Regulamentul 1919/25-sept-2025 de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii... - Regulamentul 1919/25-sept-2025

1.PROCEDURA

1.1.Deschiderea procedurii

(1)La 8 august 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare "Comisia") a deschis o investigaţie antidumping cu privire la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Egipt, India, Japonia şi Vietnam (denumite în continuare "ţările în cauză") în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (²) (denumit în continuare "avizul de deschidere").

(2)Comisia a deschis investigaţia în urma unei plângeri depuse la 24 iunie 2024 de către Asociaţia Europeană a Oţelului (denumită în continuare "EUROFER" sau "reclamantul"). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conţinea elemente de probă privind existenţa unui dumping şi a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigaţiei.

1.2.Înregistrarea

(3)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2719 (³) (denumit în continuare "regulamentul de înregistrare"), Comisia a supus la înregistrare importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Egipt, India, Japonia şi Vietnam.

1.3.Măsuri provizorii

(5)La 7 aprilie 2025, Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Egipt, Japonia şi Vietnam, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/670 al Comisiei (⁴) (denumit în continuare "regulamentul provizoriu").

1.4.Procedura ulterioară

(6)În urma comunicării faptelor şi consideraţiilor esenţiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare "comunicarea constatărilor provizorii"), reclamanţii, următorii producători-exportatori: Daido Steel Co., Ltd. ("Daido"), Formosa Ha Tinh Steel Corporation ("FHS"), Al Ezz Dekheila Steel Company S.A.E ("Ezz Steel"), Nippon Steel Corporation ("Nippon Steel") şi JFE Steel Corporation ("JFE"), Hoa Phat Group, precum şi Guvernul Egiptului ("GE") şi Guvernul Japoniei ("GJ") au prezentat observaţii scrise prin care şi-au exprimat opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu.

(13)În urma comunicării constatărilor finale, Comisia a constatat că vânzările necaptive ale industriei Uniunii către părţi afiliate au fost contabilizate de două ori în cifrele aferente consumului şi vânzărilor raportate în tabelele 1, 3 şi 4 din documentul de informare generală. Cotele de piaţă ale importurilor din ţările în cauză şi din alte ţări terţe, calculate în tabelele 2 şi 6, au fost revizuite în consecinţă. Această modificare nu afectează tendinţele relevante şi, prin urmare, nici constatările prezentate în comunicarea constatărilor finale. Cu toate acestea, având în vedere că unele dintre valori erau uşor diferite faţă cele prezentate în comunicarea constatărilor finale, a fost efectuată o comunicare suplimentară a constatărilor finale, prin care părţile interesate au fost informate cu privire la aceste revizuiri, la 18 august 2025. Părţilor interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observaţii în termen de două zile, în conformitate cu articolul 20 alineatul (5) ultima teză din regulamentul de bază, având în vedere intervalul de timp al investigaţiei. Nu s-au primit observaţii.

1.5.1.Afirmaţie cu privire la procedură

(14)Formosa Ha Tinh Steel Corporation (denumită în continuare "FHS") a susţinut că Comisia nu a abordat în mod corespunzător afirmaţiile sale procedurale pe motiv că aceste afirmaţii depăşeau cerinţa privind elementele de probă suficiente prevăzută la articolul 5 alineatele (3) şi (7) din regulamentul de bază şi la articolele 5.2 şi 5.3 din Acordul antidumping al OMC. FHS a luat în considerare următoarele trei elemente: (i) absenţa unor indicatori economici de bază în plângere; (ii) versiunea neconfidenţială deficitară; şi (iii) neexaminarea de către Comisie a deficienţelor structurale ale industriei Uniunii, a costurilor tot mai mari de decarbonizare şi a preţurilor ridicate la un nivel record ale energiei electrice în ansamblu. FHS a fost de părere că o serie de factori identificaţi de Comisie în capitolul privind "legătura de cauzalitate" au confirmat afirmaţiile sale potrivit cărora standardul pentru deschiderea investigaţiei în baza plângerii nu a fost respectat de reclamant. Potrivit afirmaţiilor FHS, Comisia şi-a încălcat obligaţia de a efectua o examinare obiectivă pe baza unor elemente de probă pozitive, luând în considerare acuzaţiile procedurale în mod izolat şi etichetând elementele de probă prezentate de reclamanţi ca fiind "insuficiente", fără a aborda în mod corespunzător problemele ridicate. Afirmaţiile făcute la deschiderea investigaţiei de către acest producător-exportator cu privire la lipsa unor elemente de probă pozitive care să justifice deschiderea procedurii în sensul articolelor 5.2 şi 5.3 din Acordul antidumping al OMC au fost abordate în detaliu în considerentele 12-18 din regulamentul provizoriu. Comisia a observat că aspectele care, potrivit acestui producător-exportator, erau incomplete sau prezentate într-un mod care denaturează situaţia reală a industriei Uniunii au fost documentate în mod corespunzător în regulamentul provizoriu. Aceşti factori şi indici au vizat următoarele puncte ale situaţiei industriei Uniunii:

(16)După comunicarea constatărilor finale, FHS a reiterat faptul că exemplele sale concrete, cum ar fi "lipsa tabelelor NCP; studii de piaţă pentru care nu se indică dreptul de autor; fişe de lucru ilizibile privind capacitatea" şi lipsa unei explicaţii motivate a cauzelor pentru care aceste elemente ar putea rămâne ascunse au încălcat articolul 6 din Acordul privind PAD al OMC şi articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, dar nu a prezentat argumente suplimentare. În lipsa unor elemente noi şi astfel cum se menţionează în considerentul 15, afirmaţia a fost respinsă.

1.9.Perioada de investigaţie şi perioada examinată

(20)FHS a susţinut că, recunoscând în considerentul 45 din regulamentul provizoriu că anul 2021 a fost "un punct excepţional de scăzut" pentru utilizarea capacităţii şi recunoscând, de asemenea, existenţa unei creşteri bruşte a preţurilor după pandemia de COVID-19 în aceeaşi perioadă, Comisia nu ar fi trebuit să utilizeze acest "an anormal" ca valoare de referinţă. Prin alegerea anului 2021 ca an de referinţă al indicelui, Comisia a dat naştere unei atitudini părtinitoare care afectează cea mai bună aproximare liniară.

(21)Comisia a abordat această afirmaţie în considerentul 42 din regulamentul provizoriu, unde a afirmat că perioada examinată nu ar trebui extinsă până la anul 2020, deoarece piaţa şi performanţa industriei Uniunii au fost puternic influenţate de circumstanţele excepţionale ale crizei provocate de pandemia de COVID-19. O astfel de extindere nu ar avea valoare adăugată, în special deoarece, în 2020, industria s-a confruntat cu pierderi semnificative, cauzate în principal de impactul pandemiei de COVID-19. Situaţia pieţei a început să revină la normal în ceea ce priveşte cererea şi oferta, ceea ce explică îmbunătăţirea situaţiei economice a industriei Uniunii, însă, în acelaşi timp, industria Uniunii s-a confruntat cu noi presiuni din partea importurilor din ţările în cauză, care au erodat cota de piaţă şi profiturile care au devenit şi mai acute în 2023 şi în PI. În plus, durata perioadei examinate a fost în concordanţă cu practicile standard de investigaţie.

(22)După comunicarea constatărilor finale, FHS a susţinut că Comisia a ignorat propunerea sa de a începe perioada de investigaţie în 2019 în loc de 2021, ceea ce conduce la încălcarea obligaţiei Comisiei de aplicare a unui standard de examinare obiectivă în temeiul articolului 3.1 din Acordul privind PAD. Alte observaţii primite de la producătorii-exportatori după comunicarea constatărilor finale, referitoare atât începutul perioadei examinate, cât şi la analiza prejudiciului, sunt abordate în secţiunea 4.

2.PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR

2.1.Afirmaţii cu privire la definiţia produsului

(25)Comisia a confirmat în regulamentul provizoriu că oţelul de scule şi oţelurile rapide nu au fost incluse în definiţia produsului din investigaţia în cauză. Cu toate acestea, Comisia a considerat că cererea formulată de Daido privind excluderea tuturor tipurilor sale de produse plate laminate la cald din oţel nu a fost suficient de specifică, generând riscul ca aceasta să acopere, de asemenea, multe produse plate obişnuite laminate la cald din oţel pentru alte utilizări decât pentru scule. Din aceste motive, Comisia a respins cererea Daido privind respingerea tuturor produselor sale, dar a confirmat excluderea oţelului de scule, astfel cum se prevede la punctul 2.1 din regulamentul provizoriu. Comisia a considerat, de asemenea, că utilizarea codurilor NC corespunzătoare este responsabilitatea importatorilor atunci când declară mărfurile către autorităţile vamale.

(26)În urma instituirii măsurilor provizorii, Daido a susţinut că, chiar dacă oţelul său de scule nu se încadra în definiţia oţelurilor pentru scule şi, prin urmare, nu se încadrează la codurile NC specifice oţelului de scule (⁵), oţelul de scule al acesteia era în continuare în concurenţă cu acestea. Prin urmare, Comisia ar trebui să recunoască faptul că "oţelurile de scule Daido" au proprietăţi fizice şi chimice diferite de cele ale "produselor plate laminate la cald din oţel" care fac obiectul prezentei investigaţii şi să le excludă din definiţia produsului.

(29)După comunicarea constatărilor finale, Daido a furnizat documentaţie tehnică suplimentară (certificat de inspecţie şi fişă de specificaţii tehnice) pentru a-şi susţine cererea de excludere. Daido a subliniat, de asemenea, că respingerea cererii de excludere privind "oţelul de scule Daido" înseamnă că, deşi produsele sale din oţel de scule au fost definite conform standardelor DIN ca oţeluri de scule, Comisia nu le tratează drept oţeluri de scule pentru simplul motiv că acestea nu se încadrează în definiţia stabilită în sistemul de clasificare al UE. În opinia Daido, acest lucru nu reprezenta un argument suficient pentru a nu considera "oţelul de scule Daido" drept oţel de scule. În cele din urmă, Daido a subliniat faptul că, atunci când "oţelurile de scule Daido" sunt importate în UE, aceasta prezintă autorităţilor vamale un certificat de calitate a inspecţiei, în care se menţionează în mod clar denumirea societăţii Daido şi tipurile de oţeluri de scule Daido. Prin urmare, acest lucru ar trebui să permită autorităţilor vamale să facă o diferenţiere şi să confirme că "oţelurile de scule Daido" nu sunt HRF.

(30)Cu toate acestea, Daido a omis în continuare să furnizeze caracteristici tehnice obiective conform definiţiei oţelului de scule din codurile NC specifice, care să confirme că acestea se încadrează în definiţia oţelului de scule stabilită în sistemul de clasificare al UE şi care, astfel, să permită autorităţilor vamale diferenţieze "oţelurile de scule Daido" de orice alt produs din oţel care face obiectul măsurilor. O presupusă percepţie a pieţei nu este suficientă pentru a exclude un produs. Trimiterea la standardele DIN care permit definirea produselor din oţel de scule a fost respinsă pe motiv că descrierea oţelului de scule, care este inclusă în Nomenclatura combinată a UE (NC), oferea o compoziţie foarte precisă a elementelor individuale conform notei suplimentare la capitolul 72 din Regulamentul privind Nomenclatura combinată a UE. Astfel cum s-a menţionat în considerentul 24 şi cum a confirmat Daido, "oţelul de scule Daido" nu este un veritabil oţel de scule în sensul Nomenclaturii combinate a UE. Într-adevăr, Comisia a observat că nota suplimentară 1 la capitolul 72 prevede o definiţie clară a oţelurilor de scule. În cazul în care produsul pentru care se solicită o excludere nu intră în domeniul de aplicare definit pentru oţelurile de scule, acesta nu ar trebui să fie considerat ca atare şi, prin urmare, ar intra în domeniul de aplicare al prezentei investigaţii.

3.DUMPINGUL

3.1.3.Comparaţie

(38)În urma publicării regulamentului provizoriu, Ezz Steel şi GE au susţinut că Comisia ar fi trebuit să utilizeze data facturii ca dată a cursului de schimb pentru a converti vânzările la export către Uniune în USD în moneda locală, în loc să utilizeze data contractului de vânzare iniţial. Ezz Steel a susţinut, de asemenea, că, în cazul în care Comisia s-ar abate de la utilizarea datei facturii, aceasta nu ar trebui să utilizeze data contractului de vânzare iniţial, ci data emiterii acreditivului pentru vânzarea la export corespunzătoare, când contractul devine definitiv. În acest scop, societatea a propus un decalaj mediu de timp între data facturii şi data contractului de vânzare de 20 de zile, pe baza puţinelor tranzacţii de export incluse în eşantion de Comisie în timpul verificării, ceea ce ar conduce efectiv la aplicarea unui curs de schimb mediu care să nu depăşească 30 de zile de la data la care condiţiile legale de vânzare devin definitive.

(40)Referitor la vânzările la export, părţile nu au demonstrat şi nici tranzacţiile de vânzare incluse în eşantion nu au arătat că a existat o diferenţă structurală în ceea ce priveşte condiţiile de vânzare convenite (de exemplu, în ceea ce priveşte preţul, volumul sau calitatea) între data contractului de vânzare iniţial şi data emiterii acreditivelor, cu excepţia existenţei unui decalaj de timp pentru numărul mic de tranzacţii de export în cauză, şi anume 18 astfel de tranzacţii, care nu este reprezentativ pentru populaţie. În plus, media de 30 de zile menţionată în considerentul 38 este irelevantă, deoarece abaterea standard a eşantionului este ridicată. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.

(41)În ceea ce priveşte afirmaţia din etapa de comunicare a constatărilor provizorii referitoare la existenţa unei situaţii similare pentru condiţiile de vânzare pe piaţa internă şi la faptul că pentru vânzările pe piaţa internă ar trebui să se utilizeze data contractului de vânzare în locul datei facturii de vânzare, Comisia a concluzionat că, pe lângă faptul că această afirmaţie nu este susţinută de niciun element de probă, nu există niciun motiv de abatere de la data facturii de vânzare pe piaţa internă atât timp cât aceste vânzări nu au făcut obiectul dificultăţilor legate de cursul de schimb, întrucât toate vânzările pe piaţa internă au fost efectuate în lire egiptene. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.

(44)Cu toate acestea, motivele pentru utilizarea datei contractului de vânzare în locul datei facturii au fost menţionate în mod clar în considerentul 72 din regulamentul provizoriu. Astfel cum s-a explicat în considerentul menţionat, faptul că societatea îşi desfăşura activitatea într-o situaţie caracterizată de o devalorizare monetară ridicată a EGP în raport cu USD şi EUR, coroborat cu faptul că respectivele condiţii de vânzare, inclusiv preţul de vânzare, au fost stabilite la data contractului de vânzare, o dată la care se cunoştea doar cursul de schimb de la acel moment, a justificat utilizarea datei contractului de vânzare şi nu a datei facturii ca dată de referinţă corectă pentru vânzare.

(45)Societatea a susţinut, de asemenea, că metodologia "hibrid" aplicată de Comisie, prin utilizarea cursului de schimb de la data contractului pentru vânzările la export şi cursul de schimb de la data facturii pentru vânzările pe piaţa internă, nu a permis o comparaţie echitabilă între valoarea normală şi preţul de export. Acest lucru s-a datorat faptului că devalorizarea monetară a EGP a fost luată în considerare numai pentru componenta de piaţă internă, nefiind recunoscută şi pentru componenta de export, în cazul acestea utilizându-se data contractului de vânzare. În susţinerea argumentului său, societatea a făcut trimitere la un raport întocmit de un consultant, în al cărui rezumat se precizează că această abordare "(...) implică faptul că preţurile pe piaţa internă reflectă în mod corespunzător impactul unei perioade de 1-2 luni de inflaţie (de la comandă la factură), în timp ce aprecierea corespunzătoare a EGP în raport cu USD pe parcursul aceleiaşi perioade este ignorată" (⁶).

