Capitolul i - OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ŞI DEFINIŢII - Regulamentul 2365/25-nov-2015 privind transparenţa operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare şi transparenţa reutilizării şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 337L
În vigoare Versiune de la: 9 Ianuarie 2024
CAPITOLUL I:OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ŞI DEFINIŢII
Art. 1: Obiect
Prezentul regulament stabileşte norme privind transparenţa operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare (SFT) şi a reutilizării acestora.
Art. 2: Domeniu de aplicare
(1)Prezentul regulament se aplică:
a)unei contrapărţi la o SFT care este stabilită:
(i)pe teritoriul Uniunii, inclusiv sucursalelor sale, indiferent de locul în care sunt situate;
(ii)într-o ţară terţă, în cazul în care SFT este încheiată în cadrul operaţiunilor unei sucursale din Uniune a contrapărţii respective;
b)societăţilor de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) şi societăţilor de investiţii în OPCVM, în conformitate cu Directiva 2009/65/CE;
c)administratorilor de fonduri de investiţii alternative (AFIA) autorizaţi în conformitate cu Directiva 2011/61/UE;
d)unei contrapărţi care realizează operaţiuni de reutilizare şi care este stabilită:
(i)pe teritoriul Uniunii, inclusiv sucursalelor sale, indiferent de locul în care sunt situate;
(ii)într-o ţară terţă, în oricare dintre următoarele cazuri:
- reutilizarea este efectuată în cadrul activităţii desfăşurate de o sucursală din Uniune a respectivei contrapărţi; sau
- reutilizarea se referă la instrumente financiare furnizate în cadrul unui contract de garanţie de o contraparte stabilită în Uniune sau de o sucursală din Uniune a unei contrapărţi stabilite într-o ţară terţă.
(2)Articolele 4 şi 15 nu se aplică:
a)membrilor Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), altor organisme ale statelor membre cu funcţii similare şi altor organe publice ale Uniunii însărcinate cu gestionarea datoriei publice sau care intervin în această gestionare;
b)Băncii Reglementelor Internaţionale.
c)banca centrală şi alte organisme cu funcţii similare şi alte organisme publice însărcinate cu administrarea datoriei publice sau care intervin în această administrare din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
(3)Articolul 4 nu se aplică operaţiunilor în care o contraparte este membru al SEBC.
(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 30 pentru a modifica lista prevăzută la alineatul (2) de la prezentul articol.
În acest sens şi înainte de adoptarea unor astfel de acte delegate, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport în care evaluează regimul aplicat pe plan internaţional băncilor centrale şi organismelor publice însărcinate cu administrarea datoriei publice sau care intervin în administrarea acesteia.
Raportul respectiv include o analiză comparativă a regimului aplicat băncilor centrale şi acestor organisme în cadrul juridic al mai multor ţări terţe. În cazul în care raportul concluzionează, în special pe baza analizei comparative şi a efectelor potenţiale, că este necesară exceptarea responsabilităţilor monetare ale băncilor centrale şi ale organismelor din respectivele ţări terţe de la articolul 15, Comisia adoptă un act delegat prin care le adaugă pe lista de la alineatul (2) de la prezentul articol.
Art. 3: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1."registru central de tranzacţii" înseamnă o persoană juridică care reuneşte şi păstrează la nivel central înregistrările referitoare la SFT;
2."contrapărţi" înseamnă contrapărţi financiare şi contrapărţi nefinanciare;
3."contraparte financiară" înseamnă:
a)o firmă de investiţii autorizată în conformitate cu Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (1);
(1)Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).
b)o instituţie de credit autorizată în conformitate cu Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (2) sau cu Regulamentul (UE) nr. 1024/2013;
(2)Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
c)o întreprindere de asigurare sau o întreprindere de reasigurare autorizată în conformitate cu Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (3);
(3)Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).
d)un OPCVM şi, după caz, societatea sa de administrare, autorizate în conformitate cu Directiva 2009/65/CE;
e)un FIA administrat de AFIA autorizaţi sau înregistraţi în conformitate cu Directiva 2011/61/UE;
f)o instituţie pentru furnizarea de pensii ocupaţionale autorizată sau înregistrată în conformitate cu Directiva 2003/41/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (4);
(4)Directiva 2003/41/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 iunie 2003 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (JO L 235, 23.9.2003, p. 10).
g)o contraparte centrală (CPC) autorizată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012;
h)un depozitar central de titluri de valoare autorizat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 909/2014 a Parlamentului European şi a Consiliului (1);
(1)Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătăţirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană şi privind depozitarii centrali de titluri de valoare şi de modificare a Directivelor 98/26/CE şi 2014/65/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1).
