Art. 6c. - Art. 6 c : Facilităţi de înmagazinare şi mecanismul de împărţire a sarcinii - Regulamentul 1938/25-oct-2017 privind măsurile de garantare a siguranţei furnizării de gaze şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010
Acte UE
Jurnalul Oficial 280L
În vigoare Versiune de la: 3 Februarie 2026
Art. 6c: Facilităţi de înmagazinare şi mecanismul de împărţire a sarcinii
(1)Un stat membru care nu dispune de instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor se asigură că participanţii la piaţă din statul membru respectiv au încheiat acorduri cu operatori de înmagazinare subterană sau cu alţi participanţi la piaţă din statele membre în care există instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor. Respectivele acorduri prevăd utilizarea, până la 1 decembrie, a unor volume de stocuri care corespund unui nivel de cel puţin 15 % din consumul mediu anual de gaze din perioada precedentă de cinci ani al statului membru care nu dispune de instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor. Cu toate acestea, în cazul în care capacitatea transfrontalieră de transport sau alte limitări tehnice nu permit statului membru care nu dispune de instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor utilizarea integrală a 15 % din volumele de stocuri respective, acel stat membru stochează numai volumele posibile din punct de vedere tehnic.
În cazul în care limitările tehnice nu permit unui stat membru să-şi îndeplinească obligaţia de la primul paragraf, iar statul membru respectiv are obligaţia de a stoca alţi combustibili pentru a înlocui gazul, obligaţia de la primul paragraf poate fi îndeplinită, în mod excepţional, printr-o obligaţie echivalentă de a stoca alţi combustibili decât gazul. Statul membru în cauză face dovada limitărilor tehnice şi a echivalenţei măsurii.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), un stat membru care nu dispune de instalaţii de înmagazinare subterană poate să dezvolte un mecanism de împărţire a sarcinii cu unul sau mai multe state membre care dispun de instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor (denumit în continuare «mecanismul de împărţire a sarcinii»).
Mecanismul de împărţire a sarcinii se bazează pe datele relevante ale celei mai recente evaluări a riscurilor în temeiul articolului 7 şi ţine seama de toţi parametrii următori:
a)costul sprijinului financiar pentru îndeplinirea obiectivului de constituire de stocuri, excluzând costurile legate de îndeplinirea oricăror obligaţii în materie de înmagazinare strategică;
b)volumele de gaze necesare pentru a satisface cererea clienţilor protejaţi în conformitate cu articolul 6 alineatul (1);
c)limitările tehnice, inclusiv capacitatea de înmagazinare subterană disponibilă, capacitatea tehnică transfrontalieră de transport şi ratele de extracţie.
Statele membre care nu dispun de instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor demonstrează că respectă alineatul (1) şi notifică în acest sens Comisia.
(3)Ca măsură tranzitorie, statele membre fără instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor, care dispun însă de instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor incluse pe cea mai recentă listă de proiecte de interes comun menţionată în Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European şi al Consiliului (*3), pot respecta parţial alineatul (1) luându-se în considerare stocurile de GNL din unităţile de stocare plutitoare existente, până la punerea în funcţiune a instalaţiilor lor de înmagazinare subterană a gazelor.
(*3)Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2009, (UE) 2019/942 şi (UE) 2019/943 şi a Directivelor 2009/73/CE şi (UE) 2019/944 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 (JO L 152, 3.6.2022, p. 45).
(4)Statele membre care nu dispun de instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor pot oferi stimulente sau compensaţii financiare participanţilor la piaţă sau operatorilor de transport şi de sistem, după caz, pentru deficitul de venituri sau pentru costurile suportate de aceştia ca urmare a respectării obligaţiilor de înmagazinare în conformitate cu prezentul articol, în cazul în care deficitul respectiv sau costurile respective nu pot fi acoperite prin venituri, pentru a asigura respectarea obligaţiei lor de înmagazinare a gazelor în alte state membre în temeiul alineatului (1) sau punerea în aplicare a mecanismului de împărţire a sarcinii. În cazul în care stimulentul sau compensaţia financiară este finanţată printr-o taxă, taxa respectivă nu se aplică punctelor de interconectare transfrontaliere.
(5)În pofida alineatului (1), în cazul în care un stat membru deţine instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor situate pe teritoriul său a căror capacitate agregată este mai mare decât consumul anual de gaze al statului membru respectiv, statele membre fără instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor care au acces la instalaţiile respective fie:
a)se asigură că, în orice moment între 1 octombrie şi 1 decembrie, volumele de stocuri corespund cel puţin utilizării medii a capacităţii de înmagazinare din perioada precedentă de cinci ani şi sunt determinate luând în considerare, printre altele, fluxurile din cursul sezonului de extracţie din perioada precedentă de cinci ani din statele membre în care se află instalaţiile de înmagazinare; sau
b)demonstrează că a fost rezervată o capacitate de înmagazinare echivalentă cu volumul acoperit de obligaţia de la litera (a).
În cazul în care statul membru care nu dispune de instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor poate demonstra că a fost rezervată o capacitate de înmagazinare echivalentă cu volumul acoperit de obligaţia de la primul paragraf litera (a), se aplică alineatul (1).
Obligaţia de la prezentul alineat este limitată la 15 % din consumul mediu anual de gaze din perioada precedentă de cinci ani din statul membru în cauză.
(6)[textul din Art. 6^C, alin. (6) a fost abrogat la 11-sep-2025 de Art. 1, punctul 4., alin. (D) din Regulamentul 1733/18-iul-2025]