Secţiunea 4 - Alte categorii de ajutoare - Regulamentul 2473/14-dec-2022 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în producţia, prelucrarea şi comercializarea produselor pescăreşti şi de acvacultură ca fiind compatibile cu piaţa internă, în aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

Acte UE

Jurnalul Oficial 327L

În vigoare
Versiune de la: 13 Decembrie 2023
SECŢIUNEA 4:Alte categorii de ajutoare
Art. 47: Ajutoare pentru colectarea, gestionarea, utilizarea şi prelucrarea datelor din sectorul pescuitului
(1)Ajutoarele pentru colectarea, gestionarea, utilizarea şi prelucrarea datelor biologice, de mediu, tehnice şi socioeconomice din sectorul pescuitului care îndeplinesc condiţiile stabilite în capitolul I din prezentul regulament sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi sunt exceptate de la cerinţa de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, cu condiţia ca ajutoarele să sprijine colectarea, gestionarea şi utilizarea datelor, astfel cum se prevede la articolul 25 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 şi se specifică în Regulamentul (CE) 2017/1004 al Parlamentului European şi al Consiliului (39).
(39)Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea şi utilizarea datelor din sectorul pescuitului şi sprijinirea consultanţei ştiinţifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (JO L 157, 20.6.2017, p. 1).
(2)Ajutoarele pot acoperi doar următoarele măsuri:
a)colectarea, gestionarea şi utilizarea datelor pentru analize ştiinţifice şi punerea în aplicare a PCP;
b)programele naţionale, transnaţionale şi subnaţionale multianuale de eşantionare, cu condiţia să vizeze stocuri care fac obiectul PCP;
c)monitorizarea pe mare a pescuitului comercial şi recreativ, inclusiv monitorizarea capturilor accidentale de organisme marine precum mamiferele şi păsările marine;
d)studiile de cercetare pe mare; sau
e)îmbunătăţirea sistemelor de colectare şi gestionare a datelor şi realizarea unor studii-pilot în vederea îmbunătăţirii sistemelor existente de colectare şi gestionare a datelor.
(3)Ajutoarele pot acoperi doar următoarele costuri eligibile suportate direct ca urmare a măsurilor sprijinite:
a)costurile salariale directe;
b)taxele de participare;
c)cheltuielile de deplasare;
d)costurile publicaţiilor;
e)investiţiile în sisteme de colectare şi gestionare a datelor;
f)achiziţionarea de servicii de colectare a datelor.
(4)Cuantumul ajutorului acordat în temeiul prezentului articol nu depăşeşte, în echivalent subvenţie brută, o rată maximă a intensităţii ajutorului de 100 % din costurile eligibile totale.
Art. 48: Ajutoare pentru prevenirea şi atenuarea pagubelor provocate de calamităţi naturale
(1)Ajutoarele pentru prevenirea şi atenuarea pagubelor provocate de calamităţi naturale care îndeplinesc condiţiile stabilite în capitolul I din prezentul regulament sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi sunt exceptate de la cerinţa de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, cu condiţia ca investiţia să urmărească în primul rând prevenirea sau atenuarea pagubelor provocate de calamităţi naturale.
(2)În cazul investiţiilor care necesită o evaluare a impactului asupra mediului în temeiul Directivei 2011/92/UE, ajutoarele sunt supuse condiţiei de a se fi efectuat o astfel de evaluare şi de a se fi acordat aprobarea de dezvoltare proiectului de investiţii în cauză înainte de data acordării ajutoarelor individuale.
(3)Ajutoarele pot acoperi doar costurile eligibile care sunt directe şi specifice pentru măsurile preventive. Pot fi incluse numai următoarele costuri:
a)costurile pentru construcţia, achiziţionarea, inclusiv prin leasing, sau renovarea de bunuri imobile;
b)costurile pentru achiziţionarea sau cumpărarea prin leasing de maşini şi echipamente, în limita valorii pe piaţă a activului.
(4)Cuantumul ajutorului nu depăşeşte, în echivalent subvenţie brută, o rată maximă a intensităţii ajutorului de 65 % din costurile eligibile totale. Ratele maxime specifice ale intensităţii ajutorului sunt stabilite în anexa IV. Atunci când o operaţiune se încadrează la mai multe dintre rândurile 1-11 din anexa IV se aplică cea mai mare rată maximă a intensităţii ajutorului.
Art. 49: Ajutoare destinate reparării pagubelor provocate de calamităţi naturale
(1)Ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de calamităţi naturale care îndeplinesc condiţiile stabilite în capitolul I din prezentul regulament sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE şi sunt exceptate de la cerinţa de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, cu condiţia:
a)ca autoritatea competentă a statului membru să fi recunoscut în mod oficial evenimentul drept calamitate naturală; şi
b)să existe o legătură de cauzalitate directă între calamitatea naturală şi pagubele suferite de întreprindere.
