Art. 1. - În sensul prezentului regulament, "băuturi spirtoase" reprezintă lichidul alcoolic: - Regulamentul 1576/29-mai-1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, desemnarea şi prezentarea băuturilor spirtoase
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
Art. 1
(1)Prezentul regulament stabileşte regulile generale privind definirea, desemnarea şi prezentarea băuturilor spirtoase.
(2)În sensul prezentului regulament, "băuturi spirtoase" reprezintă lichidul alcoolic:
- destinat consumului uman,
- având caracteristicile organoleptice specifice şi, cu excepţia produselor enumerate la anexa III punctul 1, tăria alcoolică minimă de 15 % voi, şi
- obţinut:
- fie direct prin distilare, cu sau fără arome, din produse fermentate naturale şi/sau prin macerarea unor substanţe vegetale şi/sau prin adăugarea de arome, zahăr sau alte produse edulcorante menţionate la alineatul (3) litera (a) şi/sau alte produse agricole conţinând alcool etilic de origine agricolă şi/sau distilat de origine agricolă şi/sau rachiu, conform definiţiilor din prezentul regulament;
- fie din amestecul unei băuturi spirtoase cu:
- una sau mai multe alte băuturi spirtoase;
- alcool etilic de origine agricolă, distilat de origine agricolă sau rachiu;
- una sau mai multe băuturi alcoolice;
- una sau mai multe băuturi.
Totuşi, băuturile spirtoase având codurile NC 2203 00, 2204, 2205, 2206 00 şi 2207 nu sunt considerate băuturi spirtoase.
(3)Definiţii preliminare
În sensul prezentului regulament, următorii termeni sunt definiţi astfel:
a)îndulcirea:
procesul care constă în folosirea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multora dintre următoarele produse:
zahăr semi-alb, zahăr alb, zahăr alb rafinat, dextroză, fruc-toză, sirop de glucoză, zahăr lichid, zahăr lichid invertit, sirop de zahăr invertit, must de struguri concentrat rectificat, must de struguri concentrat, must de struguri proaspeţi, zahăr caramelizat (burned sugar), miere, sirop de roşcove, precum şi alţi carbohidraţi naturali care au un efect asemănător cu cel al produselor menţionate anterior.
"Zahăr caramelizat" reprezintă produsul obţinut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze sau acizi minerali sau de orice alt aditiv chimic;
b)amestecul:
procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi diferite, în vederea obţinerii unei băuturi noi;
c)adăugarea de alcool:
procesul care constă în adăugarea de alcool etilic de origine agricolă la o băutură spirtoasă;
d)combinarea:
procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie, între care există numai diferenţe minore de compoziţie, datorate unuia sau mai multor factori, cum ar fi:
- metodele de fabricare;
- aparatele de distilare folosite;
- durata de maturare sau de învechire;
- zona geografică de producţie.
Băutura spirtoasă obţinută aparţine aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale, înainte de combinare;
e)maturarea sau învechirea:
procesul care constă în a permite dezvoltarea naturală a anumitor reacţii în recipiente adecvate, reacţii care conferă băuturii spirtoase respective calităţi organoleptice pe care nu le avea iniţial;
f)aromatizarea:
procesul care constă în folosirea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome, conform definiţiilor menţionate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 88/388/CEE;
g)colorarea:
procesul care constă în folosirea de coloranţi la prepararea băuturilor spirtoase;
h)alcoolul etilic de origine agricolă:
alcoolul etilic, ale cărui caracteristici sunt cele enumerate la anexa I a prezentului regulament, obţinut prin distilare, după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate la anexa II din Tratat, cu excepţia băuturilor spirtoase definite la alineatul (2). În cazul în care se fac referiri la materia primă utilizată, alcoolul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă;
i)distilatul de origine agricolă:
lichidul alcoolic obţinut prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a produselor agricole menţionate în anexa II din Tratat, care nu prezintă nici caracteristicile alcoolului etilic definit la litera (h), nici pe cele ale unei băuturi spirtoase, dar care a păstrat aroma şi gustul materiilor prime utilizate. În cazul în care se fac referiri la materia primă utilizată, distilatul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă;
j)tăria alcoolică în volum:
raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de 20 de grade Celsius, al produsului luat în considerare, şi volumul total al produsului respectiv, la aceeaşi temperatură;
k)conţinutul în substanţe volatile:
conţinutul unei băuturi spirtoase, obţinute exclusiv prin distilare, în substanţe volatile (altele decât alcoolul etilic şi alcoolul metilic), lucru datorat în exclusivitate distilării sau redistilării materiilor prime folosite;
l)locul de fabricare:
localitatea sau regiunea în care are loc faza procesului de fabricare a produsului finit care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale;
m)categoria de băuturi spirtoase: ansamblul de băuturi spirtoase care corespund aceleiaşi definiţii.