(46)Devalorizarea monetară a EGP în raport cu USD a fost stabilită, existenţa sa a fost confirmată şi, prin urmare, aceasta a fost luată în considerare. Cu toate acestea, societatea nu a furnizat elemente de probă substanţiale pentru această afirmaţie, prin care să demonstreze necesitatea unei ajustări consecvente a preţurilor pe piaţa internă, în timp, în funcţie de inflaţie. De asemenea, pe parcursul investigaţiei s-a stabilit că societatea, pentru vânzările pe piaţa internă, nu a fost în măsură să coreleze anumite vânzări cu anumite plăţi. Clienţii pot ridica produsul la depozitele de oţel ale Ezz atunci când primesc undă verde de la departamentul care controlează conturile curente. Cu toate acestea, procedurile de control intern ale Ezz Steel nu oferă informaţii suficiente şi adecvate cu privire la data exactă la care a fost plătită o anumită factură. Prin urmare, nu a fost posibil să se stabilească data exactă a plăţii pentru fiecare tranzacţie de vânzare pe piaţa internă şi, astfel, nici să se evalueze sau să se cuantifice presupusul impact generat de devalorizarea monetară a EGP asupra preţurilor pe piaţa internă. În plus, această afirmaţie referitoare la impactul inflaţiei asupra vânzărilor pe piaţa internă vizează inflaţia la modul general, fără să precizeze indicele utilizat. Prin urmare, nu se cunoaşte dacă acesta se referă la indicele general al inflaţiei care cuprinde numeroase elemente din afara sferei de cuprindere a investigaţiei şi care, în consecinţă, nu prezintă relevanţă. Prezintă importanţă exclusiv evoluţia preţurilor produsului similar pe piaţa internă şi, în legătură cu aceste preţuri, auditorii statutari nu au abordat chestiuni esenţiale de audit în materie de inflaţie nici în situaţiile financiare ale EZDK, nici în cele ale EFS. Totodată, în situaţiile financiare ale societăţii nu există nicio trimitere la IAS 29 Raportarea financiara în economiile hiperinflaţioniste. Prin urmare, această cerere de ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază a fost respinsă ca nefondată.

(47)În plus, Ezz Steel a reiterat afirmaţia sa conform căreia condiţiile vânzărilor la export au fost stabilite numai în momentul la care contractul dintre părţi a fost contrasemnat de cumpărător sau la care a fost emis acreditivul. Utilizând această abordare, Ezz Steel a concluzionat că, pentru eşantionul selectat de vânzări la export verificate la faţa locului, numărul mediu de zile dintre data contractului de vânzare şi emiterea acreditivului a fost de aproximativ 20 de zile la nivelul grupului. Prin urmare, potrivit societăţii, Comisia ar fi trebuit să se bazeze pe data emiterii acreditivului.

(49)În etapa provizorie şi definitivă, Ezz Steel a susţinut că în cazul de faţă ar trebui să se facă o distincţie între faptele şi circumstanţele referitoare la profile plate cu proeminenţe din oţel (⁷) şi plăci din ceramică (⁸) care vizează exporturi din Turcia şi cu privire la care Comisia a utilizat data contractului, mai degrabă decât data facturii, întrucât circumstanţele acestor cazuri nu se aplică în cazul de faţă. Întrucât Comisia a efectuat o evaluare independentă a faptelor şi cifrelor aferente cazului de faţă şi nu au fost identificate similitudini cu cazurile menţionate mai sus, această afirmaţie a fost respinsă.

(51)Comisia a evaluat şi a acceptat afirmaţia societăţii în ceea ce priveşte cursul de schimb pentru martie 2023. Cu toate acestea, pentru ianuarie şi februarie 2023, Comisia a constatat că utilizarea cursului de schimb oficial a fost corectă, deoarece problema schimbului lirei egiptene în ceea ce priveşte accesul normal la USD pe piaţa valutară a devenit o problemă pentru societate abia din martie 2023, astfel cum s-a confirmat în mai multe situaţii financiare ale societăţii înseşi (⁹). Nu există motive monetare pentru a nu utiliza cursul de schimb oficial atunci când piaţa monetară funcţionează în mod normal, ceea ce s-a întâmplat până la februarie 2023, inclusiv, conform situaţiilor financiare ale Ezz pentru anul 2023. În plus, situaţiile financiare pentru anul 2023 nu prezintă cursurile de schimb specifice din ianuarie şi februarie 2023.

(52)În urma comunicării constatărilor finale, Ezz Steel a susţinut că afirmaţia de mai sus din considerentul 51 privind utilizarea de către Comisie a cursului de schimb oficial pentru lunile ianuarie şi februarie 2023 este incorectă, în baza următoarelor documente: Raportul întocmit de Deloitte cu privire la stabilirea preţurilor de către EZDK în perioada aprilie 2023 - martie 2024, raportul Băncii Mondiale cu privire la Egipt (World Bank’s Egypt Economic Monitor) pentru luna decembrie 2022, procesul-verbal al comitetului de audit pentru T4 2023 şi raportul emis la 20 iulie 2024 de Moore Egypt Public Accountants and Consultants. Cu toate acestea, acest ultim raport include următoarea declaraţie de declinare a responsabilităţii şi de limitare a sferei de cuprindere: "(...) Procedurile nu constituie un audit sau o reexaminare limitată în conformitate cu standardele de audit egiptene sau cu standardele de contabilitate egiptene şi, în consecinţă, nu oferim nicio asigurare şi nu exprimăm nicio opinie cu privire la informaţiile financiare subiacente. (...) Prezentul raport (...) şi nici nu ar trebui să fie invocat de nicio altă parte în afară de părţile cărora li se adresează în mod specific". Procesul-verbal al comitetului de audit pentru T4 2023 se supune limitărilor de aceeaşi natură, întrucât este un document pur intern. În ceea ce priveşte rapoartele întocmite de Deloitte şi de Banca Mondială, acestea nu sunt nici specifice, nici detaliate în legătură cu tranzacţiile Ezz Steel care fac obiectul cursurilor de schimb pentru primele două luni ale anului 2023. Prin urmare, concluzia provizorie de la considerentul 51 a fost confirmată.

3.2.4.Marja de dumping

(61)EUROFER a susţinut că volumele şi preţurile exporturilor din India către Uniune în T2 2023 au fost neobişnuit de ridicate, ceea ce, în opinia sa, a denaturat calculul dumpingului. Potrivit EUROFER, aceste volume mari au fost în mare parte rezultatul reportărilor de cote în cadrul mecanismului UE de salvgardare în sectorul siderurgic, 334 000 de tone fiind reportate din T4 2022 în T1 2023 şi 422 000 de tone din T1 în T2 2023, ceea ce a dus la o creştere excepţională a exporturilor în T2, la 555 000 de tone, în comparaţie cu alte trimestre. În plus, preţurile din T2 2023 au ajuns la 740 EUR pe tonă, un preţ neobişnuit de ridicat, având în vedere practica obişnuită a Indiei de a vinde oţel excedentar în străinătate la preţuri mai mici după satisfacerea cererii interne. EUROFER sugerează că este posibil ca această creştere să fi fost influenţată de eliminarea unei taxe la export de 15 % şi de alte scheme de stimulente. Potrivit acesteia, calcularea dumpingului pe întreaga perioadă ascunde această denaturare temporară şi necesită, în schimb, utilizarea unor medii lunare sau trimestriale, o metodă aplicată anterior de Comisie în alte cazuri care implică volatilitatea pieţei.

(62)EUROFER a afirmat că la nivelul neobişnuit de ridicat al exporturilor în Uniune au contribuit factori sezonieri: în timp ce cererea şi preţurile din Uniune sunt, de regulă, mai mari în T2, înainte de încetinirea din timpul verii, cererea internă din India este, de obicei, mai scăzută din cauza începutului sezonului musonic, stimulând exportatorii să exporte mai mult către Uniune. Întrucât sistemul de reportare a cotelor a fost întrerupt în luna martie 2025, EUROFER a subliniat că T2 2023 a reprezentat o denaturare unică care nu ar trebui inclusă în calculul mediei pentru întreaga perioadă de investigaţie.

(63)Potrivit susţinerilor EUROFER, Comisia a tratat în mod eronat costurile minereului de fier atunci când a calculat valoarea normală. EUROFER a susţinut că producătorii indieni vindeau minereu de fier din minele captive în pierdere pentru a se conforma directivelor guvernamentale. Cu toate acestea, Comisia a tratat aceste tranzacţii drept costuri legitime de achiziţie, în loc să le ajusteze la evaluările bazate pe piaţă. EUROFER a insistat asupra faptului că ajustările de cost ar trebui să reflecte preţurile care ar apărea în cadrul operaţiunilor comerciale normale, inclusiv un profit rezonabil. Utilizarea preţurilor distorsionate ale factorilor de producţie, cum ar fi vânzările de minereu de fier sub cost, conduce la o valoare normală subestimată şi, în consecinţă, la o marjă de dumping înşelătoare.

(65)Comisia a examinat cu atenţie aceste afirmaţii. În primul rând, aceasta a concluzionat că EUROFER nu a explicat în mod corespunzător motivul pentru care T3 ar fi diferit de celelalte trimestre. Comisia a constatat că eliminarea taxelor la export în India avusese loc deja în noiembrie 2022 şi că aceste taxe nu au fost reinstituite. Nu este clar de ce acestea ar fi afectat doar T3. În cele din urmă, Comisia a observat că, în urma eliminării acestor taxe, producătorii-exportatori din India aveau posibilitatea de a percepe preţuri de export mai mici sau de a majora preţurile. Aceştia au decis să-şi majoreze preţurile (şi profiturile). Prin urmare, Comisia nu poate considera că datele privind vânzările din T2 2023 nu reflectau tranzacţiile comerciale efective care au avut loc în cursul perioadei de investigaţie. De asemenea, volumul vânzărilor la export ale celor doi producători-exportatori în cursul T2 2003 nu a fost excepţional de ridicate şi au existat vânzări reprezentative în toate trimestrele pentru ambii producători-exportatori. În consecinţă, aceste date sunt reprezentative şi valabile pentru a fi incluse în calculul marjei de dumping. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(66)Comisia a respins, de asemenea, argumentele EUROFER privind atât caracterul sezonier, cât şi preţurile distorsionate ale minereului de fier, ca factor de producţie. În ceea ce priveşte caracterul sezonier, Comisia a susţinut că, în pofida afirmaţiilor EUROFER privind volumul excepţional şi preţurile excepţionale datorate reportărilor de cote şi dinamicii sezoniere a pieţei, datele din T2 2023 reflectau tranzacţiile comerciale reale din perioada de investigaţie. Ca atare, Comisia nu a găsit niciun temei juridic în temeiul articolului 2 alineatul (11) din regulamentul de bază pentru a se abate de la metodologia standard, care consideră că întreaga perioadă de investigaţie este reprezentativă.

(67)În ceea ce priveşte afirmaţia EUROFER privind preţurile minereului de fier, ca factor de producţie, Comisia a constatat că nu există suficiente elemente de probă care să permită înlocuirea costurilor raportate cu valori alternative bazate pe piaţă. În primul rând, EUROFER nu a indicat temeiul juridic al ajustării solicitate. În al doilea rând, Comisia observă că "vânzările" de minereu de fier menţionate de EUROFER sunt, de fapt, transferuri interne, şi nu o vânzare în pierdere între societăţi afiliate. Afirmaţia de la considerentul 84 din regulamentul provizoriu se referă la vânzările de minereu de fier către clienţi neafiliaţi de pe piaţa liberă, şi nu la tranzacţiile intragrup. Pentru a reflecta costul real de fabricaţie a produsului care face obiectul investigaţiei, Comisia a alocat pierderea realizată a vânzărilor de minereu de fier drept cost de achiziţie la costul de fabricaţie. Prin urmare, contrar afirmaţiilor EUROFER, calculul dumpingului a contabilizat în mod corect pierderile suferite din vânzările de minereu de fier. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.

(70)După comunicarea constatărilor finale, EUROFER a transmis din nou observaţii prin care contestă concluzia Comisiei potrivit căreia importurile de HRF originare din India nu au făcut obiectul dumpingului. EUROFER a susţinut că, probabil, calculul marjei de dumping a fost denaturat din cauza:

(71)În ceea ce priveşte litera (a), EUROFER a susţinut că preţurile de export şi volumul exporturilor în T2 2023 au fost neobişnuit de ridicate ca urmare a unor elemente cum ar fi convergenţa politicii şi a factorilor de piaţă, inclusiv reportarea contingentelor măsurilor de salvgardare, tiparele cererii sezoniere, eliminarea taxelor la export în noiembrie 2022 şi extinderea schemelor de stimulente la export, cum ar fi RoDTEP. Potrivit susţinerilor EUROFER, aceste elemente au creat o denaturare temporară care ar fi trebuit abordată fie prin excluderea T2 2023 din calculul dumpingului, fie prin adoptarea unei metodologii de comparaţie trimestrială sau lunară în temeiul articolului 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(72)Comisia a examinat aceste afirmaţii şi a constatat că acestea nu justifică o revizuire a constatărilor sale provizorii. Deşi taxa la export a fost eliminată în noiembrie 2022, această modificare s-a aplicat pe întreaga perioadă de investigaţie şi nu în mod specific pentru T2 2023. În ceea ce priveşte reportarea contingentelor măsurilor de salvgardare şi presupusa cerere sezonieră, producătorii-exportatori incluşi în eşantion au avut posibilitatea de a-şi ajusta strategiile comerciale în consecinţă. Comisia nu a găsit nicio dovadă în sensul că tranzacţiile din T2 2023 nu au reflectat un comportament comercial real.

(73)Mai mult decât atât, pentru cei doi producătorii-exportatori incluşi în eşantion, Comisia a confirmat că volumele exporturilor în T2 2023 nu au fost anormal de ridicate şi că au existat vânzări reprezentative la export în toate trimestrele perioadei de investigaţie. Comisia a reamintit, de asemenea, că marja de dumping se calculează pe baza unor date verificate de la exportatorii incluşi în eşantion, în concordanţă cu practica standard a Uniunii, precum şi faptul că statisticile publice agregate privind importurile citate de EUROFER nu pot pune sub semnul întrebării constatările bazate pe datele detaliate ale societăţilor incluse în eşantion.

(74)În ceea ce priveşte temeiul juridic pentru o metodologie alternativă, Comisia a observat că articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază prevede că, sub rezerva unei comparări echitabile, existenţa dumpingului ar trebui "în mod normal" să fie stabilită pe baza unei comparaţii de tip medie ponderată pe întreaga perioadă de investigaţie. Acest lucru nu exclude posibilitatea unor abateri atunci când acestea sunt justificate, dar Comisia nu a identificat motive imperioase care să justifice utilizarea de medii trimestriale sau lunare în cazul de faţă. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.

(75)În ceea ce priveşte litera (b), EUROFER şi-a reiterat opinia potrivit căreia costurile factorilor de producţie pentru minereul de fier utilizate pentru stabilirea valorii normale nu sunt bazate pe piaţă, întrucât producătorii indieni procurau minereul din mine captive, în pierdere, sub îndrumarea guvernului. EUROFER a susţinut că aceste preţuri ar fi trebuit înlocuite cu valori care să reflecte tranzacţii efectuate în cadrul operaţiunilor comerciale normale, inclusiv o marjă de profit rezonabilă.

(76)Comisia a evaluat această afirmaţie şi a constatat că nu este justificată. Nu s-a demonstrat că factorii de producţie pentru minereul de fier în cauză sunt influenţaţi de mandate acordate de guvern într-un mod care să justifice neluarea în considerare a costurilor raportate. Potrivit concluziei Comisiei, în lipsa unor dovezi verificabile care să demonstreze denaturarea preţurilor sau stabilirea acestora altfel decât pe baze comerciale, costurile raportate au reflectat cu exactitate costul efectiv de producţie al producătorilor, fără a se impune ajustări.

3.3.1.Societăţi afiliate

(79)GJ şi Nippon Steel au susţinut că unele dintre societăţile pe care Comisia le considera societăţi afiliate în etapa provizorie nu ar trebui tratate ca fiind afiliate, având în vedere influenţa redusă a unuia dintre acţionari şi dimensiunea entităţii controlate, astfel cum se explică în detaliu mai jos. Aceasta a vizat societăţile japoneze Marubeni-Itochu Steel Inc. ("MISI") şi Sumitomo Corporation Global Metals Co., Ltd. ("SCGM"). În regulamentul provizoriu, ambele societăţi au fost considerate ca fiind afiliate Nippon Steel, deoarece fiecare deţinea participaţii într-o entitate terţă comună. În acest sens, Comisia a constatat următoarele.

