Art. 2. - Art. 2: Metoda prin care se stabileşte dacă o tranzacţie cu instrumente financiare nederivate reprezintă o poziţie lungă sau scurtă pe principalul său determinant de risc - Regulamentul 1265/01-iul-2025 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte standardele tehnice de reglementare care precizează metoda de identificare a principalului determinant de risc al unei poziţii şi de stabilire dacă o tranzacţie reprezintă o poziţie lungă sau scurtă, astfel cum se menţionează la articolul 94 alineatul (3), la articolul 273a alineatul (3) şi la articolul 325a alineatul (2)

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 14 Octombrie 2025
Art. 2: Metoda prin care se stabileşte dacă o tranzacţie cu instrumente financiare nederivate reprezintă o poziţie lungă sau scurtă pe principalul său determinant de risc
Atunci când stabilesc dacă o poziţie pe instrumente financiare nederivate reprezintă o poziţie lungă sau scurtă pe principalul său determinant de risc, astfel cum se menţionează la articolul 94 alineatul (3) şi la articolul 325a alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituţiile aplică oricare dintre următoarele metode:
(a)calculează sensibilitatea la riscul delta al principalului determinant de risc în conformitate cu articolul 325r din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi identifică tranzacţia ca fiind:
(i)o poziţie lungă pe respectivul determinant de risc, în cazul în care sensibilitatea la riscul delta corespunzătoare este pozitivă sau
(ii)o poziţie scurtă pe respectivul determinant de risc, în cazul în care sensibilitatea la riscul delta corespunzătoare este negativă;
(b)evaluează dependenţa valorii poziţiei pe principalul determinant de risc luând în considerare scopul tranzacţionării sau al acoperirii împotriva riscurilor al tranzacţiei în ceea ce priveşte determinantul de risc respectiv şi identifică tranzacţia ca o poziţie lungă sau scurtă pe principalul său determinant de risc pe baza evaluării respective.