(4)Definiţii ale diferitelor categorii de băuturi spirtoase În sensul prezentului regulament, se înţelege prin:
a)rom:
1.băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea melaselor sau siropurilor provenite din fabricarea zahărului din trestie de zahăr sau din sucul de trestie de zahăr ca atare, distilată la mai puţin de 96 % vol, astfel încât produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului;
2.rachiul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol. Acest rachiu poate fi comercializat cu menţiunea "agricol", adăugată denumirii "rom", însoţită de una dintre denumirile geografice ale departamentelor franceze de peste mări menţionate în anexa II;
b)whisky sau whiskey:
băutura spirtoasă obţinută prin distilarea unui must de cereale
- zaharificat prin diastaza malţului pe care îl conţine, cu sau fără alte enzime naturale;
- fermentat cu ajutorul drojdiei;
- distilat la mai puţin de 94,8 % vol, astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate şi maturat timp de 3 ani în butoaie de lemn de o capacitate de maxim 700 de litri;
c)băutură spirtoasă de cereale:
1.băutura spirtoasă obţinută prin distilarea unui must de cereale fermentat, prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate.
Denumirea "băutură spirtoasă de cereale" poate fi înlocuită de denumirea "Korn" sau "Kornbrand" în cazul băuturii produse în Germania şi în regiunile Comunităţii în care limba germană este una dintre limbile oficiale, cu condiţia ca producerea acestei băuturi să fie tradiţională în regiunile respective şi ca băutura spirtoasă de cereale să fie obţinută fără nici un aditiv:
- fie prin distilarea exclusivă a mustului fermentat de cereale integrale cum ar fi grâul, orzul ovăzul, secara sau hrişcă, împreună cu toate componentele acestora;
- fie prin redistilarea unui distilat obţinut conform primei liniuţe;
2.Pentru ca băutura spirtoasă de cereale să poată primi denumirea de "rachiu de cereale", trebuie să fie obţinută prin distilarea, la mai puţin de 95 % vol, a unui must de cereale fermentat care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime utilizate;
d)rachiu de vin: băutura spirtoasă:
- obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la mai puţin de 86 % vol sau prin redistilarea unui distilat de vin la mai puţin de 86 % vol;
- având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol. şi
- având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol.
Această băutură, dacă este supusă maturării, poate fi comercializată în continuare sub denumirea de "rachiu de vin" numai dacă durata maturării este mai mare sau egală cu cea prevăzută pentru produsul descris la litera (e);
e)Brandy sau Weinbrand: băutura spirtoasă:
- obţinută din rachiuri de vin, combinate sau nu cu un distilat de vin, distilat la mai puţin de 94,8 % vol, cu condiţia ca acest distilat să nu depăşească limita maximă de 50 % grade alcoolice ale produsului finit;
- maturată în recipiente de stejar timp de cel puţin un an de zile sau timp de cel puţin 6 luni în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1 000 litri;
- având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol. şi provenind exclusiv din distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;
- având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;
f)rachiu de tescovină de struguri sau marc:
1._
a)băutura spirtoasă:
- obţinută din tescovină de struguri, fermentată sau distilată fie direct prin vapori de apă, fie după adaosul de apă, la care s-au mai adăugat drojdii într-o proporţie care urmează să fie determinată conform procedurii prevăzute la articolul 15, distilarea efectuându-se în prezenţa tescovinelor ca atare, la mai puţin de 86 % vol. Redistilarea la această tărie alcoolică este autorizată;
- având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 140 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1 000 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;
b)totuşi, în perioada de tranziţie prevăzută pentru Portugalia prin Actul de aderare din 1985, litera (a) nu interzice comercializarea în Portugalia a rachiurilor de tescovină produse în această ţară şi având un conţinut maxim în alcool metilic de 1 500 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;