(80)În primul rând, chiar Nippon Steel raportase atât MISI, cât şi SCGM ca entităţi afiliate încă de la începutul investigaţiei. Încă din 16 septembrie 2024, şi anume la cinci săptămâni de la deschiderea investigaţiei şi înainte de termenul-limită pentru răspunsurile la chestionar, Nippon Steel a informat Comisia prin e-mail cu privire la relaţia dintre diferitele societăţi şi a indicat că aceste entităţi afiliate vor furniza răspunsuri la chestionar. Ulterior, au fost transmise răspunsuri la chestionar şi răspunsuri la deficienţe şi s-au efectuat vizite de verificare, toate bazându-se pe premisa că aceste societăţi erau afiliate între ele.

(82)Totuşi, dacă acesta ar fi fost singurul motiv pentru raportarea acestor entităţi, Nippon Steel a avut numeroase posibilităţi pe parcursul investigaţiei să susţină şi să dovedească neafilierea la respectivele entităţi, de exemplu, în etapa chestionarului, în etapa răspunsurilor la deficienţe şi pe parcursul vizitei de verificare. Cu toate acestea, Nippon Steel a tratat societăţile ca fiind societăţi afiliate în toate aceste etape şi a formulat afirmaţia numai după instituirea de măsuri provizorii. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(83)În al doilea rând, regulamentul de bază prevede la articolul 2 alineatul (1) că "pentru a stabili dacă două părţi sunt asociate, se poate ţine seama de definiţia părţilor afiliate în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei" (¹⁰). Litera (g) de la articolul 127 prevede că se consideră că persoanele sunt afiliate dacă "împreună, acestea controlează direct sau indirect o terţă persoană".

(84)În ceea ce priveşte MISI, Nippon Steel şi MISI deţineau împreună aproape 100 % din acţiunile unei a treia entităţi (¹¹), cele două societăţi numind împreună aproape toţi administratorii, inclusiv preşedintele. În ceea ce priveşte SCGM, Nippon Steel şi SCGM deţineau împreună (aproape) 100 % din două entităţi separate (¹²), fie direct, fie prin intermediul entităţii afiliate (necontestate) Nippon Steel Trading Corporation ("NST") a Nippon Steel. Nippon Steel şi SCGM au numit împreună (aproape) toţi administratorii, inclusiv preşedintele.

(85)Nippon Steel a susţinut că, în fiecare caz, unul dintre cei doi acţionari a avut mai puţină influenţă sau un control mai mic asupra entităţii terţe decât celălalt acţionar. Prin urmare, simpla coproprietate asupra entităţii terţe în sine nu ar fi fost suficientă, potrivit societăţii, pentru a concluziona în sensul existenţei unei relaţii. Cu toate acestea, aspectul dacă un acţionar a avut o influenţă mai redusă asupra operaţiunilor curente ale entităţii terţe decât celălalt acţionar nu diminuează realitatea obiectivă potrivit căreia Nippon Steel şi MISI, respectiv SCGM, controlau împreună integral această entitate terţă.

(86)După comunicarea constatărilor finale, Nippon Steel a făcut trimitere la o decizie preliminară (¹³), în care Curtea de Justiţie explicase că "o persoană este considerată că o controlează pe alta numai în cazul în care ea este, în drept sau în fapt, în măsură să exercite asupra acesteia o putere de constrângere sau de îndrumare". Această formulare a fost reflectată, de asemenea, la articolul menţionat în considerentul 83 şi anume "se consideră că o persoană controlează o altă persoană atunci când aceasta deţine, de drept sau de fapt, o putere de decizie asupra celei din urmă". Potrivit Nippon Steel, entităţile terţe erau controlate exclusiv de MISI sau SCGM (iar pentru NST Coil Centre, de NST şi NSC).

(87)Cu toate acestea, articolul 127 litera (g) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 nu se referă la "o persoană" care o controlează pe alta, ci la entităţi afiliate (în cazul de faţă două) care, împreună, controlează o altă entitate. Deşi nivelul de control sau de influenţă al unuia dintre acţionari (MISI, SCGM, Nippon Steel sau NST) ar fi fost redus în comparaţie cu celălalt acţionar (ceilalţi acţionari), acest lucru nu infirmă concluzia considerentului precedent, şi anume că entităţile, împreună, controlau integral respectiva entitate.

(88)În plus, Nippon Steel a furnizat informaţii contradictorii cu privire la societăţile care erau principalul acţionar - Nippon Steel sau MISI, respectiv SCGM. Procentele participaţiilor raportate în e-mailul său din 16 septembrie 2024 au fost diferite de cele prezentate de societate după comunicarea constatărilor provizorii. În plus, cea de a treia entitate menţionată în e-mailul din 16 septembrie 2024, deţinută împreună de Nippon Steel şi SCGM, nu a mai fost menţionată în observaţiile Nippon Steel după măsurile provizorii. Potrivit informaţiilor publice, această a treia entitate a fost deţinută integral de SCGM şi Nippon Steel şi/sau NST în cursul perioadei de investigaţie (¹⁴).

(89)După comunicarea constatărilor finale, NSC a furnizat mai multe informaţii cu privire la această entitate terţă (NST Coil Centre, astfel cum se menţionează în nota de subsol 10). NSC a susţinut inexistenţa unei relaţii cu această entitate în aceeaşi ordine de idei expusă în considerentele 84, 85 şi 96, cu argumente care vizează participaţia minoritară în entitatea terţă, lipsa controlului sau a influenţei decisive prin intermediul administratorilor săi şi dimensiunea entităţii terţe în raport cu activitatea NSC.

(92)Cu toate acestea, Comisia a observa că Nippon Steel şi, respectiv, MISI sau SCGM, împreună, deţineau în comun (direct sau indirect) 100 % din acţiunile unei entităţi terţe. Indiferent de definiţia juridică a societăţilor afiliate în temeiul legislaţiei japoneze, în temeiul articolului 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, dispoziţia aplicată în mod normal pentru stabilirea relaţiei în investigaţii în materie de apărare comercială în Uniunea Europeană, părţile respective sunt considerate asociaţi în calitate de codeţinători ai unei întreprinderi terţe şi, prin urmare părţi afiliate.

(93)În plus, Nippon Steel a observat că într-o altă investigaţie referitoare la vehicule electrice din China (¹⁶), Comisia nu a considerat că anumite entităţi chineze sunt afiliate în pofida faptului că toate acestea au întreprinderi comune cu o entitate terţă.

(94)Orice stabilire a unei relaţii între părţi ar trebui să se bazeze pe faptele şi circumstanţele fiecărui caz în parte. Respectarea practicii anterioare nu este obligatorie pentru Comisie. Cazul privind vehiculele electrice a vizat o investigaţie în materie de subvenţii, cu fapte specifice care au fost luate în considerare în contextul tuturor faptelor şi circumstanţelor relevante ale cazului, inclusiv entităţile specifice menţionate de Nippon Steel şi condiţiile contractuale ale acestora. Prezenta investigaţie, pe de altă parte, este o investigaţie antidumping care vizează o ţară diferită (Japonia) şi o realitate economică diferită, un produs/sector diferit şi alte fapte; şi anume circumstanţe diferite de cele din cazul vehiculelor electrice.

(95)Ar trebui remarcat faptul că o parte dintre reprezentanţii legali ai Nippon Steel în acest caz erau aceiaşi cu reprezentanţii grupului SAIC în cadrul investigaţiei antisubvenţie cu privire la importurile de vehicule electrice din Republica Populară Chineză, menţionaţi în observaţiile Nippon Steel. Se poate explica astfel motivul pentru care au fost furnizate informaţii detaliate cu privire la structura de proprietate a grupului SAIC în cazul de faţă, în pofida faptului că informaţiile respective nu se regăsesc în regulamentele de punere în aplicare privind cazul respectiv, întrucât acestea au fost prezentate ca informaţii comerciale confidenţiale în cazul privind vehiculele electrice. S-ar putea explica, de asemenea, motivul pentru care Nippon Steel nu a luat în considerare faptul că, în cadrul aceleiaşi investigaţii privind vehiculele electrice, Comisia a considerat că anumite entităţi dintr-un alt grup sunt afiliate ca urmare a implicării lor într-o întreprindere comună (¹⁷). Cu toate acestea, astfel de fapte nu se pot discuta în detaliu în afara sferei de cuprindere a respectivei investigaţii, întrucât se referă la informaţii confidenţiale şi proprietare la care ar trebui să aibă acces numai părţile relevante implicate în investigaţia respectivă şi reprezentanţii lor legali. Proprietarii datelor relevante nu au acordat Comisiei permisiunea de a utiliza informaţiile respective în contextul prezentei investigaţii. În orice caz, ceea ce a făcut sau nu a făcut Comisia în alte cazuri nu are niciun impact asupra prezentei investigaţii.

(97)În al patrulea rând, în cursul perioadei de investigaţie, Nippon Steel a avut o relaţie similară cu o altă entitate, Metal One. Cele două societăţi deţineau împreună 100 % dintr-o entitate terţă, astfel cum a raportat Nippon Steel în e-mailul său din 16 septembrie 2024 (¹⁸). Cu toate acestea, deşi situaţia părea să fie identică cu cea a MISI şi a SCGM, Nippon Steel nu a invocat în niciun moment al investigaţiei că relaţia cu Metal One nu există.

(98)În al cincilea rând, deşi reprezentanţii legali ai Nippon Steel au menţionat, în cursul verificării la faţa locului, că nu au fost de acord ca MISI să fie considerată o entitate afiliată, aceasta a fost, la momentul respectiv, o simplă observaţie. Nu a fost formulată nicio afirmaţie oficială cu privire la această chestiune şi nu au fost furnizate argumente sau elemente de probă justificative decât după instituirea măsurilor provizorii. Ar trebui remarcat faptul că nu Comisia, ci Nippon Steel însăşi este cea care a declarat că MISI şi SCGM sunt entităţi afiliate încă de la începutul prezentei investigaţii şi care s-a asigurat că aceste entităţi au furnizat informaţiile solicitate ca entităţi afiliate. Numai după ce a văzut rezultatul calculelor dumpingului şi, probabil, impactul relaţiilor dintre societăţi asupra acestor calcule, Nippon Steel a decis să formuleze o afirmaţie cu privire la relaţii.

3.3.2.Condiţii de concurenţă deplină

(100)Nippon Steel a susţinut că vânzările sale la export către societăţile sale afiliate s-au realizat în condiţii de concurenţă deplină. În sprijinul acestei afirmaţii, Nippon Steel a susţinut că vânzările Nippon Steel către NST, MISI şi SCGM aveau acorduri-cadru similare, că entităţile afiliate erau libere să cumpere de la alţi furnizori şi că vânzările către aceste entităţi au fost efectuate la preţuri similare. În plus, vânzările MISI către societatea sa afiliată din Uniune, Marubeni-Itochu Steel Europe GmbH. ("MISEA"), au fost efectuate în condiţii de concurenţă deplină, deoarece vânzările MISI către MISEA ar fi fost în concordanţă cu cele către clienţi neafiliaţi din UE, în timp ce MISEA a achiziţionat produsul în cauză şi de la entităţi neafiliate. În plus, vânzările MISEA către entitatea sa afiliată din Uniune, societatea A (¹⁹), ar trebui considerate ca fiind efectuate în condiţii de concurenţă deplină, întrucât societatea A a achiziţionat produsul în cauză şi de la entităţi neafiliate. În sprijinul acestor afirmaţii, Nippon Steel a furnizat elemente de probă potrivit cărora societăţile erau libere să cumpere de la alte entităţi, precum şi comparaţii ale preţurilor de vânzare franco fabrică pe baza NCP.

(102)În al doilea rând, Comisia nu a contestat faptul că diferitele entităţi afiliate erau într-adevăr libere să vândă şi să cumpere de la alte societăţi neafiliate. De asemenea, era adevărat că acordurile-cadru cu entităţi afiliate care au fost furnizate Comisiei erau similare în ceea ce priveşte conţinutul şi condiţiile. Cu toate acestea, acordurile-cadru furnizate nu specificau modul în care au fost stabilite preţurile finale, modul în care au fost plătite comisioanele (dacă era cazul) sau alte detalii relevante pentru a determina dacă tranzacţiile sunt desfăşurate în condiţii de concurenţă deplină.

(103)În plus, potrivit propriilor afirmaţii ale societăţii din observaţiile prezentate după măsurile provizorii, negocierile de preţ care implicau comercianţi afiliaţi în practică au avut loc fie prin intermediul comerciantului, fie direct cu clientul, ceea ce înseamnă că influenţa comerciantului în cadrul acestor negocieri s-a limitat la a acţiona ca intermediar sau "mediator". Prin urmare, preţul final a fost determinat în principal de interacţiunea dintre Nippon Steel şi clientul final. Având în vedere influenţa limitată (dacă există) a comerciantului afiliat asupra stabilirii preţurilor, s-a considerat că preţul dintre entităţile afiliate nu este fiabil.

(104)În al treilea rând, Nippon Steel a susţinut că preţurile plătite de Nippon Steel entităţilor sale afiliate sau prin intermediul acestora erau în concordanţă cu preţurile plătite clienţilor neafiliaţi. În sprijinul acestei afirmaţii, Nippon Steel a furnizat tabele care prezintă preţurile "franco fabrică" către entităţi afiliate şi neafiliate pentru vânzările efectuate chiar de Nippon Steel şi de entităţile sale afiliate MISI şi MISEA. Cu toate acestea, nu este clar care preţuri au fost utilizate ca preţuri "franco fabrică" de către Nippon Steel. Atunci când se compară preţurile de vânzare, ar trebui să se facă o comparaţie între preţurile de facturare, minus costurile de transport relevante (pentru a ţine seama de diferenţele în ceea ce priveşte condiţiile de livrare) şi minus taxele de import, dacă este cazul. O astfel de comparaţie a arătat diferenţe semnificative de preţ între tranzacţiile de vânzare între entităţi afiliate şi neafiliate, în care, în majoritatea cazurilor (²⁰), preţul de vânzare către comercianţi afiliaţi a fost mai mic decât cel practicat către comercianţi neafiliaţi (preţuri cu până la peste 50 % mai mici în funcţie de tipul de produs). Prin urmare, nu se poate concluziona că preţurile de transfer către entităţi afiliate au fost în concordanţă cu preţurile către entităţi neafiliate. În orice caz, Nippon Steel nu a furnizat niciun argument sau element de probă care să arate că preţurile dintre entităţile afiliate reflectau preţurile pieţei.

(²⁰)În funcţie de tipul de produs, preţurile au fost mai mici pentru tipurile de produse vândute atât către entităţi afiliate, cât şi către entităţi neafiliate în cazul a 99 % din totalul cantităţilor vândute către UE de Nippon Steel, 98 % din cantităţile vândute pe piaţa internă de Nippon Steel şi 88 % din totalul cantităţilor vândute către UE de MISI. Acestea au fost mai mici pentru 51 % din totalul cantităţilor vândute către UE de către MISEA pentru tipurile de produse vândute atât entităţilor afiliate, cât şi celor neafiliate. Totuşi, acest lucru a inclus un tip specific de produs care reprezenta 50 % din cantităţile vândute în cazul cărora preţul a fost mai mare pentru entităţi afiliate decât pentru entităţi neafiliate, ceea ce a fost considerat o valoare excepţională.

(106)Cu toate acestea, articolul 2.3 nu precizează dacă preţurile dintre entităţi afiliate ar trebui să fie mai mari sau mai mici pentru a declanşa aplicarea sa, ci impune doar existenţa unei asocieri care face ca preţul de export să fie nefiabil. Oricum, în acest caz particular, au existat diferenţe semnificative de preţ între vânzările efectuate între Nippon Steel şi entităţile sale afiliate şi cele dintre Nippon Steel şi entităţile sale neafiliate şi, prin urmare, afirmaţia GJ este, de asemenea, incorectă din punct de vedere faptic.