(2)După caz, statele membre pot stabili în prealabil criterii pe baza cărora se consideră acordată recunoaşterea oficială menţionată la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol.
(3)Ajutoarele se plătesc direct întreprinderii în cauză sau unui grup sau organizaţii de producători al cărei membru este întreprinderea respectivă. În cazul în care ajutoarele se plătesc unui grup şi unei organizaţii de producători, valoarea acestora nu depăşeşte valoarea ajutorului pentru care este eligibilă întreprinderea respectivă.
(4)Schemele de ajutoare legate de o anumită calamitate naturală se instituie în termen de trei ani de la data producerii calamităţii naturale. Ajutoarele se plătesc în termen de patru ani de la data respectivă.
(5)Pot fi eligibile costurile aferente pagubelor suportate ca o consecinţă directă a calamităţii naturale, astfel cum au fost evaluate de o autoritate publică competentă, de un expert independent recunoscut de autoritatea care acordă ajutorul sau de o societate de asigurare. Pagubele respective pot include următoarele:
a)pagube materiale (de exemplu, clădiri, echipamente, utilaje, stocuri şi mijloace de producţie); sau
b)pierderea de venituri datorată distrugerii totale sau parţiale a producţiei de peşte sau de acvacultură ori a mijloacelor de producţie timp de cel mult şase luni de la data la care are loc calamitatea.
(6)Calculul pagubelor materiale se bazează pe costurile reparaţiei sau pe valoarea economică pe care o avea activul afectat înainte de calamitatea respectivă. Această valoare nu depăşeşte costul reparaţiei sau scăderea valorii echitabile de piaţă provocată de calamitatea naturală, şi anume diferenţa dintre valoarea activului respectiv imediat înainte şi imediat după producerea calamităţii.
(7)Pierderea de venituri se calculează prin scăderea:
a)rezultatului înmulţirii cantităţii de produse pescăreşti şi de acvacultură obţinute în anul în care a avut loc calamitatea naturală sau în fiecare an următor afectat de distrugerea totală sau parţială a mijloacelor de producţie cu preţul de vânzare mediu obţinut în cursul anului respectiv din
b)rezultatul înmulţirii cantităţii anuale medii de produse pescăreşti şi de acvacultură obţinute în perioada de trei ani care a precedat calamitatea naturală sau a unei medii pe trei ani bazate pe perioada de cinci ani care a precedat calamitatea naturală, valoarea cea mai mare şi valoarea cea mai mică fiind excluse, cu preţul de vânzare mediu obţinut.
(8)Pagubele se calculează la nivelul fiecărei întreprinderi. În cazul în care un IMM a fost înfiinţat la mai puţin de trei ani de la data producerii evenimentului, trimiterea la perioadele de trei ani de la alineatul (7) litera (b) se interpretează ca referindu-se la cifra de afaceri generată sau la cantitatea de produse pescăreşti şi de acvacultură produse şi vândute de o întreprindere medie de aceeaşi dimensiune ca şi solicitantul, şi anume o microîntreprindere, o întreprindere mică sau, respectiv, o întreprindere mijlocie din sectorul naţional sau regional afectat de fenomenul climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale.
(9)Ajutoarele acordate şi orice altă plată primită în scopul compensării pagubelor, inclusiv plăţile efectuate în cadrul poliţelor de asigurare, se limitează la 100 % din costurile eligibile.
Art. 50: Ajutoare pentru prevenirea şi atenuarea pagubelor provocate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale
(1)Ajutoarele pentru prevenirea şi atenuarea pagubelor provocate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale care îndeplinesc condiţiile stabilite în capitolul I din prezentul regulament sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi sunt exceptate de la cerinţa de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol.
(2)În cazul investiţiilor care necesită o evaluare a impactului asupra mediului în temeiul Directivei 2011/92/UE, ajutoarele sunt supuse condiţiei de a se fi efectuat o astfel de evaluare şi de a se fi acordat aprobarea de dezvoltare proiectului de investiţii în cauză înainte de data acordării ajutoarelor individuale.
(3)Ajutoarele pot acoperi doar costurile eligibile care sunt directe şi specifice pentru măsurile preventive. Pot fi incluse doar costurile legate de una dintre următoarele:
a)costurile pentru construcţia, achiziţionarea, inclusiv prin leasing, sau renovarea de bunuri imobile;
b)costurile pentru achiziţionarea sau cumpărarea prin leasing de maşini şi echipamente, în limita valorii pe piaţă a activului.