2.denumirea de "marc" sau de "rachiu de tescovină de struguri" poate fi înlocuită de denumirea "grappa" numai pentru băutura spirtoasă produsă în Italia;
g)rachiu din marc de fructe:
băutura spirtoasă obţinută prin fermentarea şi distilarea marcului de fructe. Condiţiile de distilare, caracteristicile produsului şi celelalte dispoziţii sunt stabilite conform procedurii prevăzute la articolul 15;
h)rachiu din stafide sau "raisin brandy":
băutura spirtoasă obţinută prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie "negru de Corint" sau "muscat de Malaga", distilat la mai puţin de 94,5 % vol, astfel încât distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate;
i)rachiu de fructe:
1._
a)băutura spirtoasă:
- obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui must din acest fruct, cu sau fără sâmburi;
- distilată la mai puţin de 86 % vol, astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice fructului respectiv;
- având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitru de alcool 100% vol;
- având un conţinut maxim în alcool metilic de 1 000 de grame la hectolitru de alcool 100 % vol şi
- având un conţinut în acid cianhidric, în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi, de maximum 10 grame la hectolitru de alcool 100 % vol;
b)derogările de la prevederile literei (a), a treia, a patra şi a cincea liniuţă pot fi stabilite conform procedurii prevăzute la articolul 15, în special pentru produsele tradiţionale ale căror fabricare şi vânzare constituie o sursă de venit substanţială pentru anumiţi producători de fructe din cadrul Comunităţii;
c)băutura definită astfel poartă denumirea de "rachiu de" urmată de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch), de prune (sau slivovic), de corcoduşe, de piersici, de mere, de pere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alt fruct. Această băutură poate avea şi denumirea "wasser", acest nume fiind asociat cu numele fructului.
Termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere produs în exclusivitate din pere din soiul Williams.
În cazul în care se distilează împreună una sau mai multe specii de fructe, produsul rezultat se va numi "rachiu de fructe". Această menţiune poate fi completată de numele fiecărei specii de fructe, în ordinea descrescătoare a cantităţilor utilizate;
d)cazurile şi condiţiile în care numele fructului poate înlocui denumirea de "rachiu de" urmată de numele fructului respectiv se stabilesc conform procedurii prevăzute la articolul 15.
2.pot primi, de asemenea, denumirea de "rachiu de" urmată de numele fructului băuturile spirtoase obţinute prin macerare, în proporţia minimă de 100 de kg de fructe la 20 de litri de alcool 100 % vol, din anumite boabe şi alte fructe, cum ar fi zmeura, murele, afinele şi altele, parţial fermentate sau nefermentate, în alcool etilic de origine agricolă, în rachiuri sau în distilat, definite de prezentul regulament, urmată de distilare.
Condiţiile de folosire a denumirii de "rachiu de" urmată de numele fructului, în vederea evitării confuziei între rachiurile de fructe menţionate la punctul 1) şi fructele respective se stabilesc conform procedurii prevăzute la articolul 15;
3.băuturile spirtoase obţinute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, conform punctul 2, în alcool etilic de origine agricolă, urmată de o distilare, pot purta denumirea de "geist", acest termen fiind însoţit de numele fructului;
j)rachiu de cidru sau de pere: băutura spirtoasă:
- obţinută prin distilarea exclusivă a cidrului sau a perelor şi
- conformă cerinţelor stabilite pentru rachiurile de fructe menţionate la punctul (i) alineatul (1) litera (a) a doua, a treia şi a patra liniuţă;
k)rachiu de genţiană:
băutura spirtoasă obţinută pe baza unui distilat de genţiană care a fost obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă;
l)băutură spirtoasă de fructe:
1.băutura spirtoasă obţinută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă şi/sau în rachiu (conform prezentului regulament) într-o proporţie minimă ce urmează a fi determinată conform procedurii prevăzute la articolul 15.
Aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanţe aromatizante şi/sau preparate aromati-zante diferite de cele provenind din fructele utilizate. Aceste substanţe şi preparate aromatizante sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi respectiv litera (c) din Directiva 88/388/CEE. Cu toate acestea, gustul caracteristic al băuturii spirtoase, precum şi culoarea sa trebuie să provină exclusiv din fructele utilizate;
2.Băutura astfel definită poartă denumirea de "băutură spirtoasă de" sau "spirtoasă de" urmată de numele fructului. Cazurile şi condiţiile în care numele fructului poate înlocui denumirile de mai sus se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15.
Cu toate acestea, nu pot fi denumite "Pacharan" decât "băuturile spirtoase din fructe" produse în Spania şi obţinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporţie minimă de 250 grame de fruct la litrul de alcool pur;
m)băutură spirtoasă de ienupăr:
1._
a)băutura spirtoasă obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a rachiului de cereale şi/sau distilatului de cereale cu ienupăr (Juniperus communis).
Pot fi utilizate şi alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale, conform definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE şi/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă şi/sau plante sau părţi de plante aromatice, dar caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă uneori sunt atenuate;
b)băutura obţinută poate fi denumită "Wacholder", "ginebra" sau "genebra". Utilizarea acestor denumiri se stabileşte în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15;
c)alcoolurile utilizate pentru băuturile spirtoase denumite "genievre", "jenever", "genever" sau "peket" trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse, un conţinut maxim de alcool metilic de 5 grame la hectolitru de alcool la 100 % vol. şi un conţinut maxim de aldehide exprimat în acetaldehidă de 0,2 grame la hectolitru de alcool la 100 % vol. Pentru produsele menţionate mai sus, gustul de ienupăr poate să nu mai fie perceptibil;
2._
a)băutura poate fi denumită "gin" dacă este obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristicile organoleptice adecvate cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale, conform definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE şi/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă, astfel încât gustul ienupărului să fie predominant;
b)băutura poate fi denumită "gin distilat" dacă este obţinută exclusiv prin redistilarea unui alcool etilic de origine agricolă având calitatea corespunzătoare, caracteristicile organoleptice dorite şi o tărie alcoolică iniţială de minim 96 % vol în recipientele tradiţionale discontinue din aramă utilizate pentru gin, în prezenţa boabelor de ienupăr şi a altor produse vegetale naturale, gustul ienupărului trebuind să fie preponderent. Denumirea de "gin distilat" poate fi utilizată şi pentru amestecul dintre produsul acestei distilări şi un alcool etilic de origine agricolă având aceeaşi compoziţie, puritate şi tărie alcoolică. Pentru aromatizarea băuturii gin distilat, pot fi utilizate, în plus, şi substanţe aromatizante naturale şi/sau substanţe identice substanţelor naturale şi/sau preparate aromatizante definite la litera (a). "London Gin" este un tip de gin distilat.
Ginul obţinut prin simpla adăugare de esenţe sau arome unui alcool etilic de origine agricolă nu are dreptul de a purta denumirea de "gin distilat";
n)băutură spirtoasă pe bază de chimion:
1.băutura spirtoasă obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi L.).
Se pot utiliza adiţional şi alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale, conform definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE şi/sau
preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă, dar gustul chimionului trebuie să rămână predominant;
2._
a)băutura spirtoasă definită la punctul 1 poate fi numită şi "akvavit" sau "aquavit" dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante.
Mai pot fi utilizate şi alte substanţe aromatizante menţionate la punctul 1 al doilea paragraf, dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor de seminţe de chimion şi/sau de seminţe de mărar (Anethum graveolens L.), utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă.
b)substanţele amare nu pot domina gustul; reziduurile uscate nu vor depăşi 1,5 grame la 100 ml;
o)băutură spirtoasă din anason:
1.băutura spirtoasă obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în stea (Illicium verum), anason verde (Pimpinella anissum), anason dulce (Foeniculum vulgare) sau de oricare altă plantă care are acelaşi component aromatizant principal, cu ajutorul unuia dintre următoarele procedee:
- macerare şi/sau distilare;
- redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi ale plantelor menţionate anterior;
- adăugarea de extracte naturale distilate de anason;
- utilizarea combinată a celor trei metode precedente.