3.3.4.Preţul de export

(111)În primul rând, societatea a susţinut că valoarea profitului aferent vânzărilor prin intermediul unor entităţi afiliate (indiferent dacă este vorba de importatori din Uniune sau de comercianţi din afara Uniunii) ar trebui dedusă o singură dată, în conformitate cu investigaţiile anterioare, cum ar fi investigaţia privind fotocopiatoarele cu hârtie obişnuită (²¹) şi investigaţia privind fibrele discontinue de poliester (²²). De exemplu, în cazul privind fotocopiatoarele cu hârtie obişnuită, regulamentul definitiv menţionează în considerentul 70 că s-a aplicat o singură marjă de profit de 5 %, indiferent de numărul filialelor implicate în lanţul de vânzări.

(²²)Regulamentul (CE) nr. 428/2005 al Consiliului din 10 martie 2005 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Republica Populară Chineză şi din Arabia Saudită, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2852/2000 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Republica Coreea şi de închidere a procedurii antidumping privind astfel de importuri originare din Taiwan (JO L 71, 17.3.2005, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2005/428/oj).

(112)Comisia observă că afirmaţia Nippon Steel a combinat ajustarea efectuată la preţul de export în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază atunci când vânzările au fost efectuate prin intermediul importatorilor afiliaţi şi ajustările efectuate pentru o comparaţie echitabilă în temeiul articolului 2 alineatul (10) pentru vânzările efectuate prin intermediul comercianţilor afiliaţi care acţionează în calitate de agenţi în Japonia. Totuşi, aceste ajustări au un temei de fapt şi de drept diferit şi, prin urmare, nu pot fi tratate împreună.

(113)Comisia observă că abordarea adoptată [care se referă numai la articolul 2 alineatul (9)] reflecta circumstanţele specifice ale cazurilor respective la momentul respectiv, în special tipul de produs şi fluxurile de vânzări. Nippon Steel nu a explicat motivul pentru care abordarea în cazurile menţionate ar fi relevantă pentru cazul de faţă, în special atunci când afirmaţia sa acoperă, de asemenea, o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i). Prin urmare, constatările în aceste cazuri nu pot fi aplicate ca atare în cadrul prezentei investigaţii.

(118)Situaţia în cazul de faţă a implicat un flux relativ simplu de doi importatori afiliaţi, iar pentru fiecare dintre aceştia Comisia a decis să ajusteze preţul de export având în vedere rolul şi funcţiile care revin celor două părţi afiliate. În acest sens, în funcţie de tranzacţie, ambele au fost implicate în procesul de import şi de revânzare ulterioară pe piaţa Uniunii. Ar trebui remarcat faptul că această abordare a fost, de fapt, benefică pentru societate. În cazul în care Comisia ar fi ales să urmeze exemplul cazurilor mai vechi menţionate de Nippon Steel şi ar fi aplicat o marjă de profit de 5 % indiferent de numărul filialelor, acest lucru ar fi redus preţul de export şi, prin urmare, ar fi majorat marja de dumping. Faptul că produsul a fost vândut clientului final neafiliat o singură dată, astfel cum susţine Nippon Steel, nu afectează nu nimic faptul că mărfurile, în unele cazuri, au fost vândute de două ori: o dată de către MISEA către societatea A şi o dată de către societatea A către clientul independent. Atât MISEA, cât şi societatea A s-ar aştepta să obţină profit din aceste vânzări, iar acest profit, prin urmare, ar trebui dedus de două ori. Acest lucru este în concordanţă cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, care permite ajustări, printre altele, pentru "marja de profit".

(119)În al doilea rând, Nippon Steel a susţinut că anumite dividende legate de produsul în cauză ar trebui incluse în costurile VAG. În sprijinul acestei afirmaţii, Nippon Steel a explicat că sumele relevante pentru MISEA, MISI, NST şi NSC erau toate legate de dividendele societăţilor afiliate implicate în comerţul cu oţel. Cu toate acestea, Comisia a considerat că aceste sume reprezintă redistribuirea profitului între entităţile afiliate şi, ca atare, nu fac parte din costurile VAG. În urma comunicării constatărilor finale, Nippon Steel a susţinut că, întrucât dividendele respective reprezintă un randament al investiţiilor legat de revânzarea produsului în cauză de către părţile afiliate, acestea ar trebui să fie luate în considerare ca parte a costurilor VAG. Cu toate acestea, indiferent dacă aceste sume vizează sau nu produsul în cauză, au fost plătite între entităţi afiliate ca urmare a investiţiilor în respectivele entităţi afiliate. Prin urmare, aceste sume nu au putut fi luate în considerare ca parte a costurilor VAG, ci numai ca o redistribuire a profitului între aceste entităţi afiliate. În plus şi în orice caz, Nippon Steel nu a demonstrat că dividendele erau direct legate de producţia şi de vânzarea produsului în cauză. Prin urmare, Comisia a respins afirmaţia Nippon Steel.

3.3.5.Comparaţie

(121)În primul rând, astfel cum se menţionează în considerentul 111, Nippon Steel a susţinut că valoarea profitului vânzărilor prin intermediul unor entităţi afiliate (indiferent dacă este vorba de importatori din Uniune sau de comercianţi din afara Uniunii) ar trebui dedusă o singură dată. Cu toate acestea, astfel cum s-a menţionat în considerentul 112, societatea a combinat ajustările efectuate pe baza unor temeiuri de fapt şi de drept diferite şi, prin urmare, afirmaţia a fost respinsă, astfel cum se explică în considerentele 113 şi 115.

(122)Nippon Steel a susţinut că, pentru vânzările către Uniune prin intermediul comercianţilor neafiliaţi, Comisia ar trebui să adauge o sumă pentru costurile VAG şi profitul acestor comercianţi neafiliaţi la preţurile CIF pe care ea însăşi le-a furnizat Comisiei în cursul investigaţiei. Potrivit Nippon Steel, hotărârea Curţii de Justiţie în cauza Hansol (²³) a presupus că concurenţa la frontiera UE are loc la punctul de revânzare către primul client independent din Uniune, nu în Japonia sau în altă parte.

(123)Comisia a observat că această afirmaţie a fost formulată pentru prima dată numai după comunicarea constatărilor provizorii, în timp ce, în etapa provizorie, societatea însăşi a furnizat răspunsuri la chestionar, inclusiv un preţ CIF estimat pentru vânzările în Uniune efectuate prin intermediul comercianţilor neafiliaţi. Societatea nu a propus şi nu a solicitat în niciun moment includerea în preţul CIF respectiv a costurilor VAG şi a profitului comercianţilor neafiliaţi, deşi societatea a avut la dispoziţie suficient timp pentru a face acest lucru. Nippon Steel a solicitat ajustări abia după instituirea măsurilor provizorii.

(124)Cu toate acestea, având în vedere circumstanţele specifice ale acestui caz şi, în special, faptul că Nippon Steel a exportat în Uniune şi prin intermediul comercianţilor afiliaţi pentru care preţurile CIF relevante au fost verificate pentru a include costurile VAG şi profitul, Comisia a fost de acord, în mod excepţional, că ar fi rezonabil să se reflecte o sumă pentru costurile VAG şi profit pentru comercianţii neafiliaţi în preţurile CIF aferente tranzacţiilor de export efectuate prin intermediul comercianţilor neafiliaţi în cauză. În observaţiile sale, Nippon Steel a furnizat situaţiile financiare neconsolidate pentru patru dintre cei cinci comercianţi neafiliaţi implicaţi în vânzări în Uniune în cursul perioadei de investigaţie. Cu toate acestea, costurile şi profiturile respective nu au acoperit toţi comercianţii, deşi au inclus operaţiunile comercianţilor respectivi legate de alte activităţi comerciale şi de alte produse decât produsul în cauză. În plus, tipul de costuri incluse în costul VAG pentru respectivii comercianţi neafiliaţi nu a fost suficient de specific pentru a evita dubla contabilizare, de exemplu, a costurilor de transport sau a altor costuri. Prin urmare, Comisia nu a considerat că aceste costuri şi profituri sunt rezonabile.

(125)Ca alternativă, Nippon Steel a sugerat utilizarea ca substituent a costurilor VAG verificate şi a profitului, astfel cum au fost raportate de comercianţii afiliaţi MISI sau NST. Comisia a considerat că media ponderată a costurilor VAG relevante şi verificate ale comercianţilor afiliaţi ai MISI şi NST ar fi într-adevăr un substituent rezonabil pentru costurile VAG ale comercianţilor neafiliaţi. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte profitul, s-a considerat că profitul comercianţilor afiliaţi nu este fiabil, deoarece profitul respectiv a fost afectat de relaţia cu Nippon Steel.

(126)În schimb, Comisia a luat în considerare utilizarea unei marje de profit noţionale de 2 %, care ar fi în concordanţă cu marja de profit utilizată în temeiul articolului 2 alineatul (9) pentru vânzările Uniunii prin intermediul societăţilor afiliate, astfel cum se explică în considerentul 119 din regulamentul provizoriu şi în comunicarea specifică a constatărilor către Nippon Steel la momentul măsurilor provizorii. Comisia a considerat că acesta este un substituent rezonabil. Pe această bază, Comisia a recalculat marjele de dumping şi de prejudiciu.

(127)După comunicarea constatărilor finale, Nippon Steel a susţinut că taxele reprezentând TVA aplicate facturilor pentru vânzările la export prin intermediul comercianţilor japonezi neafiliaţi nu ar trebui deduse. Potrivit Nippon Steel, TVA plătită de comercianţii neafiliaţi către Nippon Steel în urma unei vânzări pe piaţa internă către aceşti comercianţi neafiliaţi poate fi inclusă în valoarea deducerii din declaraţia fiscală a comercianţilor. Cu toate acestea, faptele din acest caz au arătat că, pentru aceste vânzări, Nippon Steel nu a exportat direct către clientul neafiliat din UE, ci prin intermediul unui comerciant intern neafiliat. În aceste circumstanţe, abordarea urmată de Comisie a fost confirmată, deoarece orice astfel de reducere ar fi acordată comerciantului neafiliat şi nu Nippon Steel. Nippon Steel nu a furnizat dovezi care să arate că acest element de TVA a afectat preţul cu comerciantul neafiliat şi nu a fost prezentat niciun element de probă din care să reiasă că plăţile relevante de TVA au fost într-adevăr rambursate, deduse sau compensate în alt mod pentru tranzacţiile de export efectuate de comercianţii neafiliaţi. Prin urmare, Comisia nu a dat curs acestei cereri.

3.3.6.Marja de dumping

3.4.1.Valoarea normală

(132)EUROFER a prezentat din nou observaţii cu privire la existenţa unei "situaţii specifice a pieţei" în Vietnam, în sensul articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Aceasta a susţinut că guvernul Vietnamului a furnizat producătorilor interni de oţel factori de producţie la preţuri distorsionate şi scăzute în mod artificial şi că, prin urmare, împreună cu restricţiile la exportul de materii prime, aceste distorsiuni justifică ajustarea costurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. În sprijinul acestor argumente, EUROFER a făcut mai întâi referire la declaraţii din documentele de lucru sau din legislaţia din Vietnam care menţionează necesitatea dezvoltării industriei siderurgice şi a sprijinului pentru producătorii naţionali de oţel. În al doilea rând, aceasta a făcut referire la existenţa unor taxe sau restricţii la export pentru cărbune, deşeuri feroase şi minereu de fier.

(134)Astfel cum s-a concluzionat în considerentele 286-287 din regulamentul provizoriu, Comisia a reamintit că nu a putut fi stabilită existenţa unor distorsiuni ale preţurilor materiilor prime. Întrucât în Vietnam nu exista materie primă de calitate necesară pentru fabricarea produsului în cauză sau aceasta exista doar în cantităţi mici, producătorii-exportatori au importat materia primă de la mai mulţi furnizori diferiţi şi din ţări diferite. Prin urmare, nu s-a putut stabili că preţurile materiilor prime ar fi scăzute în mod artificial, deoarece preţurile acestor materii prime nu au fost afectate de preţurile interne şi nu au putut face obiectul unor distorsiuni. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(135)După comunicarea constatărilor finale, EUROFER a reiterat faptul că, deşi factorii de producţie au fost parţial importaţi în Vietnam, preţurile acestora ar putea fi în continuare denaturate indirect din cauza structurii mai extinse a pieţei şi ingerinţelor statului, a restricţiilor la export şi a taxelor la export. Este posibil ca preţurile să fi fost, de asemenea, denaturate din cauza preţurilor scăzute ale HRF importate din China, dar şi ca urmare a strategiilor guvernamentale explicite care urmăresc promovarea şi susţinerea industriei siderurgice interne. Aceasta a susţinut că toate aceste elemente indică faptul că în Vietnam există o situaţie specială a pieţei. EUROFER şi-a exprimat opinia conform căreia chiar dacă existenţa "situaţiei speciale a pieţei" nu a fost confirmată, pe baza informaţiilor disponibile şi furnizate Comisiei de către EUROFER, preţurile de vânzare pe piaţa internă din Vietnam nu puteau fi invocate în sensul calculării valorii normale. Prin urmare, a solicitat Comisiei să revizuiască evaluarea.

(136)După comunicarea constatărilor finale, potrivit susţinerilor Hoa Phat Group, Comisia a concluzionat în mod justificat că afirmaţiile reclamantului cu privire la existenţa unei situaţii speciale a pieţei în Vietnam în sensul articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază sunt neîntemeiate şi că dovezile cuprinse în plângere cu privire la presupusa situaţie specială a pieţei în Vietnam nu sunt nici adecvate, nici exacte. Aceasta a considerat că materiile prime din Vietnam nu puteau face obiectul unor denaturări, dat fiind că aceste materii prime nu au fost deloc afectate de preţurile de pe piaţa internă.

3.4.4.Marja de dumping

4.PREJUDICIUL

4.2.1.Consumul captiv pe piaţa Uniunii (tone)

4.2.2.Consumul de pe piaţa liberă din Uniune

(144)Vizita de verificare desfăşurată la sediul EUROFER şi menţionată în considerentul 19 a arătat că anumite vânzări între părţi afiliate, care au fost efectuate în condiţii de concurenţă deplină şi, prin urmare, nu au putut fi considerate captive, în cursul PI pentru unul dintre cei 22 de producători din Uniune, nu au fost luate în considerare, în mod eronat, ca vânzări pe piaţa liberă. Prin urmare, tabelele 4, 5, 6 şi 10 din regulamentul provizoriu au fost revizuite pentru a include aceste volume de vânzări necaptive şi au fost comunicate părţilor în documentul de informare generală ("GDD").

(145)În cadrul unei analizei suplimentare, Comisia şi-a revizuit evaluarea, în urma căreia s-a constatat că metodologia utilizată pentru calcularea consumului pe piaţa liberă a Uniunii, astfel cum a fost prezentată în regulamentul provizoriu, a fost, de fapt, corectă, întrucât vânzările necaptive, în condiţii de concurenţă deplină, către părţi afiliate, cum ar fi comercianţii şi centrele de servicii siderurgice, au fost incluse în mod corect în evaluarea consumului de pe piaţa liberă a Uniunii din tabelul 5 din regulamentul provizoriu pentru toţi producătorii din Uniune şi confirmate în tabelul 3 de mai jos.

(148)Nippon Steel şi JFE au susţinut că producătorii din Uniune au importat produsul care face obiectul investigaţiei în UE în cantităţi considerabile pe tot parcursul investigaţiei. Acest punct este abordat în detaliu în secţiunea 4.3.2, considerentele 173-180. Comisia a observat că, atunci când a verificat încrucişat informaţiile privind importurile de HRF, Comisia a constatat o eroare materială în considerentul 191 din regulamentul provizoriu în ceea ce priveşte evoluţia cotei totale de piaţă a importurilor din ţările în cauză în Uniune. În timp ce cota de piaţă a crescut, într-adevăr, cu aproape 4,1 puncte procentuale, creşterea cotei de piaţă s-a ridicat la 87 % şi nu la 56 % în perioada examinată, astfel cum s-a indicat în mod eronat (a se vedea tabelul 2).