(4)Cuantumul ajutorului acordat în temeiul prezentului articol nu depăşeşte, în echivalent subvenţie brută, o rată maximă a intensităţii ajutorului de 65 % din costurile eligibile totale. Ratele maxime specifice ale intensităţii ajutorului sunt stabilite în anexa IV. Atunci când o operaţiune se încadrează la mai multe dintre rândurile 1-11 din anexa IV se aplică cea mai mare rată maximă a intensităţii ajutorului.
Art. 51: Ajutoare pentru repararea pagubelor provocate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale
(1)Ajutoarele pentru repararea pagubelor provocate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale care îndeplinesc condiţiile stabilite în capitolul I din prezentul regulament sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi sunt exceptate de la cerinţa de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol.
(2)Ajutoarele îndeplinesc următoarele condiţii:
a)autoritatea competentă a statului membru a recunoscut în mod oficial caracterul de fenomen climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale; şi
b)există o legătură cauzală directă între fenomenul climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale şi pagubele suferite de întreprindere.
(3)După caz, statele membre pot stabili în prealabil criterii pe baza cărora se consideră acordată recunoaşterea oficială menţionată la alineatul (2) litera (a) din prezentul articol.
(4)Ajutoarele se plătesc direct întreprinderii în cauză.
(5)Schemele de ajutoare se instituie în termen de trei ani de la data producerii fenomenului climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale. Ajutoarele se plătesc în termen de patru ani de la data respectivă.
(6)Pot fi eligibile costurile aferente pagubelor suportate ca o consecinţă directă a fenomenului climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale, astfel cum au fost evaluate de o autoritate publică, de un expert independent recunoscut de autoritatea care acordă ajutorul sau de o societate de asigurare. Pagubele respective pot include următoarele:
a)pagube materiale (de exemplu, clădiri, echipamente, utilaje, stocuri şi mijloace de producţie); sau
b)pierderea de venituri datorată distrugerii totale sau parţiale a producţiei de peşte sau de acvacultură ori a mijloacelor de producţie pentru o perioadă de cel mult şase luni de la data la care apare fenomenul climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale.
(7)Calcularea pagubelor materiale se bazează pe costurile reparaţiei sau pe valoarea economică a activului afectat înaintea fenomenului climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale. Această valoare nu depăşeşte costul reparaţiei sau scăderea valorii echitabile de piaţă provocată de fenomenul climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale, adică diferenţa dintre valoarea activului imediat înainte şi imediat după fenomenul climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale.
(8)Pierderea de venituri se calculează prin scăderea:
a)rezultatului înmulţirii cantităţii de produse pescăreşti şi de acvacultură obţinute în anul în care a apărut fenomenul climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale sau în fiecare an următor afectat de distrugerea totală sau parţială a mijloacelor de producţie cu preţul de vânzare mediu obţinut în cursul anului respectiv din
b)rezultatul înmulţirii cantităţii anuale medii de produse pescăreşti şi de acvacultură produse în perioada de trei ani care precede fenomenul climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale sau o medie pe trei ani bazată pe o perioadă de cinci ani anteriori fenomenului climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale, valoarea cea mai mare şi valoarea cea mai mică fiind excluse, cu preţul de vânzare mediu obţinut.
(9)Pagubele se calculează la nivelul fiecărei întreprinderi. În cazul în care un IMM a fost înfiinţat la mai puţin de trei ani de la data producerii evenimentului, trimiterea la perioadele de trei ani de la alineatul (7) litera (b) se interpretează ca referindu-se la cifra de afaceri generată sau la cantitatea de produse pescăreşti şi de acvacultură produse şi vândute de o întreprindere medie de aceeaşi dimensiune ca şi solicitantul, şi anume o microîntreprindere, o întreprindere mică sau, respectiv, o întreprindere mijlocie din sectorul naţional sau regional afectat de fenomenul climatic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale.
(10)Ajutoarele acordate şi orice altă plată primită în scopul compensării pagubelor, inclusiv plăţile efectuate în cadrul poliţelor de asigurare, se limitează la 100 % din costurile eligibile.
Art. 52: Ajutoare pentru prevenirea şi atenuarea pagubelor provocate de animalele protejate
(1)Ajutoarele pentru investiţii în vederea prevenirii şi atenuării pagubelor provocate de comportamentul animalelor protejate în sectorul pescuitului şi acvaculturii care îndeplinesc condiţiile stabilite în capitolul I din prezentul regulament sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi sunt exceptate de la cerinţa de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, cu condiţia:
a)ca investiţia să urmărească în primul rând prevenirea sau atenuarea pagubelor provocate de comportamentul animalelor protejate;
b)în ceea ce priveşte pescuitul, ca obiectivul investiţiei să fie acela de a preveni şi de a atenua atacurile prădătorilor sau de a preveni şi atenua daunele aduse uneltelor de pescuit sau altor materiale de exploatare cauzate de comportamentul unui animal protejat.
