor obţinut de la instalaţii multiple, emisiile specifice încorporate (directe şi, după caz, indirecte) care urmează să fie utilizate pentru precursorul respectiv, precum şi o precizare care să indice dacă au fost determinate utilizând metoda implicită prevăzută la articolul 14 sau prin calcularea emisiilor încorporate ale precursorului obţinut de la o anumită instalaţie sau de la un anumit subset de instalaţii în conformitate cu articolul respectiv.

2.PARAMETRII SECTORIALI SPECIFICI CARE TREBUIE INCLUŞI ÎN RAPORTUL PRIVIND EMISIILE

Categoria de mărfuri agregate	Cerinţa de raportare
Şamotă	- Nu este cazul
Clincher de ciment	- Nu este cazul
Ciment	- Raportul de masă cantitatea de clincher consumat, exprimată în tone, per tonă de ciment produs (raportul clincher-ciment exprimat în procente).
Cimenturi aluminoase	- Nu este cazul
Hidrogen	- Nu este cazul
Uree	- Puritatea (% masă pentru conţinutul de uree, % conţinut de N). - Conţinutul de N
Acid nitric (azotic)	- Concentraţia (% masă). - Conţinutul de N
Amoniac	- Concentraţia, în cazul soluţiei apoase. - Conţinutul de N
Îngrăşăminte mixte	- Informaţiile obligatorii în orice caz în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1009: - conţinutul de N sub formă de amoniu (NH4 ⁺); - conţinutul de N sub formă de nitrat (NO3 ^–); - conţinutul de N sub formă de uree; - conţinutul de N sub alte forme (organice). - Conţinutul de N total
Minereu sinterizat	- Nu este cazul
Fonte brute	- Principalul agent reducător utilizat. - % masă pentru Mn, Cr, Ni, totalul altor elemente de aliaj.
FeMn – feromangan	- % masă Mn şi carbon.
FeCr – ferocrom	- % masă pentru Cr şi carbon.
FeNi – feronichel	- % masă pentru Ni şi carbon.
DRI (fier redus în mod direct)	- Principalul agent reducător utilizat. - % masă pentru Mn, Cr, Ni, totalul altor elemente de aliaj.
Oţel brut	- Principalul agent reducător al precursorului, dacă se cunoaşte. - % masă pentru Mn, Cr, Ni, totalul altor elemente de aliaj. - Cantitatea de resturi, exprimată în tone, utilizată pentru producerea a 1 t de oţel brut. - % de deşeuri care sunt deşeuri înainte de consum.
Produse din fier sau din oţel	- Principalul agent reducător utilizat în producţia de precursori, dacă se cunoaşte. - % masă pentru Mn, Cr, Ni, totalul altor elemente de aliaj. - Cantitatea de resturi, exprimată în tone, utilizată pentru producerea a 1 t de produs. - % de deşeuri care sunt deşeuri înainte de consum.
Aluminiu sub formă brută	- Cantitatea de resturi, exprimată în tone, utilizată pentru producerea a 1 t de produs. - % de deşeuri care sunt deşeuri înainte de consum. - În cazul în care conţinutul total al altor elemente decât aluminiul depăşeşte 1 %, procentul total al acestor elemente.
Produse din aluminiu	- Cantitatea de resturi, exprimată în tone, utilizată pentru producerea a 1 t de produs. - % de deşeuri care sunt deşeuri înainte de consum. - În cazul în care conţinutul total al altor elemente decât aluminiul depăşeşte 1 %, procentul total al acestor elemente.

ANEXA V:Adaptări specifice regiunilor ale valorilor implicite

În sensul punctului 7 din anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956, se pot utiliza adaptări alternative specifice regiunii ale valorilor implicite pentru o marfă importată într-un anumit an, în cazul în care declarantul autorizat în cadrul CBAM demonstrează Comisiei, până la data de 30 iunie a anului respectiv, pe baza unor seturi de date din surse oficiale alternative fiabile, inclusiv din statistici naţionale, care acoperă un an calendaristic, că adaptările alternative specifice regiunii ale valorilor implicite sunt mai mici decât valorile implicite specificate în conformitate cu anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956.

În cazul în care un declarant autorizat în cadrul CBAM transmite seturile de date din surse oficiale alternative după data de 30 iunie a anului în care fost importată o marfă, iar Comisia le consideră fiabile, aceasta modifică valorile implicite relevante specificate în conformitate cu anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956, dacă este posibil până la data de 30 iunie a celui de al doilea an care urmează anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative. Valorile implicite modificate se aplică mărfurilor importate în anul următor anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative. În cazul în care Comisia reuşeşte să modifice valorile implicite relevante în anul următor anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative şi înainte de termenul de depunere a declaraţiilor CBAM în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2023/956, mărfurilor importate în cursul anului în care au fost transmise seturile de date din surse oficiale alternative li se aplică valorile implicite modificate.

Emisiile de CF4 [t] = OVC x (AEO/CE) x PrAl x 0,001	(ecuaţia 24)
Emisiile de C2F6 [t] = emisiile de CF4 x FC2 F6	(ecuaţia 25)

Carbonat	Factorul de emisie [t CO2/t carbonat]
CaCO3	0,440
MgCO3	0,522
Na2CO3	0,415
BaCO3	0,223
Li2CO3	0,596
K2CO3	0,318
SrCO3	0,298
NaHCO3	0,524
FeCO3	0,380
În general	Factorul de emisie = [M(CO2 )]/{Y x [M(x)] + Z x [M(CO3 ^{2 -})]} X = metal M(x) = masa moleculară a X în [g/mol] M(CO2 ) = masa moleculară a CO2 în [g/mol] M(CO3 ^{2 -}) = masa moleculară a CO3 ^{2 -}în [g/mol] Y = numărul stoichiometric al X Z = numărul stoichiometric al CO3 ^{2 -}

Oxid	Factorul de emisie [t CO2/t oxid]
CaO	0,785
MgO	1,092
BaO	0,287
În general: XYOZ	Factorul de emisie = [M(CO2 )]/{Y x [M(x)] + Z x [M(O)]} X = metal alcalino-pământos sau alcalin M(x) = masa moleculară a X în [g/mol] M(CO2 ) = masa moleculară a CO2 [g/mol] M(O) = masa moleculară a O [g/mol] Y = numărul stoichiometric al X = 1 (pentru metalele alcalino-pământoase) = 2 (pentru metalele alcaline) Z = numărul stoichiometric al O = 1

Materialul de intrare sau de ieşire	Conţinutul de carbon (t C/t)	Factorul de emisie (t CO2/t)
Fier redus în mod direct (DRI)	0,0191	0,07
Electrozi de carbon pentru cuptoarele cu arc electric	0,8188	3,00
Şarjă de carbon pentru cuptoarele cu arc electric	0,8297	3,04
Fier brichetat fierbinte (HBI)	0,0191	0,07
Gaz provenit din furnalul bazic cu oxigen	0,3493	1,28
Cocs de petrol	0,8706	3,19
Fontă brută	0,0409	0,15
Fontă/deşeuri de fontă	0,0409	0,15
Oţel/deşeuri de oţel	0,0109	0,04

Gaz	Potenţialul de încălzire globală
N2O	265 t CO2e/t N2O
CF4	6 630 t CO2e/t CF4
C2F6	11 100 t CO2e/t C2F6