4.2.3.Consumul total

(149)Având în vedere corecţiile descrise în considerentul 146, tabelul consumului total a fost revizuit, iar consumul total (inclusiv vânzările necaptive) a evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

(153)FHS a susţinut că trebuie să se aibă în vedere ponderea consumului captiv (şi anume transferurile interne pentru prelucrarea ulterioară a produsului care face obiectul investigaţiei fără facturare şi intrare pe piaţa liberă, precum şi vânzările captive în cadrul unor tranzacţii care nu sunt efectuate în condiţii de deplină concurenţă cu societăţi afiliate pentru prelucrare ulterioară) în producţia totală de produse plate laminate la cald din oţel. În opinia acestui producător-exportator, aproape trei sferturi din contracţia generală a consumului aparent a provenit din grupuri integrate vertical. Potrivit FHS, cererea captivă a scăzut cu peste 6 milioane de tone, în timp ce cererea de pe piaţa liberă a scăzut cu mai puţin de 2 milioane de tone.

(155)Comisia a analizat îndeaproape chestiunea "consumului captiv" (a se vedea considerentul 143) şi a "vânzărilor captive", care este extrem de relevantă în prezenta investigaţie. În regulamentul provizoriu, aceasta a luat în considerare vânzările pe piaţa deschisă (fără a include vânzările necaptive, astfel cum se explică în considerentul 146) separat de consumul captiv în evaluarea prejudiciului, deoarece acesta din urmă nu a fost considerat a fi supus condiţiilor pieţei libere.

(156)Comisia a observat că, deşi unii dintre producătorii din Uniune au societăţi afiliate care comercializează sau prelucrează produsul similar, vânzările lor către aceste entităţi afiliate sunt efectuate în condiţii de concurenţă deplină şi că acestor entităţi afiliate li se permite să achiziţioneze de la toţi furnizorii, inclusiv de la cei din ţările în cauză, nu doar de la oţelăriile primare afiliate, iar toate aceste achiziţii se efectuează la preţul pieţei. Astfel, toate vânzările necaptive către părţi afiliate au fost incluse în volumul sau valoarea acestora.

(159)Cu toate acestea, niciun element de probă nu a fost furnizat cu privire la faptul că HRF sunt utilizate exclusiv în aceste sectoare şi în ce cantităţi. Potrivit FHS, acest şoc macroeconomic a afectat în mod egal fiecare furnizor. Înainte de a atribui un prejudiciu importurilor din ţări vizate, Comisia ar fi trebuit să demonstreze mai întâi că importurile respective au câştigat o cotă disproporţionată în cadrul consumului în scădere - ceea ce, în opinia FHS, nu a fost stabilit pe baza datelor din tabelul 6 din regulamentul provizoriu.

(160)Comisia nu a fost de acord cu această afirmaţie. În primul rând, statisticile raportate în tabelul 6 din regulamentul provizoriu au arătat că tendinţa importurilor din ţările în cauză nu a urmat aceeaşi tendinţă ca volumul global al producţiei industriei Uniunii, care, astfel cum se arată în tabelul 9 din regulamentul provizoriu, a scăzut cu 16 % ca urmare a scăderii combinate a vânzărilor pe pieţele libere. În al doilea rând, FHS nu a furnizat niciun element de probă cu privire la această presupusă încetinire "bine documentată" în sectoarele construcţiilor, autovehiculelor şi conductelor din UE ca urmare a şocului preţurilor la energie din perioada 2022-2023 sau că HRF au fost utilizate numai în aceste sectoare. În consecinţă, aceste afirmaţii au fost respinse.

(162)În primul rând, presupusa lipsă de claritate în ceea ce priveşte metodologia utilizată pentru calculul cotelor de piaţă ale industriei Uniunii şi ale ţărilor terţe a fost explicată în detaliu în considerentul 189 din regulamentul provizoriu şi în secţiunea 4.2 din documentul final de informare generală. În al doilea rând, unele informaţii nu au putut fi divulgate şi au trebuit să fie prezentate ca intervale, pentru a asigura confidenţialitatea datelor referitoare la alte părţi, inclusiv de la alţi producătorii-exportatori originari din Vietnam. În orice caz, toate cifrele raportate prezintă o tendinţă descendentă similară în ceea ce priveşte cota de piaţă a industriei Uniunii. Prin urmare, argumentele prezentate de FHS au fost respinse.

4.3.1.Evaluarea cumulativă a efectelor importurilor din ţările în cauză şi volumul şi preţurile importurilor provenite din ţările în cauză

(164)În urma instituirii de măsuri provizorii şi după comunicarea constatărilor finale, Ezz Steel a susţinut că importurile din Egipt în Uniunea Europeană ar trebui considerate neglijabile atât în ceea ce priveşte volumele, cât şi cotele de piaţă, în plus cu o creştere procentuală de nivel scăzut cu 4 % între 2021 şi PI. În plus, au existat condiţii de concurenţă diferite între importurile din Egipt şi produsele plate laminate la cald fabricate de industria Uniunii, deoarece, potrivit acestui producător-exportator, ar trebui să se considere că Egiptul urmează preţurile, deoarece a avut cele mai mari preţuri medii de import în comparaţie cu Japonia şi Vietnam între 2022 şi PI, iar importurile egiptene nu au subcotat preţurile de vânzare din UE în cursul PI. De asemenea, potrivit susţinerilor Ezz Steel, cotele de piaţă ar trebui calculate pe baza consumului total al Uniunii prevăzut în tabelul 5 din regulamentul provizoriu, care include vânzările pe pieţele de consum liber şi captiv.

(166)În primul rând, Comisia a observat că, în acest caz particular, importurile produsului care face obiectul investigaţiei originar din ţările în cauză au reprezentat individual cel puţin [2,2-2,9] % din cota de piaţă în perioada de investigaţie şi [7,6-10,1] % atunci când au fost luate în considerare împreună în cursul perioadei de investigaţie, astfel cum se arată în tabelul 2 de mai jos. În plus, Comisia nu a fost de acord cu afirmaţia Ezz Steel potrivit căreia cotele sale de piaţă ar trebui să fie calculate pe baza consumului total al Uniunii şi nu pe baza consumului total de pe piaţa liberă a Uniunii. Comisia a considerat că importurile din Egipt ar trebui comparate cu piaţa liberă totală, excluzând consumul captiv care nu face obiectul aceloraşi condiţii de concurenţă existente pe piaţa liberă.

(167)În conformitate cu practica sa standard în investigaţiile antidumping, Comisia a stabilit consumul de pe piaţa liberă din Uniune luând în considerare: (a) vânzările pe piaţa liberă a Uniunii ale tuturor producătorilor cunoscuţi din Uniune; şi (b) importurile în Uniune care provin din toate ţările terţe, astfel cum au fost raportate de Eurostat, şi, de asemenea, având în vedere datele transmise de producătorii-exportatori cooperanţi din ţările în cauză. În lipsa unor noi afirmaţii în observaţiile transmise cu privire la GDD, concluziile au fost menţinute.

(168)După comunicarea constatărilor finale, Ezz Steel a evidenţiat o discrepanţă în abordarea Comisiei referitoare la calcularea cotei de piaţă a volumului importurilor produsului în cauză din Egipt, în cursul perioadei de investigaţie. Potrivit acestui producător-exportator, abordarea Comisiei de a lua în considerare consumul total de pe piaţa liberă a Uniunii în locul consumului total drept bază pentru calcularea cotei de piaţă a importurilor din Egipt este în contradicţie cu metodologia adoptată în regulamentul privind măsurile de salvgardare (²⁴), unde abordarea adoptată pentru stabilirea consumului pentru toate categoriile de produse, inclusiv HRF, includea vânzările captive.

(169)În cadrul prezentei investigaţii, Comisia a efectuat o analiză detaliată a pieţei Uniunii, evaluând atât piaţa liberă, cât şi piaţa captivă a HRF. Prin urmare, este incorect să se considere că, în cazul de faţă, Comisia nu a luat în considerare situaţia de pe ambele pieţe anterior menţionate. Aceeaşi abordare a fost aplicată în investigaţii antisubvenţie şi antidumping anterioare referitoare la Brazilia, China, Rusia, Iran, Turcia sau Ucraina. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.

(170)Ezz Steel a făcut trimitere la afirmaţia sa anterioară formulată în etapa de deschidere, care conţinea cifre dintr-un "Raport CRU" (²⁵) privind consumul de HRC pe piaţa UE, susţinând că, prin neabordarea acestui aspect semnalat de Ezz Steel, Comisia şi-a încălcat obligaţia de motivare. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentele 162-164 şi 171 din regulamentul provizoriu, precum şi în considerentul 152 de mai sus, Comisia a utilizat datele verificate privind vânzările aparţinând unui număr de 22 de societăţi care produc produsul similar, date care au fost combinate cu date Eurostat referitoare la importurile din ţări terţe, pentru a-i permite să obţină date pentru întregul consum al produsului similar în Uniune. Prin urmare, nu a fost necesar să se recurgă la alte surse comerciale neverificate, indiferent de cât de cunoscute ar fi acestea.

(171)Ezz Steel a susţinut, de asemenea, că prin utilizarea consumului total, cota de piaţă a Ezz Steel nu ar depăşi 1,25 %. Aceasta a mai susţinut că abordarea Comisiei a condus la obţinerea unor rezultate inexacte care nu reflectă condiţii normale de piaţă, atât timp cât aceste cote ar depinde în mare măsură de comportamentul unilateral al principalilor producători de HRF din oţel primar din Uniune, fie prin preluarea unor societăţi de prelucrare din aval, fie prin adoptarea deciziei de a cesiona societăţile sale afiliate de prelucrare din aval. Prin urmare, Comisia a exagerat în mod artificial cota pe piaţa UE a importurilor de HRF din Egipt când, de fapt, s-ar putea considera că aceasta justifică închiderea investigaţiei, astfel cum s-a întâmplat în Serbia într-o investigaţie antidumping anterioară (²⁶).

(²⁶)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1795 al Comisiei din 5 octombrie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Brazilia, Iran, Rusia şi Ucraina şi de închidere a anchetei privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Serbia (JO L 258, 6.10.2017, p. 24, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2017/1795/oj).

(172)În primul rând, în conformitate cu practica sa standard, Comisia a evaluat importurile din ţările în cauză pe piaţa liberă pe care acestea se află în concurenţă cu industria Uniunii. În contextul articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, care se referă la efectele importurilor din ţările în cauză, Comisia nu a înţeles modul în care cota importurilor din ţările în cauză nu ar trebui comparată cu vânzările pe piaţa liberă ale industriei Uniunii, cu care aceasta concurează, pentru a evalua cumulul importurilor din ţările în cauză şi efectele acestora asupra performanţei industriei Uniunii. Comisia a constatat că Egiptul nu se află în aceeaşi situaţie în care s-a aflat Serbia în acest caz. În cazul Serbiei, Comisia a constatat (²⁷) că 1,04 % este în continuare un procent neglijabil în temeiul articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, întrucât procentul de 0,04 puncte procentuale (pp) ar trebui considerat nesemnificativ, în special atunci când, în termeni relativi, volumele importurilor din Serbia sunt considerabil mai mici decât volumele din celelalte patru ţări care fac obiectul investigaţiei, considerate individual. În schimb, în cazul de faţă, utilizând aceeaşi metodologie de calculare a consumului ca cea utilizată în cazul Serbiei, Comisia a stabilit că Egiptul avea o cotă de piaţă de [2,2-2,9] % în cursul perioadei de investigaţie, adică mai mult decât dublul pragului instituit prin articolul 5 alineatul (7); prin urmare, nu se poate consideră că aceasta este "neglijabilă". În plus, importurile din celelalte două ţări în cauză care fac obiectul unui dumping în cazul de faţă au avut o cotă de piaţă similară, în special Vietnam ([2,3-3,3] %). Astfel, contrar susţinerii Ezz Steel, situaţia în cele două cazuri este în mod evident diferită şi nu justifică tratarea Egiptului în acelaşi mod ca Serbia. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

4.3.2.Volumul şi cota de piaţă a importurilor din ţările în cauză

(174)În plus, astfel cum se menţionează în considerentul 19, s-a constatat o eroare materială în considerentul 191 din regulamentul provizoriu în ceea ce priveşte evoluţia cotei totale de piaţă a importurilor din ţările în cauză în Uniune, care a crescut cu 3,5 puncte procentuale, ceea ce reprezintă o creştere cu 74 % în perioada examinată.

	2021	2022	2023	Perioada de investigaţie
Egipt
Volumul importurilor din Egipt	[757 029 -914 743 ]	[508 554 -614 503 ]	[738 891 -888 162 ]	[741 336 -906 077 ]
Cota de piaţă a Egiptului	[2,0 -2,7 ] %	[1,3 -1,8 ] %	[2,0 -2,5 ] %	[2,2 -2,9 ] %
Japonia
Volumul importurilor din Japonia	592 624	1 049 208	1 072 332	1 080 049
Cota de piaţă a Japoniei	[1,4 -2,0 ] %	[3,0 -3,6 ] %	[3,1 -3,7 ] %	[3,1 -3,9 ] %
Vietnam
Volumul importurilor din Vietnam (cu excepţia grupului Hoa Phat)	[376 064 -452 812 ]	[391 091 -475 197 ]	[791 275 -956 124 ]	[791 008 -957 536 ]
Cota de piaţă a Vietnamului (cu excepţia grupului Hoa Phat)	[0,8 -1,4 ] %	[1,0 -1,6 ] %	[2,1 -3,0 ] %	[2,3 -3,3 ] %
Ţări în cauză
Volumul importurilor din ţările în cauză	[1 676 689 - 2 029 676 ]	[1 801 528 - 2 219 425 ]	[2 457 927 - 2 988 514 ]	[2 654 306 -3 201 585 ]
Cota de piaţă a ţărilor în cauză	[4,2 -6,1 ] %	[5,3 -7,0 ] %	[7,2 -9,2 ] %	[7,6 -10,1 ] %
Indice (2021 = 100)	100	126	169	187

(175)Nippon Steel şi JFE au susţinut că scăderea cotelor de piaţă cu doar 2 puncte procentuale în cursul perioadei examinate nu ar trebui să fie considerată un "indicator al deteriorării poziţiei concurenţiale a producătorilor de oţel din Uniune", astfel cum se menţionează în considerentul 212 din regulamentul provizoriu. Ambele părţi au subliniat în special faptul că industria Uniunii şi-a menţinut o poziţie dominantă pe piaţa UE, cu o cotă de piaţă de 70,2 % până la sfârşitul PI, care a scăzut cu doar 0,6 puncte procentuale faţă de 2023.

(176)Astfel cum s-a explicat în considerentul 212 din regulamentul provizoriu, scăderea volumului vânzărilor pe piaţa liberă din Uniune şi pierderea cotei de piaţă de către industria Uniunii au depăşit semnificativ scăderea consumului pe piaţa liberă din Uniune, ceea ce reprezintă un indicator al deteriorării poziţiei concurenţiale a producătorilor de oţel din Uniune. În plus, astfel cum s-a clarificat în considerentul 190 din prezentul regulament, scăderea cotei de piaţă a industriei Uniunii pe piaţa liberă s-a ridicat la 3,4 puncte procentuale, astfel cum se menţionează în tabelul 5 revizuit de mai jos, şi nu la 2 puncte procentuale, astfel cum s-a menţionat în regulamentul provizoriu.

(177)Nippon Steel şi JFE au observat că producătorii din Uniune au continuat, de fapt, să importe rulouri laminate la cald (denumite în continuare "HRC") şi brame în UE de la deschiderea investigaţiei, în pofida afirmaţiei din plângere potrivit căreia importurile din Japonia, Egipt şi Vietnam îi împiedicau să îşi crească producţia. Potrivit acestor două părţi, producătorii din sectorul siderurgic primar şi secundar din Uniune au importat peste 220 000 de tone de HRC şi, în total, industria Uniunii a importat aproape 4 milioane de tone în 2023 din ţările în cauză dintr-un total de 8 milioane de tone din restul lumii. Aceste părţi nu au furnizat niciun element de probă cu privire la importurile de brame efectuate de producătorii de oţel primar din Uniune, iar investigaţia nu a dezvăluit nicio informaţie în acest sens.