(2)În cazul investiţiilor care necesită o evaluare a impactului asupra mediului în temeiul Directivei 2011/92/UE, ajutoarele sunt supuse condiţiei de a se fi efectuat o astfel de evaluare şi de a se fi acordat aprobarea de dezvoltare proiectului de investiţii în cauză înainte de data acordării ajutoarelor individuale.
(3)Ajutoarele pot acoperi doar costurile eligibile care sunt directe şi specifice pentru măsurile preventive. Poate fi inclus doar unul dintre următoarele costuri:
a)costurile pentru construcţia, achiziţionarea, inclusiv prin leasing, sau renovarea de bunuri imobile;
b)costurile pentru achiziţionarea sau cumpărarea prin leasing de maşini şi echipamente, în limita valorii pe piaţă a activului.
(4)Cuantumul ajutorului acordat în temeiul prezentului articol nu depăşeşte, în echivalent subvenţie brută, o rată maximă a intensităţii ajutorului de 100 % din costurile eligibile.

Art. 53: Ajutoare destinate reparării pagubelor provocate de animalele protejate
(1)Ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de animalele protejate în sectorul pescuitului şi al acvaculturii care îndeplinesc condiţiile stabilite în capitolul I din prezentul regulament sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi sunt exceptate de la cerinţa de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, cu condiţia:
a)să existe o legătură cauzală directă între pagubele suferite şi comportamentul animalelor protejate, iar
b)costurile eligibile să fie costurile pagubelor suferite ca o consecinţă directă a evenimentului care a provocat pagubele, astfel cum au fost evaluate de către o autoritate publică, de un expert independent recunoscut de autoritatea care acordă ajutorul sau de către o firmă de asigurări; şi
c)în ceea ce priveşte pescuitul, ajutoarele pentru pagubele provocate animalelor să se limiteze la pagubele cauzate capturilor.
(2)Pagubele care trebuie compensate pot include următoarele:
a)pagube provocate animalelor în sectorul acvaculturii: costurile eligibile se bazează pe valoarea de piaţă a animalului rănit sau ucis de către animalele protejate;
b)pagubele provocate capturilor în sectorul pescuitului de către animalele protejate; sau
c)pagubele materiale suferite de următoarele active: echipamente, utilaje, bunuri.
(3)Valoarea de piaţă menţionată la alineatul (2) din prezentul articol se stabileşte pe baza valorii animalelor imediat înainte de producerea pagubei provocate de comportamentul animalelor protejate, ca şi cum acestea nu ar fi fost afectate de comportamentul animalelor protejate.
(4)Calculul pagubelor materiale se bazează pe costurile reparaţiei sau pe valoarea economică pe care o avea activul afectat înainte de producerea pagubei. Cuantumul pagubelor nu trebuie să depăşească costul reparaţiei sau scăderea valorii juste de piaţă cauzată de animalele protejate, adică diferenţa dintre valoarea activului respectiv imediat înainte şi imediat după ce s-a produs paguba.
(5)Suma aferentă pagubelor care trebuie compensate poate fi majorată cu alte costuri suportate de întreprinderea beneficiară din cauza comportamentului animalelor protejate şi din aceasta se scad eventualele costuri care nu sunt suportate direct din cauza comportamentului animalelor protejate, care altfel ar fi fost suportate de întreprinderea beneficiară, precum şi eventualele venituri obţinute din vânzarea de produse legate de animalele rănite sau ucise.
(6)Exceptând primele atacuri de către animalele protejate, se solicită un efort rezonabil din partea întreprinderii beneficiare pentru a reduce riscul de denaturare a concurenţei şi pentru a oferi un stimulent în vederea reducerii la minimum a riscurilor. Acest efort ia forma unor măsuri preventive, cum ar fi garduri de siguranţă, care sunt proporţionale cu riscul de pagube provocate de comportamentul animalelor protejate în zona în cauză, cu excepţia cazului în care astfel de măsuri nu sunt posibile în mod rezonabil.
(7)Ajutoarele se plătesc direct întreprinderii în cauză sau unui grup sau organizaţii de producători al cărei membru este întreprinderea respectivă. În cazul în care ajutoarele se plătesc unui grup sau unei organizaţii de producători, valoarea acestora nu depăşeşte valoarea ajutorului pentru care este eligibilă întreprinderea respectivă.