Pot fi utilizate şi alte extracte vegetale naturale sau seminţe aromatizante, dar gustul anasonului trebuie să rămână predominant;
2.pentru ca băutura spirtoasă pe bază de anason să poată fi denumită "pastis", aceasta trebuie să conţină şi extracte naturale provenind din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra), ceea ce implică prezenţa substanţelor colorante numite "calcone", precum şi prezenţa acidului gliceric, cu tărie alcoolică minimă şi maximă de 0,05, respectiv 0,5 grame la litru.
Băutura cu denumirea pastis are un conţinut de zahăr mai mic de 100 de grame la litru şi un conţinut de anetol de minimum 1,5 şi maximum 2 grame la litru;
3.pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie denumită "ouzo", aceasta trebuie:
- să fie produsă exclusiv în Grecia;
- să fie obţinută prin amestecul alcoolurilor aromati-zate prin distilare sau macerare cu ajutorul seminţelor de anason şi eventual de anason dulce, din masticul obţinut din lentisc indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) şi al altor seminţe, plante şi fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puţin 20 % din tăria alcoolică a băuturii ouzo.
Acest distilat trebuie:
- să fie obţinut prin distilarea în recipiente tradiţionale discontinue din aramă, cu o capacitate de maxim 1 000 de litri;
- să aibă o tărie alcoolică de minim 55 % vol. şi de maxim 80 % vol.
Ouzo trebuie să fie incolor şi să aibă un conţinut de zahăr mai mic sau egal cu 50 de grame la litru;
4.pentru ca băutura spirtoasă pe bază de anason să poată fi denumită "anis", aroma sa caracteristică trebuie să provină exclusiv de la anasonul verde (Pimpinella anisum) şi/sau de la anasonul în stea (Illicium venim) şi/sau de la anasonul dulce (Foeniculum vulgare). Denumirea "anis distilat" poate fi utilizată dacă băutura conţine alcool distilat în prezenţa acestor seminţe, într-o proporţie minimă de 20 % din tăria sa alcoolică;
p)băutură spirtoasă cu gust amar sau bitter:
băutura spirtoasă cu un gust amar preponderent, obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale, conform definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE, şi/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă.
Această băutură poate fi comercializată şi sub denumirea "amar" sau "bitter", asociată sau nu unui alt termen.
Prezenta dispoziţie nu împiedică posibilitatea de a utiliza termenii "amar" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menţionate în prezentul articol;
q)votca:
băutura spirtoasă obţinută dintr-un alcool etilic de origine agricolă, fie prin rectificare, fie prin filtrare cu cărbune activ urmată eventual de o distilare simplă sau printr-un tratament echivalent care are ca efect atenuarea selectivă a caracteristicilor organoleptice inerente materiilor prime utilizate. Procesul de aromatizare conferă produsului caracteristici organoleptice deosebite, în special un gust catifelat;
r)lichior:
1.băutura spirtoasă:
- cu un conţinut de zahăr de minim 100 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit, fără a aduce atingere prevederilor unei decizii diferite adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15;
- obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă, a unui distilat de origine agricolă sau a uneia sau a mai multor băuturi spirtoase conform definiţiilor din prezentul regulament sau a unui amestec din produsele menţionate anterior, edulcorate şi eventual cu un adaos de produse agricole cum ar fi smântâna, laptele sau alte produse lactate, fructele, vinul, precum şi vinul aromatizat;
2.denumirea de "cremă de" urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate, cu excepţia produselor lactate, este rezervată lichiorurilor cu un conţinut minim de zahăr de 250 grame la litru exprimat în zahăr invertit.
Cu toate acestea, denumirea "creme de cassis" este rezervată lichiorurilor de coacăze care conţin minimum 400 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit;
s)lichior pe bază de ouă/advocaat/ avocat/Advokat:
băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obţinută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, ale cărei ingrediente sunt: gălbenuşul de ou de calitate, albuşul de ou şi zahărul sau mierea. Conţinutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru. Conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 140 de grame la litru de produs final;
t)lichior de ouă:
băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obţinută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, ale cărei ingrediente sunt: gălbenuşul de ouă de calitate, albuşul de ou şi zahărul sau mierea. Conţinutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru. Conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 70 de grame la litru de produs final.