Art. 45. - Art. 45: Luarea în considerare a perioadelor de asigurare realizate în temeiul legislaţiilor cărora li s-a supus lucrătorul pentru dobândirea, păstrarea sau redobândirea dreptului la prestaţii - Regulamentul 1408/14-iun-1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi şi cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
Art. 45: Luarea în considerare a perioadelor de asigurare realizate în temeiul legislaţiilor cărora li s-a supus lucrătorul pentru dobândirea, păstrarea sau redobândirea dreptului la prestaţii
(1)O instituţie a unui stat membru a cărui legislaţie condiţionează dobândirea, păstrarea sau redobândirea dreptului la prestaţii de realizarea unor perioade de asigurare ia în considerare, în măsura necesară, perioadele de asigurare realizate în temeiul legislaţiei oricărui stat membru, ca şi când acestea ar fi fost realizate în temeiul legislaţiei pe care ea o aplică.
(2)În cazul în care legislaţia unui stat membru condiţionează acordarea anumitor prestaţii de realizarea perioadelor de asigurare într-o profesie care face obiectul unui regim special sau, după caz, într-un post specific, perioadele realizate în temeiul legislaţiilor altor state membre se iau în considerare pentru acordarea acestor prestaţii numai dacă sunt realizate în cadrul unui regim corespunzător sau, dacă această condiţie nu este îndeplinită, în aceeaşi profesie sau, după caz, în acelaşi loc de muncă. Dacă, luându-se în considerare perioadele astfel realizate, persoana respectivă nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru a beneficia de prestaţiile menţionate, aceste perioade se iau în calcul pentru acordarea prestaţiilor în cadrul regimului general sau, dacă această condiţie nu este îndeplinită, în cadrul regimului aplicabil muncitorilor sau angajaţilor, după caz.
(3)În cazul în care legislaţia unui stat membru care condiţionează acordarea anumitor prestaţii de faptul că un lucrător trebuie să fie supus legislaţiei sale în momentul materializării riscului nu are cerinţe privind durata perioadelor de asigurare nici pentru dobândirea dreptului la prestaţii, nici pentru calcularea prestaţiilor, orice lucrător care nu mai este supus legislaţiei respective este considerat ca fiind încă supus respectivei legislaţii în momentul materializării riscului, în sensul prezentului capitol, dacă, în acel moment, acesta se află sub incidenţa legislaţiei unui alt stat membru sau, în cazul în care această condiţie nu este îndeplinită, dacă poate revendica dreptul la prestaţii în temeiul legislaţiei unui alt stat membru. Cu toate acestea, în cazul prevăzut la articolul 48 alineatul (1), această ultimă condiţie se consideră satisfăcută.