Art. 21. - Art. 21: Echivalenţa raportării - Regulamentul 2365/25-nov-2015 privind transparenţa operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare şi transparenţa reutilizării şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 337L
În vigoare Versiune de la: 9 Ianuarie 2024
Art. 21: Echivalenţa raportării
(1)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să determine dacă mecanismele juridice, de supraveghere şi de punere în aplicare dintr-o ţară terţă:
a)sunt echivalente cu cerinţele de la articolul 4;
b)asigură o protecţie a secretului profesional echivalentă cu cea prevăzută de prezentul regulament;
c)sunt aplicate şi se asigură respectarea lor în mod efectiv şi echitabil şi fără să creeze distorsiuni, astfel încât să asigure eficacitatea supravegherii şi a aplicării normelor în ţara terţă respectivă; şi
d)garantează fie accesul direct al entităţilor menţionate la articolul 12 alineatul (2) la informaţiile referitoare la datele privind SFT în temeiul articolului 19 alineatul (1), fie accesul indirect al acestora la informaţiile privind SFT în temeiul articolului 20.
(2)În cazul în care Comisia a adoptat un act de punere în aplicare privind echivalenţa cu privire la o ţară terţă, în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, cerinţele stabilite la articolul 4 se consideră a fi îndeplinite de contrapărţile care încheie o tranzacţie care face obiectul prezentului regulament dacă cel puţin una dintre contrapărţi este stabilită în ţara terţă respectivă, iar contrapărţile respectă obligaţiile relevante impuse de ţara terţă respectivă în legătură cu respectiva tranzacţie.
Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 31 alineatul (2).
În cooperare cu ESMA, Comisia monitorizează punerea efectivă în aplicare a cerinţelor echivalente celor prevăzute la articolul 4 de către ţările terţe pentru care s-a adoptat un act de punere în aplicare privind echivalenţa şi prezintă Parlamentului European şi Consiliului rapoarte periodice în acest sens. În cazul în care constată o aplicare insuficientă sau inconsecventă a cerinţelor echivalente de către autorităţile ţării terţe, Comisia analizează oportunitatea retragerii recunoaşterii echivalenţei cadrului juridic în cauză din ţara terţă în termen de 30 de zile calendaristice de la prezentarea raportului.