(178)FHS a susţinut că presupusele erori metodologice menţionate în considerentele 20 şi 151 exagerau atât amploarea, cât şi impactul concurenţial al importurilor din Vietnam. FHS a reiterat faptul că alegerea anului 2021 ca indice de bază a denaturat imaginea, întrucât volumele importurilor înregistrate în anul respectiv au fost anormal de scăzute, deoarece aprovizionările din Rusia şi Turcia se desfăşurau încă liber, în timp ce fabricile asiatice se confruntau cu blocaje legate de pandemie în ceea ce priveşte transportul de marfă. Prin urmare, creşterea cu 56 % a importurilor în cursul perioadei examinate a reflectat doar înlocuirea fluxurilor comerciale din aceste două ţări care au făcut obiectul fie al unor sancţiuni în cazul primei, fie al măsurilor antidumping în cazul celei de a doua.

4.3.3.Preţurile importurilor din ţările în cauză, subcotarea şi blocarea preţurilor

(184)FHS a susţinut că subcotarea de 3,3 % stabilită pentru importurile sale corespundea diferenţei de navlu şi fluctuaţiilor valutare care au separat în mod obişnuit ofertele FOB din Asia de cotaţiile de la oţelăriile din UE şi, prin urmare, nu putea fi considerată prejudiciabilă pentru industria Uniunii. După comunicarea constatărilor finale, FHS a susţinut, de asemenea, că Comisia nu a furnizat o analiză aprofundată referitoare la motivul pentru care o astfel de marjă de subcotare de 3,3 % pentru FHS a fost semnificativă din punct de vedere economic în contextul pieţei HRF din UE.

(186)Comisia a reamintit că, astfel cum se explică în considerentul 194 din regulamentul provizoriu, subcotarea preţurilor în cursul perioadei de investigaţie a fost evaluată prin compararea: preţurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs ale celor trei producători din Uniune, percepute de la clienţii neafiliaţi de pe piaţa liberă a Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică, cu preţurile medii ponderate corespunzătoare la nivelul preţului CIF la frontiera Uniunii pe tip de produs ale importurilor de la producătorii cooperanţi din ţările în cauză către primul client independent de pe piaţa Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare şi navlu (CIF), cu ajustări adecvate pentru costurile ulterioare importului. Deşi subcotarea preţurilor poate avea cauze diferite, calculul subcotării a fost efectuat pe baza datelor verificate furnizate de FHS.

4.4.Situaţia economică a industriei Uniunii

(190)Astfel cum s-a menţionat în considerentul 19 şi în considerentele 131-142, vizita de verificare efectuată la sediul EUROFER a arătat că datele privind vânzările necaptive către părţi afiliate efectuate de către unul dintre reclamanţi nu au fost incluse în datele privind vânzările necaptive totale aferente PI. De asemenea, Comisia a efectuat unele ajustări ale tabelelor relevante pentru a include vânzările necaptive în consumul de pe piaţa liberă. Acest lucru a avut consecinţe asupra tabelelor 5 şi 6 din regulamentul provizoriu, astfel cum s-a menţionat mai sus, dar şi asupra tabelelor 4 şi 10 din regulamentul provizoriu. Tabelul privind consumul captiv din regulamentul provizoriu a rămas neschimbat.

(191)După comunicarea constatărilor finale, citând articolul 3.2 din Acordul privind PAD al OMC, FHS a susţinut că Comisia ar fi trebuit fie să includă volumele captive în toţi indicatorii de prejudiciu, fie să le recalculeze în mod constant, exclusiv pe baza pieţei libere. În plus, potrivit FHS, prin faptul că nu a comunicat cu exactitate suma şi procentele care au suferit modificări, Comisia nu şi-a îndeplinit obligaţiile de transparenţă şi de informare prevăzute la articolul 6.5.1 din Acordul privind PAD al OMC şi la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(192)Comisia a remarcat în primul rând că a urmat aceeaşi abordare consecventă precum cea aplicată în investigaţia anterioară referitoare la HRF, conform căreia volumele captive au fost luate în considerare numai în cazul în care acest lucru a fost justificat, şi anume atunci când nu s-a putut face o distincţie în ceea ce priveşte destinaţia produselor, având în vedere natura indicatorului. Prin urmare, întrucât investiţiile sau producţia se referă atât la operaţiunile de pe piaţa captivă, cât şi la cele de pe piaţa liberă, acestea nu pot fi evaluate decât împreună, indiferent de destinaţia produselor. Dimpotrivă, profitabilitatea a fost evaluată în baza vânzărilor pe piaţa liberă, pentru a reflecta mecanismele pieţei libere şi pentru a ţine seama de concurenţa cu care se confruntă producătorii din Uniune din cauza importurilor din ţări terţe care intră pe piaţa Uniunii. În al doilea rând, din motive de confidenţialitate, Comisia nu a fost în măsură să ofere cifre exacte, ci a oferit intervale şi indici pentru toate datele necesare. În plus, ca răspuns la observaţiile NSC şi JFE, Comisia a oferit clarificări suplimentare astfel cum se explică în considerentul 194 de mai jos.

(193)Volumul revizuit al vânzărilor şi cota de piaţă a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

(194)După comunicarea constatărilor finale, NSC şi JFE au contestat constatarea Comisiei referitoare la anumiţi factori de prejudiciu în legătură cu situaţia economică existentă în perioada 2020-2021. Acest lucru a determinat Comisia să revadă încă o dată situaţia referitoare la consumul de pe piaţa Uniunii, precum şi volumul vânzărilor şi cota de piaţă a industriei Uniunii pe piaţa liberă a Uniunii. Comisia a recunoscut că eroarea menţionată în considerentul 19 nu a avut niciun fel de efecte asupra tabelelor 2, 3 şi 4 şi că, de fapt, a efectuat o dublă contabilizare a vânzărilor necaptive, astfel cum s-a menţionat în considerentul 146. De fapt, cifrele raportate în aceste tabele din regulamentul provizoriu includeau deja vânzările necaptive. În urma comunicării constatărilor finale, tabelele şi conţinutul relevant au fost, prin urmare, revizuite în sensul revenirii la volumele anterioare, cu excepţia datelor unuia dintre cei 22 de producătorii din Uniune, care au rămas similare cu cele utilizate pentru GDD.

(195)În ceea ce priveşte observaţiile NSC şi JFE cu privire la situaţia existentă în perioada 2020-2021, acestea au susţinut că anul 2021 a fost un an excepţional şi extrem de specific ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, care a afectat cererea pieţei şi preţurile din anul precedent. Prin urmare, deşi industria Uniunii a beneficiat de redresarea economiei după criza provocată de COVID-19, utilizarea acestui an drept bază pentru stabilirea evoluţiei situaţiei economice a industriei Uniunii ar conduce, în mod automat şi artificial, la o situaţie prejudiciabilă.

(196)NSC şi JFE au făcut referire în special la un caz anterior de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind China (²⁸). În observaţiile lor, acestea au remarcat că, în conformitate cu volumele de vânzări raportate în GDD: "volumul vânzărilor de 30 578 495 de tone identificat de Comisie pentru 2021 în cadrul prezentei investigaţii constituie o performanţă remarcabilă, reprezentând o creştere cu 21 % faţă de cifra din 2019" (²⁹). Cu toate acestea, în urma corecţiei efectuate după comunicarea constatărilor finale, astfel cum se explică în considerentul 194, Comisia a confirmat că, spre deosebire de ceea ce s-ar putea într-adevăr deduce din cifrele comunicate în GDD, volumul corect al vânzărilor de 27 729 413 tone raportat în tabelul 4 pentru 2021 a reprezentat o creştere cu numai 9,2 % comparativ cu cifra din 2019 şi nu cu 21 % astfel cum au susţinut NSC şi JFE. Acest lucru a evidenţiat că anul 2021 a fost de fapt în concordanţă cu condiţiile normale de piaţă, deoarece, după o scădere la 20 020 000 de tone în 2020 astfel cum s-a constatat în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor privind China, volumele vânzărilor nu au putut fi calificate drept "performanţă remarcabilă" astfel cum au susţinut NSC şi JFE. În plus, consumul pe piaţa liberă în PI a fost de 33,268 milioane de tone, încadrându-se, de asemenea, în intervalul consumului observat în 2019. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(²⁸)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1122 al Comisiei din 7 iunie 2023 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 148, 8.6.2023, p. 45, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1122/oj).

(199)FHS a susţinut că, întrucât capacitatea de producţie a industriei Uniunii a rămas neschimbată în cursul perioadei examinate, Comisia a atribuit în mod eronat scăderea gradului de utilizare a capacităţii de producţie care rezultă din nivelul de producţie mai scăzut importurilor din ţările în cauză, în loc să recunoască faptul că scăderea producţiei a fost legată de scăderea globală a cererii de produs care face obiectul investigaţiei. În plus, declinul s-a concentrat pe segmentul captiv, care a scăzut cu 16 % (de la 39,2 la 33,1 milioane de tone), în timp ce consumul de pe piaţa liberă a scăzut cu doar 6 %. În mod similar, FHS a considerat că datele indicau că volumul vânzărilor a scăzut deoarece piaţa UE a scăzut, în special în ceea ce priveşte segmentul captiv, şi nu pentru că furnizorii din ţările în cauză şi-au mutat activitatea de la producătorii din Uniune. În plus, având în vedere că industria Uniunii a controlat aproximativ 70 % din piaţa liberă şi peste 85 % din consumul total, o scădere cu două procente a cotei de piaţă ar trebui considerată o variaţie concurenţială obişnuită şi nu ar putea fi considerată în mod rezonabil un prejudiciu cauzat de importuri.

(200)Astfel cum se arată în tabelul 4 de mai sus şi contrar celor susţinute în mod eronat de FHS, în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piaţa liberă din Uniune (astfel cum a fost revizuit după instituirea măsurilor provizorii) şi transferurile captive ale industriei Uniunii pe piaţa Uniunii au urmat o tendinţă descendentă, scăzând cu 15 % şi, respectiv, 16 % în cursul perioadei examinate, în concordanţă cu scăderea producţiei totale a industriei Uniunii, astfel cum s-a raportat în tabelul 9 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, procentul consumului captiv în comparaţie cu producţia totală care a rămas stabilă pe parcursul perioadei examinate, variind de la 55,7 % la 56,1 %, a confirmat existenţa unei dislocări a vânzărilor producătorilor din Uniune pe piaţa liberă de către producătorii-exportatori din ţările în cauză, care au înregistrat o creştere a cotei lor de piaţă într-un moment în care cererea globală era în scădere. Acest lucru este confirmat, de asemenea, de scăderea mai accentuată a vânzărilor pe piaţa liberă decât pe piaţa captivă, care a dus la o pierdere de 3,4 puncte procentuale din cota de piaţă. În plus, pierderea vânzărilor industriei Uniunii pe piaţa liberă a depăşit în mod semnificativ scăderea consumului pe piaţa liberă din Uniune, care, astfel cum s-a menţionat în considerentul 212, a fost un indicator al deteriorării poziţiei concurenţiale a producătorilor de oţel din Uniune.

(202)Deşi invocă acest argument în favoarea utilizării consumului total la nivelul Uniunii, care a inclus astfel atât tranzacţiile pe piaţa captivă, cât şi cele pe piaţa liberă, ca numitor pentru calcularea cotelor de piaţă, FHS a ignorat totuşi existenţa unei dislocări a vânzărilor producătorilor din Uniune pe piaţa liberă de către producătorii-exportatori din ţările în cauză, care au înregistrat o creştere a cotei lor de piaţă într-un moment în care cererea globală era în scădere, astfel cum se arată în tabelul 2. Pe această bază, afirmaţia a fost respinsă.

(203)Într-un context în care industria Uniunii controla aproximativ 70,8 % din piaţa liberă şi peste 85 % din consumul total, Comisia şi-a confirmat constatările conform cărora o scădere cu 3,4 % a cotei de piaţă nu putea fi considerată o variaţie concurenţială obişnuită. Cifrele actualizate au confirmat că aceşti producători din Uniune nu au avut altă soluţie decât să se alinieze la nivelul preţurilor stabilit de importurile care fac obiectul unui dumping pentru a evita o nouă scădere a cotei de piaţă. Acest lucru a dus la o deteriorare a situaţiei industriei Uniunii, astfel cum reiese din diverşi indicatori macroeconomici şi microeconomici, cum ar fi profitabilitatea, volumul vânzărilor, cota de piaţă, ocuparea forţei de muncă şi fluxul de lichidităţi. Pe această bază, aceste afirmaţii au fost respinse.

(208)Comisia a făcut trimitere la considerentul 45 şi la considerentele 224-226 din regulamentul provizoriu, în care a explicat că toţi indicatorii industriei Uniunii, la fel ca cei ai multor alte industrii, au fost afectaţi de pandemia din 2020. Situaţia temporară mai favorabilă observată în 2021 şi 2022 s-a datorat unui dezechilibru neobişnuit între cerere şi ofertă în urma pandemiei de COVID-19. Odată ce situaţia cererii şi ofertei a devenit mai echilibrată, producătorii din Uniune s-au confruntat cu o nouă presiune din partea importurilor din ţările în cauză, ceea ce le-a afectat cota de piaţă şi performanţele economice.

4.5.Concluzie privind prejudiciul

(211)Cifrele revizuite de mai sus pentru a include vânzările necaptive pe piaţa liberă către părţi afiliate au confirmat faptul că industria Uniunii în ansamblu nu şi-a putut menţine producţia şi volumul vânzărilor şi nu şi-a putut îmbunătăţi rata de utilizare a capacităţii de producţie. De fapt, volumul producţiei şi al vânzărilor a scăzut mai mult decât consumul de pe piaţa Uniunii. Având în vedere scăderea producţiei, industria Uniunii a luat măsuri concrete pentru a-şi îmbunătăţi eficienţa prin menţinerea unui control strict asupra costului de producţie (în principal asupra costurilor materiilor prime şi ale forţei de muncă) şi prin creşterea producţiei per angajat atunci când situaţia industriei Uniunii a început să se deterioreze. Cu toate acestea, costul de producţie a crescut cu 18 % atunci când preţul unitar de vânzare a rămas stabil, cu excepţia anului 2022, în cursul perioadei examinate. În consecinţă, profitabilitatea industriei Uniunii s-a deteriorat semnificativ, aceasta trecând de la 12 % în 2021 şi 2022, când industria Uniunii a beneficiat de pe urma redresării economiei după criza provocată de pandemia de COVID-19, la înregistrarea de pierderi în 2023 şi în PI. Producătorii din Uniune incluşi în eşantion au reuşit totuşi să facă investiţii pe tot parcursul perioadei examinate, demonstrându-şi dinamismul în pofida deteriorării situaţiei financiare.

5.LEGĂTURA DE CAUZALITATE

5.1.Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(215)Potrivit susţinerilor GJ, ca urmare a "contingentelor tarifare" (denumite în continuare "contingentele tarifare") ale măsurilor de salvgardare, volumul total al importurilor de oţel laminat la cald nu a crescut şi, prin urmare, a susţinut că au existat doar substituiri ale originilor produselor importate în limita volumului permis de contingentul tarifar. Pe această bază, GJ a considerat că importurile originare din Japonia nu ar fi putut cauza un prejudiciu important industriei interne a UE. De asemenea, potrivit susţinerilor GJ, cota de piaţă a importurilor din Japonia a rămas în mod constant sub 4 % şi chiar cota de piaţă a importurilor în cauză în ansamblu a fost scăzută, de aproximativ [8,0-8,5 %].

(216)În cele din urmă, GJ a susţinut că volumul importurilor de produse din Japonia în a doua jumătate a anului 2024 a scăzut cu 51,2 % faţă de anul precedent, din cauza plafonului maxim de 15 % pentru fiecare ţară, care a fost introdus în iunie 2024 (³⁰). Prin urmare, GJ a pus sub semnul întrebării analiza prejudiciului, care nu lua în considerare în mod corespunzător circumstanţele menţionate mai sus şi nu putea fi considerată o examinare obiectivă în sensul articolului 3.1 din Acordul AD.