i)o entitate dintr-o ţară terţă care ar trebui autorizată sau înregistrată în conformitate cu actul legislativ menţionată la literele (a)-(h) dacă ar fi stabilită în Uniune;
4."contraparte nefinanciară" înseamnă o întreprindere stabilită în Uniune sau într-o ţară terţă diferită de entităţile menţionate la punctul 3;
5."stabilit" înseamnă:
a)care are sediul profesional, în cazul în care contrapartea este o persoană fizică;
b)care are sediul social, în cazul în care contrapartea este o persoană juridică;
c)care are sediul central, în cazul în care contrapartea nu are sediu social, în conformitate cu dreptul său intern;
6."sucursală" înseamnă un punct de lucru, altul decât sediul central, care constituie o parte din contraparte şi care nu are personalitate juridică;
7."operaţiunile de dare cu împrumut de titluri sau de mărfuri" sau "operaţiunile de luare cu împrumut de titluri sau de mărfuri" înseamnă tranzacţii prin care o contraparte transferă titluri de valoare sau mărfuri cu condiţia unui angajament în baza căruia debitorul va restitui titluri de valoare sau mărfuri echivalente la o dată ulterioară sau la cererea cedentului, tranzacţia respectivă fiind una de dare cu împrumut de titluri sau de mărfuri pentru contrapartea care transferă titlurile sau mărfurile şi una de luare cu împrumut de titluri sau de mărfuri pentru contrapartea căreia îi sunt transferate;
8."tranzacţie de cumpărare-revânzare" (buy-sell back) sau "tranzacţie de vânzare-recumpărare" (sell-buy back) înseamnă o tranzacţie prin care o contraparte cumpără sau vinde titluri, mărfuri sau drepturi garantate referitoare la proprietatea asupra titlurilor sau a mărfurilor, fiind de acord să vândă sau, respectiv, să cumpere înapoi titluri, mărfuri sau drepturi garantate similare, la un preţ specificat la o dată ulterioară, această tranzacţie fiind o tranzacţie de cumpărare-revânzare pentru contrapartea care cumpără titlurile, mărfurile sau drepturile garantate şi o tranzacţie de vânzare-recumpărare pentru contrapartea care le vinde, o astfel de tranzacţie de cumpărare-revânzare sau de vânzare-recumpărare nefiind reglementată de un acord reverse repo, în sensul punctului 9;
9."tranzacţie de recumpărare" înseamnă o tranzacţie care face obiectul unui acord prin care o contraparte transferă titluri, mărfuri sau drepturi garantate referitoare la proprietatea asupra titlurilor sau a mărfurilor în cazul în care garanţia respectivă este emisă de o bursă recunoscută care deţine drepturile asupra titlurilor sau a mărfurilor, iar acordul nu permite unei contrapărţi să transfere sau să dea în gaj un anumit titlu sau marfă mai multor contrapărţi în acelaşi timp, cu angajamentul de a le răscumpăra, sau la titluri sau mărfuri substituite, prezentând aceleaşi caracteristici, la un preţ specificat, la o dată viitoare precizată sau care urmează a fi precizată de entitatea care transferă, reprezentând un acord repo pentru contrapartea care vinde titlurile sau mărfurile şi un acord reverse repo pentru contrapartea care le cumpără;
10."tranzacţie de creditare în marjă" înseamnă o tranzacţie în care o instituţie acordă credit în legătură cu achiziţionarea, vânzarea, deţinerea sau tranzacţionarea de titluri de valoare, dar fără a include alte împrumuturi care sunt acoperite cu garanţii sub formă de titluri de valoare;
11."operaţiune de finanţare prin instrumente financiare" sau "SFT" înseamnă:
a)o tranzacţie de răscumpărare;
b)o operaţiune de dare cu împrumut de titluri sau mărfuri şi o operaţiune de luare cu împrumut de titluri sau mărfuri;
c)o tranzacţie de cumpărare-revânzare sau o tranzacţie de vânzare-recumpărare;
d)o tranzacţie de creditare în marjă;
12."reutilizare" înseamnă utilizarea de către contrapartea beneficiară a instrumentelor financiare primite în temeiul unui contract de garanţie în nume propriu şi în cont propriu sau în contul unei alte contrapărţi, inclusiv orice persoană fizică; o astfel de utilizare înseamnă transferul titlului sau exercitarea unui drept de utilizare în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2002/47/CE, dar nu include lichidarea instrumentului financiar în cazul incapacităţii de plată a contrapărţii care furnizează instrumentul financiar;
13."contract de garanţie cu transfer de proprietate" înseamnă un contract de garanţie financiară cu transfer de proprietate, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2002/47/CE, încheiat între contrapărţi pentru a garanta executarea obligaţiilor;
14."contract de garanţie fără transfer de proprietate" înseamnă un contract de garanţie financiară fără transfer de proprietate, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2002/47/CE, încheiat între contrapărţi pentru a garanta executarea obligaţiilor;
15."contract de garanţie" înseamnă contract de garanţie financiară cu transfer de proprietate şi contract de garanţie financiară fără transfer de proprietate;
16."instrument financiar" înseamnă un instrument financiar, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 15 din Directiva 2014/65/UE;
17."marfă" înseamnă marfă, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1287/2006 al Comisiei (1);
(1)Regulamentul (CE) nr. 1287/2006 al Comisiei din 10 august 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind obligaţiile întreprinderilor de investiţii de păstrare a evidenţei şi înregistrărilor, raportarea tranzacţiilor, transparenţa pieţei, admiterea de instrumente financiare în tranzacţii şi definiţia termenilor în sensul directivei în cauză (JO L 241, 2.9.2006, p. 1).
18."instrument de tip total return swap" înseamnă un contract derivat, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, în care o contraparte transferă performanţa economică globală a obligaţiei de referinţă unei alte contrapărţi, inclusiv veniturile din dobânzi şi comisioane, câştigurile sau pierderile rezultate din fluctuaţiile preţurilor şi pierderile din credite.