Art. 53. - Art. 53: Recunoaşterea sistemelor privind diligenţa necesară - Regulamentul 1542/12-iul-2023 privind bateriile şi deşeurile de baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE şi a Regulamentului (UE) 2019/1020 şi de abrogare a Directivei 2006/66/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 191L

În vigoare
Versiune de la: 8 Octombrie 2025
Art. 53: Recunoaşterea sistemelor privind diligenţa necesară
(1)Guvernele, asociaţiile industriale şi grupările de organizaţii interesate care au dezvoltat şi supraveghează sisteme privind diligenţa necesară (denumiţi în continuare "titularii de sistem") pot solicita recunoaşterea de către Comisie a sistemelor lor privind diligenţa necesară. Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a cerinţelor de informare pe care să le conţină cererea de recunoaştere. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 90 alineatul (3).
(2)În cazul în care stabileşte, pe baza probelor şi informaţiilor furnizate în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, că sistemul privind diligenţa necesară menţionat la alineatul respectiv permite operatorilor economici să îndeplinească cerinţele prevăzute la articolele 48, 49, 50 şi 52, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care acordă respectivului sistem o recunoaştere a echivalenţei cu cerinţele stabilite în prezentul regulament. Înainte de adoptarea respectivului act de punere în aplicare este consultat Centrul OCDE pentru o conduită profesională responsabilă. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 90 alineatul (3).
Atunci când adoptă o decizie privind recunoaşterea unui sistem de diligenţă necesară, Comisia ţine seama de diversele practici sectoriale vizate de sistemul respectiv şi ia în considerare abordarea bazată pe riscuri şi metoda utilizate de sistemul respectiv pentru a identifica riscurile.
(3)Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 89, care să stabilească criteriile şi metodologia conform cărora Comisia trebuie să stabilească, în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, dacă sistemele privind diligenţa necesară permit respectarea de către operatorii economici a cerinţelor prevăzute la articolele 48, 49, 50 şi 52. De asemenea, Comisia verifică periodic, după caz, dacă sistemele recunoscute privind diligenţa necesară continuă să îndeplinească criteriile care au dus la adoptarea unei decizii de recunoaştere a echivalenţei, în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol.
(4)Titularul unui sistem privind diligenţa necesară pentru care a fost acordată recunoaşterea echivalenţei în conformitate cu alineatul (2) informează Comisia, fără întârziere, cu privire la orice modificări sau actualizări ale sistemului respectiv. Comisia evaluează dacă astfel de modificări sau actualizări afectează recunoaşterea echivalenţei pentru sistemul respectiv şi ia măsuri corespunzătoare.
(5)În cazul în care există dovezi cu privire la cazuri repetate sau semnificative de neîndeplinire a cerinţelor prevăzute la articolele 48, 49, 50 şi 52 de către operatorii economici care pun în aplicare un sistem recunoscut în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, Comisia examinează, consultându-se cu titularul sistemului recunoscut privind diligenţa necesară, dacă respectivele cazuri indică deficienţe ale sistemului.
(6)În cazul în care constată faptul că un sistem recunoscut privind diligenţa necesară nu este conform cu cerinţele prevăzute la articolele 48, 49, 50 şi 52 sau prezintă deficienţe, Comisia îi poate acorda titularului de sistem un interval de timp corespunzător pentru a lua măsuri de remediere.
(7)În cazul în care titularul de sistem refuză sau nu este în măsură să întreprindă măsurile de remediere necesare, iar Comisia stabileşte că încălcările sau deficienţele menţionate la alineatul (6) de la prezentul articol compromit capacitatea operatorului economic menţionat la articolul 48 alineatul (1) care a pus în aplicare sistemul de a respecta cerinţele prevăzute la articolele 48, 49, 50 şi 52 sau atunci când cazurile repetate sau semnificative de neconformitate a operatorilor economici care au pus în aplicare un sistem se datorează deficienţelor sistemului, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care retrage recunoaşterea echivalenţei sistemului respectiv. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 90 alineatul (3).
(8)Comisia instituie un registru al sistemelor recunoscute privind diligenţa necesară şi asigură actualizarea acestuia. Acest registru este pus la dispoziţia publicului pe internet.