(217)Comisia a remarcat că măsurile de salvgardare şi antidumping abordează situaţii diferite. În acest caz, măsurile de salvgardare au fost într-adevăr instituite sub forma unui contingent tarifar, pe baza fluxurilor comerciale tradiţionale şi în vederea evitării reorientării schimburilor comerciale. Cu toate acestea, măsura de salvgardare nu împiedică instituirea de măsuri pentru a elimina efectele practicilor comerciale neloiale, în special în limitele contingentului tarifar, şi anume înainte de aplicarea oricărei taxe de salvgardare. Astfel, trimiterea la plafoanele de volum neafectate de o taxă de salvgardare suplimentară nu poate pune sub semnul întrebării legătura de cauzalitate dintre importurile în cauză şi prejudiciul adus industriei Uniunii. Comisia a reamintit, de asemenea, că analiza sa a acoperit perioada de investigaţie care s-a încheiat la 30 iunie 2024. Prin urmare, includerea elementelor ulterioare PI în analiza sa privind legătura de cauzalitate, cum ar fi o scădere a importurilor în a doua jumătate a anului 2024, nu ar asigura o examinare obiectivă a faptelor. Pe această bază, afirmaţia a fost respinsă.

(224)Ezz Steel a susţinut, după comunicarea constatărilor finale, că Egiptul nu ar fi putut cauza prejudicii industriei Uniunii întrucât dispunea de o capacitate de producţie scăzută comparativ cu alte ţări terţe, cum ar fi Japonia, India sau Vietnam. În plus, aceasta a afirmat că nu îşi poate creşte exporturile către UE din cauza punerii în aplicare a măsurilor de salvgardare şi că a furnizat HRF exclusiv în conformitate cu comenzile de achiziţie specifice, "în condiţii de echitate şi transparenţă".

(225)Comisia a considerat că aceste elemente sunt irelevante în contextul evaluării efectului importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din ţările în cauză. Deşi capacitatea de producţie a Egiptului poate fi mai mică decât cea a celorlalte ţări în cauză, s-a menţinut constatarea că capacitatea de producţie individuală nu constituie un element de evaluare a prejudiciului cauzat. În egală măsură, afirmaţia potrivit căreia Egiptul nu ar putea să îşi crească exporturile către Uniune din cauza măsurilor de salvgardare este incorectă din punct de vedere faptic, întrucât măsurile nu interzic intrarea importurilor pe piaţa Uniunii, chiar şi după epuizarea contingentului Egiptului. Pentru a evalua efectul importurilor care fac obiectul unui dumping, Comisia a analizat, inter alia, creşterea cotei de piaţă şi a nivelului preţurilor pentru importurile care fac obiectul unui dumping, originare din Egipt şi din celelalte ţări în cauză, după îndeplinirea condiţiilor aferente evaluării cumulative a efectelor acestora, astfel cum se prevede în secţiunea 4.3.1 din regulamentul provizoriu.

5.2.Gradul scăzut de utilizare a capacităţii de producţie

(228)Comisia nu a fost de acord cu această opinie, întrucât, de fapt, industria primară şi secundară a Uniunii se afla în concurenţă directă cu comerciantul de oţel neafiliat şi cu societăţile de prelucrare din Uniune, care se aprovizionează cu HRF din ţările în cauză. Prin urmare, a fost logic ca gradul redus de utilizare a capacităţilor să evidenţieze un declin, care nu putea fi atribuit decât ţărilor în cauză, de vreme ce producţia industriei Uniunii, indiferent dacă este utilizată pentru consumul pe piaţa captivă sau pe piaţa liberă, a fost afectată în egală măsură de importurile care fac obiectul unui dumping provenind din ţările în cauză, astfel cum a fost confirmat prin pierderea cotei de piaţă.

5.3.Rezultatele vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune

(230)Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

5.4.Importurile din alte ţări decât ţările în cauză

(236)În urma reevaluării consumului total de pe piaţa liberă pentru a include vânzările necaptive către părţi afiliate, astfel cum se explică în considerentele 189 şi 190, a fost reevaluat volumul importurilor din alte ţări terţe în cursul perioadei examinate. Acestea au evoluat după cum urmează:

Ţara	2021	2022	2023	Perioada de investigaţie
India
Volumul importurilor din India	1 376 560	658 720	1 063 077	1 376 471
Indice (2021 = 100)	100	48	77	100
Preţurile unitare ale importurilor din India	678	966	698	685
Indice (2021 = 100)	100	143	103	101
Cota de piaţă din totalul consumului liber din Uniune	5,0 %	2,6 %	4,4 %	5,8 %
Coreea de Sud
Volumul importurilor din Coreea de Sud	471 645	728 997	810 335	745 900
Indice (2021 = 100)	100	155	172	158
Preţurile unitare ale importurilor din Coreea de Sud	773	957	729	723
Indice (2021 = 100)	100	124	94	93
Cota de piaţă din totalul consumului liber din Uniune	1,7 %	2,9 %	3,4 %	3,2 %
Taiwan
Volumul importurilor din Taiwan	702 961	845 353	1 045 768	1 038 571
Indice (2021 = 100)	100	120	149	148
Preţurile unitare ale importurilor din Taiwan	773	922	716	702
Indice (2021 = 100)	100	119	93	91
Cota de piaţă din totalul consumului liber din Uniune	2,5 %	3,3 %	4,3 %	4,4 %
Vietnam (grupul Hoa Phat)
Volumul importurilor din Vietnam (grupul Hoa Phat)	0	[33 856 -36 489 ]	[645 812 -660 826 ]	[763 125 -789 249 ]
Indice (2021 = 100)	-	100	1 852	2 189
Preţurile unitare ale importurilor din Vietnam (grupul Hoa Phat)	-	[680 -690 ]	[601 -625 ]	[586 -614 ]
Indice (2021 = 100)	-	100	89	87
Cota de piaţă din totalul consumului liber din Uniune	-	[0,1 %-0,2 %]	[2,3 %-2,9 %]	[3,0 %-3,5 %]
Totalul pentru toate ţările terţe, cu excepţia ţărilor în cauză
Volumul importurilor provenite din toate celelalte ţări	7 831 765	6 187 938	6 338 382	6 961 632
Indice (2021 = 100)	100	79	81	89
Preţurile de import unitare medii	755	915	702	687
Indice (2021 = 100)	100	121	93	91
Cota de piaţă din totalul consumului liber din Uniune	21,0 %	18,5 %	19,2 %	20,9 %
Indice (2021 = 100)	100	88	91	100
Cota de piaţă a tuturor ţărilor terţe, inclusiv a ţărilor în cauză
Cota de piaţă din totalul consumului liber din Uniune	25,7 %	24,4 %	27,2 %	29,2 %
Indice (2021 = 100)	100	95	106	113
Cota de piaţă a ţărilor în cauză în toate importurile din ţări terţe
Cota de piaţă din totalul consumului liber din Uniune	18,4 %	24,4 %	29,4 %	28,2 %
Indice (2021 = 100)	100	133	160	153
Sursă: Eurostat, Formosa, grupul Hoa Phat.

(237)Potrivit constatărilor investigaţiei, cota de piaţă a importurilor din India, Coreea de Sud, Taiwan şi Vietnam (grupul Hoa Phat) a crescut în cursul perioadei examinate şi, cu excepţia Indiei, atât în termeni absoluţi, cât şi relativi. Dimpotrivă, Comisia a observat că importurile din alte ţări terţe nu au crescut în aceeaşi perioadă, ci au scăzut, de fapt, cu 11 %. În schimb, importurile din ţările în cauză au crescut semnificativ. Cu toate acestea, ponderea importurilor din ţările în cauză în importurile din toate ţările terţe a crescut cu 53 % în cursul perioadei examinate, ceea ce a indicat, prin urmare, că importurile din ţările în cauză au crescut, prin comparaţie, mai mult decât importurile din toate ţările, care au crescut cu doar 14 %.

(238)După comunicarea constatărilor finale, FHS a susţinut că Comisia nu a evaluat faptul că, în cursul perioadei de investigaţie, producătorii-exportatori din India, Coreea de Sud şi Taiwan, împreună, au furnizat aproximativ 3,2 milioane de tone de HRF pe piaţa Uniunii; aceasta înseamnă o depăşire de mai mult de trei ori a volumelor combinate provenind din Egipt sau FHS. FHS a subliniat, de asemenea, că Comisia nu a furnizat o analiză a subcotării sau a tendinţelor preţurilor CIF şi că nu s-a făcut nicio diferenţiere a comportamentului pe piaţă între ţările în cauză şi alte ţări terţe.

(239)Comisia a remarcat că, deşi a fost efectuată o analiză aprofundată a nivelului şi preţurilor importurilor din alte ţări terţe, nu a existat nicio obligaţie legală de a efectua o analiză a subcotării sau a preţurilor CIF aferente ţărilor care nu fac obiectul prezentei investigaţii. Deşi Comisia a evaluat importurile din aceste ţări, producătorii din aceste ţări nefiind părţi interesate în cadrul prezentei investigaţii, Comisia nu a fost în măsură să solicite astfel de informaţii din partea acestora şi nici nu a fost scopul prezentei investigaţii să procedeze în acest mod.

(241)În urma instituirii măsurilor provizorii, FHS a considerat că, prin omiterea oricărei analize structurate de atribuire a acestor volume care nu fac oficial obiectul unui dumping, dar care sunt în mod clar prejudiciabile, originare din alte ţări terţe, regulamentul provizoriu a supraestimat rolul cauzal al importurilor din Egipt, Japonia şi Vietnam, subestimând în acelaşi timp dinamica mai largă a pieţei, care se dovedeşte a fi mai influentă în modelarea tendinţelor preţurilor şi a presiunilor concurenţiale. Comisia a reamintit că aceste aspecte au fost examinate în detaliu în considerentele 248-252 din regulamentul provizoriu. Afirmaţia a fost respinsă.

(243)După comunicarea constatărilor finale, Ezz Steel a susţinut, de asemenea, că Comisia nu a luat în considerare abordarea prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1420/2007 al Consiliului (³¹) de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de silicomangan originare din Republica Populară Chineză şi Kazahstan şi de încheiere a procedurii cu privire la importurile de silicomangan originare din Ucraina, în baza căruia s-a constatat că efectul importurilor din Ucraina ar trebui evaluat separat, având în vedere absenţa subcotării. Comisia a remarcat, în primul rând, că regulamentul menţionat a fost adoptat în 2007 şi că la momentul respectiv, conceptul blocării preţurilor, care se referă la preţuri menţinute în mod artificial la un nivel scăzut, nu era avut în vedere; a mai remarcat, în al doilea rând, astfel cum se menţionează în considerentul 197 din regulamentul provizoriu, că investigaţia a mai a arătat, de asemenea, că preţurile din industria Uniunii au fost blocate prin importuri la preţuri scăzute originare din Egipt, care au urmat tendinţe şi tipare comerciale similare. Pe această bază, afirmaţia a fost respinsă.

5.5.Importurile din ţările în cauză ale industriei Uniunii

(246)În ceea ce priveşte volumul importurilor, Comisia a considerat că Nippon Steel şi JFE au supraestimat volumul importurilor din ţările în cauză prin includerea importurilor din India în analiza lor, deşi analiza Comisiei privind legătura de cauzalitate s-a limitat la Egipt, Japonia şi importurile care fac obiectul unui dumping din Vietnam. Informaţiile verificate primite de la producătorii din UE incluşi în eşantion au confirmat că cele 220 000 de tone de HRF au fost, de fapt, importate în cea mai mare parte în cantităţi limitate de către producătorii secundari de oţel din Uniune afiliaţi producătorilor primari din Uniune. Marea majoritate a importurilor din ţările în cauză au fost efectuate de comercianţi şi prelucrători neafiliaţi din Uniune. Făcând trimitere la considerentul 253 din regulamentul provizoriu, Comisia a reiterat faptul că entităţile afiliate producătorilor din Uniune nu sunt obligate să cumpere de la societăţile lor afiliate şi achiziţionează în condiţii de concurenţă deplină. Astfel cum s-a menţionat în considerentul 313 din regulamentul provizoriu, obiectivul taxelor antidumping nu este de a închide piaţa Uniunii pentru toate importurile, ci de a restabili un comerţ echitabil prin eliminarea efectului prejudiciabil al dumpingului. Ca atare, nu este de aşteptat ca importurile din ţările în cauză să înceteze, ci să continue, însă la preţuri echitabile.

(247)După comunicarea constatărilor finale, FHS a considerat că Comisia nu poate concluziona că instituirea de taxe ar putea să permită în continuare utilizatorilor să importe HRF din surse diversificate şi, în acelaşi timp, să îmbunătăţească cotele de piaţă şi profitabilitatea industriei Uniunii. Comisia nu a fost de acord cu această analiză şi a reamintit faptul că a explicat în detaliu în considerentele 313-325 din regulamentul provizoriu motivul pentru care impactul instituirii de taxe nu va fi semnificativ şi nu va depăşi efectele pozitive ale măsurilor asupra industriei Uniunii. Pe această bază, afirmaţia a fost respinsă.

5.7.Creşterea costului principalelor materii prime, a preţurilor energiei şi a investiţiilor de mediu

(250)După comunicarea constatărilor finale, FHS a susţinut că Comisia nu a efectuat o evaluare cantitativă a costului preţurilor la energie prin utilizarea informaţiilor disponibile public privind preţul energiei, întrucât acest şoc al costurilor ar fi trebuit măsurat şi compensat înainte ca importurile din ţările în cauză să fie considerate responsabile pentru prejudiciul cauzat. În opinia FHS, această micşorare a marjei cost-preţ a condus în mod direct la erodarea profitabilităţii şi a fost atribuită în mod eronat de către Comisie importurilor din ţările în cauză.

5.9.Concluzie privind legătura de cauzalitate

(254)Comisia a evaluat impactul tuturor celorlalţi factori cunoscuţi ţinând seama de observaţiile părţilor interesate şi a concluzionat că aceşti factori nu au atenuat legătura de cauzalitate. Prin urmare, Comisia a confirmat concluziile din considerentele 265-267 din regulamentul provizoriu potrivit cărora exista o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria Uniunii şi importurile care au făcut obiectul unui dumping din ţările în cauză, care nu a fost atenuată de factorii menţionaţi mai sus.

6.NIVELUL MĂSURILOR

6.1.Marja de prejudiciu

(257)Comisia nu a fost de acord cu Nippon Steel. Comisia a reamintit că măsurile antidumping şi taxele de salvgardare nu sunt cumulative, spre deosebire de taxele vamale convenţionale. Mai degrabă, măsurile antidumping se vor aplica importurilor efectuate în cadrul contingentului tarifar liber disponibil, şi anume importurilor care nu fac obiectul măsurii tarifare de salvgardare. În ceea ce priveşte importurile efectuate după epuizarea contingentului tarifar relevant, acestea ar fi supuse unui nivel total al taxei (excluzând taxa vamală convenţională) echivalent cu cel mai ridicat nivel dintre măsura tarifară de salvgardare sau măsura antidumping, după caz. Cu alte cuvinte, atunci când taxa antidumping depăşeşte nivelul măsurii de salvgardare, măsura de salvgardare este dedusă efectiv din taxa antidumping aplicabilă care urmează să fie percepută. Ca urmare a mecanismului instituit pentru a evita orice cumul de măsuri de salvgardare sau antidumping care ar depăşi cea mai importantă dintre cele două măsuri, creşterea preţului de import franco descărcare al Nippon Steel cu măsurile tarifare de salvgardare plătite în cursul perioadei de investigaţie pentru a stabili nivelul taxei antidumping ar conduce la reducerea taxei antidumping la un nivel insuficient pentru a remedia prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping menţionate, fie pentru că măsura de salvgardare nu este aplicată, fie pentru că aceasta este dedusă efectiv din taxa antidumping aplicabilă. Din aceste motive, Comisia a concluzionat că afirmaţia formulată de Nippon Steel a fost incorectă din punct de vedere factual şi eronată din punct de vedere conceptual. În orice caz, s-a constatat că, în cursul perioadei de investigaţie, taxele de salvgardare au fost plătite pentru mai puţin de 6 % din volumul importat de HRF originare din Japonia şi, prin urmare, impactul neluării în considerare a taxelor de salvgardare în acest caz particular a fost marginal, şi anume aproximativ 0,1 punct procentual. Pe această bază, afirmaţia a fost respinsă.

