Secţiunea 2 - Alte mijloace de transmitere şi de notificare sau comunicare a actelor judiciare - Regulamentul 1348/29-mai-2000 privind notificarea şi comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
Secţiunea 2:Alte mijloace de transmitere şi de notificare sau comunicare a actelor judiciare
Art. 12: Transmiterea prin intermediul canalelor consulare sau diplomatice
Fiecare stat membru este liber, în cazuri excepţionale, să utilizeze canale consulare sau diplomatice pentru transmiterea actelor judiciare, în scopul notificării sau comunicării lor, către autorităţile dintr-un alt stat membru desemnate în acest scop în temeiul articolului 2 sau 3.
Art. 13: Notificarea sau comunicarea de către agenţii diplomatici sau consulari
(1)Fiecare stat membru este liber să procedeze la notificarea sau comunicarea actelor judiciare persoanelor care au reşedinţa într-un alt stat membru, fără nicio constrângere, în mod direct prin agenţii săi diplomatici sau consulari.
(2)Orice stat membru îşi poate face cunoscută opoziţia faţă de utilizarea acestei posibilităţi de notificare sau comunicare a actelor judiciare pe teritoriul său, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1), cu excepţia cazului în care actul trebuie comunicat sau notificat unui resortisant al statului membru de origine.
Art. 14: Notificarea sau comunicarea prin poştă
(1)Fiecare stat membru este liber să efectueze notificarea sau comunicarea actelor judiciare direct prin poştă persoanelor având reşedinţa într-un alt stat membru.
(2)Orice stat membru poate să precizeze, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1), condiţiile în care acceptă notificarea sau comunicarea actelor judiciare prin poştă.
Art. 15: Cerere directă de notificare sau comunicare
(1)Prezentul regulament nu aduce atingere libertăţii oricărei persoane interesate într-o procedură judiciară să obţină notificarea sau comunicarea actelor judiciare direct prin intermediul funcţionarilor publici, autorităţilor sau altor persoane competente din statul membru de destinaţie.
(2)În conformitate cu articolul 23 alineatul (1), orice stat membru îşi poate face cunoscută opoziţia faţă de notificarea sau comunicarea actelor judiciare pe teritoriul său în temeiul alineatului (1).