(8)Schema de ajutoare este stabilită în termen de trei ani de la data producerii evenimentului care a produs pagube. Ajutoarele se plătesc în termen de patru ani de la data respectivă.
(9)Ajutoarele acordate şi orice altă plată primită în scopul compensării pagubelor, inclusiv plăţile efectuate în cadrul poliţelor de asigurare, se limitează la 100 % din costurile eligibile.
Art. 54: Ajutoare pentru proiectele DLRC
(1)Ajutoarele pentru acoperirea costurilor suportate de IMM-urile care participă la proiectele DLRC în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1139 sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I din prezentul regulament.
(2)Ajutoarele pentru acoperirea costurilor suportate de municipalităţile care participă la proiectele DLRC, menţionate la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2021/1060 şi puse în aplicare în cadrul Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură în favoarea proiectelor menţionate la alineatul (3) din prezentul articol, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I din prezentul regulament.

(3)Pentru proiectele DLRC sunt eligibile următoarele costuri:
a)costurile aferente sprijinului pentru pregătire, pentru consolidarea capacităţilor, pentru formare şi crearea de reţele în vederea pregătirii şi punerii în aplicare a unei strategii DLRC, menţionate la articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (40);
(40)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
b)punerea în aplicare a operaţiunilor aprobate;
c)pregătirea şi executarea activităţilor de cooperare ale grupului;
d)costurile de funcţionare legate de gestionarea punerii în aplicare a strategiei de DLRC; sau
e)acţiuni de sensibilizare cu privire la strategia DLRC pentru a facilita comunicarea dintre părţile interesate, cu scopul de a furniza informaţii şi de a promova strategia şi proiectele, precum şi pentru a-i sprijini pe potenţialii beneficiari în vederea dezvoltării operaţiunilor şi a pregătirii cererilor.
(4)Cheltuielile suportate de municipalităţile care participă la proiectele DLRC, menţionate la alineatul (1), sunt eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului articol, cu condiţia ca acestea să fie efectuate în unul dintre următoarele domenii:
a)cercetare, dezvoltare şi inovare;
b)mediu;
c)ocuparea forţei de muncă şi formare;
d)cultură şi conservarea patrimoniului;
e)conservarea resurselor biologice marine şi de apă dulce;
f)promovarea produselor alimentare care nu sunt incluse în anexa I la TFUE;
g)sport.
(5)Intensitatea ajutorului nu depăşeşte ratele maxime ale sprijinului prevăzute pentru fiecare tip de operaţiune în Regulamentul (UE) 2021/1139.
Art. 55: Cuantumuri limitate ale ajutoarelor pentru proiectele DLRC
(1)Ajutoarele acordate întreprinderilor care participă la proiectele DLRC astfel cum se prevede la articolul 54 alineatul (1) din prezentul regulament, sau care beneficiază de astfel de proiecte sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I din prezentul regulament.
(2)Ajutoarele acordate municipalităţilor care participă la proiectele DLRC, astfel cum se prevede la articolul 54 alineatul (1) din prezentul regulament, sau care beneficiază de astfel de proiecte sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(3)Cheltuielile suportate de municipalităţile care participă la proiectele DLRC, menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, sunt eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului articol, cu condiţia ca acestea să fie efectuate în unul dintre următoarele domenii:
a)cercetare, dezvoltare şi inovare;
b)mediu;
c)ocuparea forţei de muncă şi formare;
d)cultură şi conservarea patrimoniului;
e)conservarea resurselor biologice marine şi de apă dulce;
f)promovarea produselor alimentare care nu sunt incluse în anexa I la TFUE;
g)sport.
(4)Valoarea totală a ajutoarelor acordate în temeiul prezentului articol pentru fiecare proiect nu depăşeşte 200 000 EUR.
Art. 56: Scutiri şi reduceri fiscale în conformitate cu Directiva 2003/96/CE.
(1)Ajutoarele sub forma scutirilor sau a reducerilor fiscale adoptate de statele membre în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (f) şi cu articolul 15 alineatul (3) din Directiva 2003/96/CE sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) şi sunt scutite de obligaţia de notificare de la articolul 108 alineatul (3) din TFUE dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în Directiva 2003/96/CE şi în capitolul I din prezentul regulament.
(2)Întreprinderea care este beneficiarul scutirilor sau al reducerilor fiscale se selectează pe baza unor criterii transparente şi obiective. Dacă este cazul, aceasta plăteşte cel puţin nivelul minim de impozitare aplicabil prevăzut de Directiva 2003/96/CE.
(3)Prezentul articol se aplică până la 30 iunie 2023.