(259)În plus, Nippon Steel a susţinut că calculul marjei de prejudiciu nu a luat în considerare termenul de livrare. Acesta a susţinut că, deşi nu este cuantificabilă, cumpărătorii din UE erau dispuşi să plătească o primă de preţ pentru termene scurte de livrare. Potrivit Nippon Steel, este nevoie, în medie, de aproximativ 43 de zile pentru ca transporturile să ajungă din Japonia la frontiera Uniunii. În plus, din cauza măsurii UE de salvgardare privind oţelul, ar putea exista un timp de aşteptare suplimentar până la începutul următorului trimestru al măsurii UE de salvgardare în sectorul siderurgic pentru a putea vămui importurile. Producătorul-exportator a afirmat, de asemenea, că acest lucru a explicat creşterea treptată a marjelor de subcotare a preţurilor de vânzare şi a preţurilor indicative cu cât ţara de export a fost situată mai departe de UE - cu atât marjele de prejudiciu constatate au fost mai mari pentru exportatorii japonezi.

(260)Comisia a fost de acord cu opinia potrivit căreia, chiar dacă este demonstrată, o astfel de "primă de preţ pentru duratele scurte de livrare", nu este cuantificabilă. În plus, în cazul în care termenele scurte de livrare ar fi un factor de creştere a preţului de vânzare, Comisia nu a înţeles modul în care acest lucru ar putea creşte treptat marjele de subcotare a preţurilor de vânzare şi a preţurilor indicative cu cât ţara exportatoare era situată mai departe de UE. Raţionamentul Nippon Steel a fost, de asemenea, contrazis de marja de subcotare scăzută constatată pentru JFE, un alt producător-exportator japonez din ţara în cauză.

(262)După comunicarea constatărilor finale, Nipon Steel a susţinut că Comisia nu a adăugat costurile ulterioare importului la acest preţ CIF pentru vânzări prin intermediul a două societăţi afiliate şi, prin urmare, preţul utilizat pentru calculele aferente marjei de subcotare nu sunt "franco descărcare în UE", dat fiind faptul că aceste costuri ulterioare importului au fost excluse din preţul CIF. Comisia a acceptat această afirmaţie şi a revizuit calculele pentru a include costurile ulterioare importului pentru două societăţi. În consecinţă, marja de prejudiciu calculată pentru Nippon Steel în documentul de informare generală a fost ajustată suplimentar în consecinţă.

(263)Astfel cum se descrie în considerentul 261, Comisia a revizuit marjele de prejudiciu. Prin urmare, nivelul final de eliminare a prejudiciului pentru producătorii-exportatori care au cooperat şi pentru toate celelalte societăţi este următorul:

6.3.Concluzie privind nivelul măsurilor

(265)În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping definitive trebuie stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

7.INTERESUL UNIUNII

7.2.Interesul importatorilor neafiliaţi şi al utilizatorilor

7.3.Alte argumente

(273)În primul rând, Uniunea se bucură de o relaţie comercială reciproc avantajoasă cu Egiptul. Balanţa comercială dintre Egipt şi Uniune a condus la un excedent de 10,4 miliarde USD în favoarea Uniunii în 2023. În ceea ce priveşte HRF, în special, volumul importurilor de HRF din Egipt în Uniune reprezintă doar 1,25 % din consumul total captiv şi necaptiv de HRF din Uniune în cursul PI. În schimb, Egiptul şi-a deschis frontierele pentru importurile de HRF din Uniune, care au reprezentat între [9-14] % din consumul egiptean între 2021 şi 2023. În plus, instituirea de măsuri ar contrazice asistenţa acordată de Uniune Egiptului prin împrumuturi macrofinanciare pe termen scurt. Instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor Uniunii de HRF nu numai că dăunează industriei siderurgice naţionale egiptene şi competitivităţii sale internaţionale, ci are şi un impact negativ asupra economiei naţionale în ansamblu, în contradicţie flagrantă cu obiectivele urmărite de împrumuturile macrofinanciare acordate Egiptului de către Uniune.

(277)În al cincilea rând, instituirea de măsuri nu ar permite utilizatorilor din Uniune să beneficieze de oţelul "curat" produs de producătorii de oţel egipteni, în detrimentul obiectivelor mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră ("CBAM") (³²). Prin urmare, Comisia ar trebui să ia în considerare impactul pozitiv asupra mediului al oţelului produs de Ezz Steel atunci când stabileşte dacă instituirea de măsuri antidumping asupra Egiptului este în interesul Uniunii.

(278)În ceea ce priveşte primul aspect referitor la afirmaţiile Ezz Steel privind impactul negativ asupra economiei naţionale în ansamblu şi contradicţiile cu obiectivele urmărite de împrumuturile macrofinanciare acordate Egiptului de către Uniune, Comisia a considerat că adoptarea de măsuri antidumping nu ar putea afecta cooperarea în materie de comerţ şi investiţii, care reprezintă un aspect fundamental al parteneriatului strategic UE-Egipt. Uniunea Europeană va sprijini în continuare eforturile Egiptului de reformă economică, inclusiv îmbunătăţirea mediului comercial şi de afaceri pentru a facilita creşterea economică durabilă a Egiptului, fluxurile comerciale nedenaturate şi fluxurile de investiţii şi tranziţia către o energie verde. În consecinţă, aceste afirmaţii au fost respinse.

(280)În ceea ce priveşte al treilea punct şi afirmaţiile potrivit cărora furnizorii din Uniune se bazează în mare măsură pe achiziţionarea de materii prime de către producătorii de oţel egipteni, Comisia a observat că domeniul de aplicare al investigaţiei antidumping nu acoperă în mod specific situaţia economică a altor industrii conexe din Uniune, indiferent dacă furnizează materii prime şi alte consumabile sau utilaje de producţie. În plus, niciunul dintre aceşti furnizori nu s-a manifestat în cursul investigaţiei şi, prin urmare, aceste afirmaţii nu au putut fi verificate.

(282)În ceea ce priveşte al cincilea punct şi afirmaţia Ezz Steel potrivit căreia instituirea de măsuri nu ar permite utilizatorilor din Uniune să beneficieze de oţelul "curat" produs de producătorii de oţel egipteni. Acest lucru ar fi în detrimentul obiectivelor stabilite de CBAM. În primul rând, Comisia a reamintit că CBAM a intrat în vigoare la 1 octombrie 2023 şi se află în prezent într-o perioadă de tranziţie până în 2026, când se va aplica regimul definitiv. În plus, domeniul de aplicare al prezentei investigaţii nu a fost acela de a verifica dacă un producător-exportator furnizează oţel "curat" şi, prin urmare, aceste afirmaţii nu au fost considerate relevante pentru prezenta procedură şi nu au putut fi verificate. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(284)Comisia a respins acest argument pe motiv că, în primul rând, aceşti utilizatori nu au prezentat nicio modelare concretă a comportamentului pe piaţă, a capacităţii lanţului de aprovizionare sau a elasticităţii preţurilor prin surse alternative de aprovizionare, în timp ce comportamentele pe piaţă ale industriei Uniunii erau bine cunoscute de aceşti utilizatori şi, în al doilea rând, astfel cum se menţionează în considerentul 316 din regulamentul provizoriu, făcând referire la surse specializate ale industriei, instituirea măsurilor nu ar conduce la un deficit de aprovizionare cu produsul în cauză/produsul similar.

(285)Competitivitatea internaţională a utilizatorilor a fost, de asemenea, bine documentată în considerentele 317-320 din regulamentul provizoriu, care arată că, având în vedere o piaţă competitivă şi disponibilitatea capacităţii neutilizate în rândul producătorilor din Uniune, contrar celor susţinute de utilizatori, activităţile societăţilor care prelucrează produse plate din metal sau care sunt implicate în revânzarea produsului care face obiectul investigaţiei ar trebui să rămână competitive, în pofida condiţiilor de piaţă concurenţiale de pe piaţa UE.

(287)Pe lângă constatările enunţate în considerentele 312-325 din regulamentul provizoriu, s-a observat că, într-o declaraţie comună emisă în aprilie 2025 (³³), atât reclamantul, cât şi Asociaţia europeană a distribuitorilor şi prelucrătorilor de oţel (Eurometal) au susţinut că slăbirea lanţului de aprovizionare cu oţel din aval "pune în pericol 13,6 milioane de locuri de muncă directe în prelucrarea oţelului, la furnizorii intermediari şi în sectoarele de producţie din UE şi ameninţă cu o dezindustrializare europeană mai amplă". Potrivit reclamantului (³⁴), sectorul siderurgic angajează în mod direct 306 000 de persoane şi este responsabil pentru până la 2,5 milioane de locuri de muncă indirecte.

(288)Ca urmare a aspectului menţionat la considerentul 247, FHS a susţinut după comunicarea constatărilor finale că existenţa unei capacităţi neutilizate nu a putut fi utilizată simultan pentru a demonstra prejudiciul în sensul articolului 3 din regulamentul de bază şi nici ca argument în criteriul privind interesul Uniunii prevăzut la articolul 21 din regulamentul respectiv. FHS a făcut trimitere la o decizie pronunţată de Organul de apel al OMC în cauza SUA - oţel laminat la cald (³⁵), prin care Organul de apel a cerut autorităţilor să menţină un cadru coerent de analiză privind prejudiciul şi cauzalitatea. Potrivit FHS, invocarea capacităţilor neutilizate de către Comisie, atât ca prejudiciu, cât şi ca avantaj, a reprezentat o încălcare clară a acestui principiu şi a făcut ca concluzia sa privind interesul Uniunii să fie lipsită de temei juridic.

(289)Comisia nu a fost de acord cu această afirmaţie. În primul rând, decizia Organului de apel al OMC nu a abordat în mod specific problema în cauză ci, mai degrabă, a reamintit că "autorităţile de investigaţie trebuie să determine, în mod obiectiv şi pe baza unor dovezi pozitive, importanţa care trebuie conferită fiecărui factor potenţial relevant şi ponderea aferentă acestuia. În cadrul fiecărei investigaţii, această determinare depinde de «influenţa» exercitată de factorii relevanţi asupra «situaţiei industriei [interne]» (³⁶)". În al doilea rând, nu a existat nicio contradicţie în luarea în luarea în considerare a impactului negativ al importurilor care fac obiectul unui dumping asupra utilizării capacităţii industriei Uniunii, pe de o parte şi asupra gradului scăzut de utilizare a capacităţii (63 % din PI), pe de altă parte. Această din urmă situaţie ar putea, cu siguranţă, să fie considerată drept un element pozitiv în evaluarea interesului Uniunii în cazul instituirii de taxe, fără a submina prejudiciul constatat. În consecinţă, afirmaţia a fost respinsă.

(290)După comunicarea constatărilor finale, FHS a susţinut că declaraţia comună Eurometal-EUROFER de mai sus ar putea fi înţeleasă, de asemenea, ca o pledoarie a industriei nu doar pentru protejarea oţelăriilor primare, ci şi pentru a atrage atenţia asupra necesităţii de a menţine un acces eficient din punctul de vedere al costurilor la factorii de producţie pentru producătorii din aval. FHS a susţinut că "citând în afara contextului", Comisia a ascuns "adevărata interdependenţă economică dintre sectoarele din amonte şi cele din aval". Comisia reamintit faptul că, astfel cum s-a explicat în considerentele 178 şi 312 din regulamentul provizoriu, mai mulţi producători din Uniune au societăţi afiliate care comercializează sau prelucrează produsul similar. Prin urmare, oţelăriile primare şi prelucrătorii de oţel se află în concurenţă, nu numai între ei, dar şi cu importurile din ţări terţe de produse siderurgice din amonte şi din aval şi, în consecinţă, se confruntă cu aceleaşi provocări şi preocupări cauzate de supracapacitatea globală. Comisia a considerat că citatul explică cu exactitate situaţia conform căreia toate segmentele din lanţul valoric al oţelului din Uniune, de la oţelăriile primare, la procesatorii şi comercianţii de oţel şi până la utilizatorii finali, au, toate, interesul de a beneficia de condiţii de concurenţă echitabile. În consecinţă, argumentul a fost respins.

8.MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE

8.1.Măsuri definitive

(293)Pe baza informaţiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza preţului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

Ţara de origine	Societatea	Marja de dumping (%)	Marja de prejudiciu (%)	Taxa antidumping definitivă (%)
Egipt	Ezz Steel Company	11,7 %	18,2 %	11,7 %
Egipt	Toate celelalte importuri originare din Egipt	11,7 %	18,2 %	11,7 %
Japonia	Nippon Steel Corporation	42,1 %	30,0 %	30,0 %
Japonia	Tokyo Steel Co. Ltd.	6,9 %	29,3 %	6,9 %
Japonia	Alte societăţi cooperante: - Daido Steel Co., Ltd. - JFE Steel Corporation	32,6 %	29,8 %	29,8 %
Japonia	Toate celelalte importuri originare din Japonia	42,1 %	30,0 %	30,0 %
Vietnam	Formosa Ha Tinh Steel Corporation	12,1 %	27,0 %	12,1 %
Vietnam	Toate celelalte importuri originare din Vietnam	12,1 %	27,0 %	12,1 %

(294)Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăţilor menţionate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigaţii. Prin urmare, ele reflectă situaţia constatată în cazul societăţilor respective în cursul prezentei investigaţii. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigaţiei originar din ţările în cauză şi fabricat de entităţile juridice menţionate.

(296)O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care îşi schimbă ulterior denumirea entităţii sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (³⁷). Cererea trebuie să conţină toate informaţiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul întreprinderii de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societăţii nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(297)Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie ca urmare a diferenţei dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiţionată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităţilor vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Egipt, Japonia sau Vietnam".

(298)Deşi prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autorităţile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din prezentul regulament, este necesar ca autorităţile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obişnuite şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului respectiv al taxei este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.

(299)În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societăţile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute creşte semnificativ, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creştere a volumului constituie ea însăşi o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanţe, poate fi deschisă o investigaţie anticircumvenţie, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor necesare în acest sens. O astfel de investigaţie poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxei şi, prin urmare, de a institui o taxă la nivel naţional.

(301)Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigaţie ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuşi nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăţilor cooperante neincluse în eşantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiţii. Noul producător-exportator ar trebui să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PI; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a făcut acest lucru; şi (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligaţii contractuale irevocabile de exportare a unor cantităţi substanţiale.

8.3.Percepere retroactivă

(306)Analiza Comisiei nu a arătat o nouă creştere substanţială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat prejudiciul constatat în cursul perioadei de investigaţie, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază. Pentru această analiză, Comisia a comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză în cursul perioadei de investigaţie (coloana 2) cu media lunară a volumelor importurilor din luna următoare deschiderii prezentei investigaţii până în ultima lună completă care a precedat instituirea măsurilor provizorii (coloana 3). De asemenea, atunci când s-au comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză din cursul perioadei de investigaţie cu volumele medii lunare ale importurilor din luna următoare deschiderii prezentei investigaţii până în, inclusiv, luna în care au fost instituite măsurile provizorii (coloana 4), nu s-a mai putut observa nicio creştere suplimentară substanţială, ci dimpotrivă, importurile au scăzut semnificativ:

9.DISPOZIŢII FINALE

(308)Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European şi al Consiliului (³⁸), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

Perioada medie lunară luată în considerare	PI (coloana 2)	9.2024-3.2025 (coloana 3)	9.2024-4.2025 (coloana 4)
Egipt	68 642	27 738	24 271
Japonia	90 004	38 232	40 625
Vietnam	99 557	25 176	23 640
Total: Ţări în cauză	258 203	91 146	88 536
Sursă: Eurostat, baza de date Surveillance.

	2021	2022	2023	Perioada de investigaţie
Consumul total la nivelul Uniunii	[70 785 251 - 81 095 403 ]	[60 606 914 - 72 927 115 ]	[60 726 141 - 71 931 644 ]	[61 426 794 - 72 709 091 ]
Indice (2021 = 100)	100	87	86	87
Inclusiv piaţa captivă	[35 289 645 - 43 224 546 ]	[29 094 190 - 36 000 359 ]	[29 005 256 - 36 224 147 ]	[29 143 141 - 36 224 968 ]
	100	84	84	84
Sursă: răspunsul la chestionar al EUROFER, producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

Jurnalul Oficial seria L