Art. 69. - Art. 69: Condiţii şi limite pentru păstrarea dreptului la prestaţii - Regulamentul 1408/14-iun-1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi şi cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
Art. 69: Condiţii şi limite pentru păstrarea dreptului la prestaţii
(1)Un lucrător aflat în şomaj total care îndeplineşte condiţiile impuse de legislaţia unui stat membru privind dreptul la prestaţii şi se deplasează în unul sau mai multe alte state membre pentru a căuta un loc de muncă îşi păstrează dreptul la prestaţiile respective în condiţiile şi în limitele indicate mai jos:
a)înainte de plecare, acesta trebuie să se fi înregistrat ca persoană care caută un loc de muncă la serviciile de ocupare a forţei de muncă din statul competent şi să fi rămas la dispoziţia serviciilor de ocupare a forţei de muncă timp de cel puţin patru săptămâni după ce a devenit şomer. Cu toate acestea, serviciile sau instituţiile competente pot autoriza plecarea sa înainte de expirarea acestui termen;
b)acesta trebuie să se înregistreze ca persoană care caută un loc de muncă la serviciile de ocupare a forţei de muncă din fiecare dintre statele membre în care se deplasează şi să se supună procedurilor de control efectuate acolo. Această condiţie este considerată îndeplinită pentru perioada anterioară înregistrării, dacă persoana respectivă s-a înregistrat în termen de şapte zile de la data la care a încetat să fie la dispoziţia serviciilor de ocupare a forţei de muncă ale statului din care a plecat. În cazuri excepţionale, această perioadă poate fi prelungită de către serviciile sau instituţiile competente;
c)dreptul la prestaţii continuă să existe pe o perioadă maximă de trei luni de la data la care persoana respectivă a încetat să se mai afle la dispoziţia serviciile de ocupare a forţei de muncă ale statului din care a plecat, cu condiţia ca durata totală a prestaţiilor să nu depăşească durata perioadei prestaţiilor la care avea dreptul în temeiul legislaţiei acelui stat. În plus, în cazul unui lucrător sezonier această durată este limitată la perioada rămasă până la sfârşitul sezonului pentru care a fost angajat.
(2)Dacă persoana în cauză revine în statul competent înainte de expirarea perioadei în timpul căreia are dreptul la prestaţii în temeiul dispoziţiilor alineatului (1) litera (c), aceasta continuă să aibă dreptul la prestaţii conform legislaţiei acelui stat; ea pierde în întregime dreptul la prestaţii în temeiul legislaţiei statului competent, dacă nu revine acolo înainte de expirarea acelei perioade. În cazuri excepţionale, acest termen poate fi prelungit de serviciile sau instituţiile competente.
(3)Dispoziţiile alineatului (1) pot fi invocate numai o singură dată între două perioade de încadrare în muncă.
(4)Dacă statul competent este Belgia, un şomer care revine în acest stat după expirarea termenului de trei luni stabilit la alineatul (1) litera (c) se recalifică pentru prestaţii în acea ţară numai dacă a fost angajat acolo timp de cel puţin trei luni.