Art. 7. - Art. 7: Garanţia financiară sau asigurarea echivalentă - Regulamentul 1157/11-apr-2024 privind transferurile de deşeuri, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1257/2013 şi (UE) 2020/1056 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
Neintrat în vigoare Versiune de la: 21 Ianuarie 2025
Art. 7: Garanţia financiară sau asigurarea echivalentă
(1)Transferurile pentru care este necesară o notificare fac obiectul cerinţei de constituire a unei garanţii financiare sau a unei asigurări echivalente, care să acopere toate elementele următoare:
a)costurile pentru transportul de deşeuri;
b)costurile de valorificare sau de eliminare a acestora, inclusiv pentru orice operaţiune intermediară necesară;
c)cheltuielile de depozitare pentru 90 de zile.
(2)Garanţia financiară sau asigurarea echivalentă acoperă costurile generate în contextul tuturor situaţiilor următoare:
a)în care transferul, valorificarea sau eliminarea nu pot fi efectuate astfel cum s-a prevăzut, în conformitate cu articolul 22;
b)în care transferul, valorificarea sau eliminarea sunt ilegale, în conformitate cu articolul 25.
(3)Garanţia financiară sau asigurarea echivalentă se constituie de notificator sau de o altă persoană fizică sau juridică care acţionează în numele notificatorului şi produce efecte la data notificării sau, în cazul în care autoritatea competentă care aprobă garanţia financiară sau asigurarea echivalentă permite acest lucru, cel târziu la data completării documentului de circulaţie în conformitate cu articolul 16 alineatul (2). Garanţia financiară sau asigurarea echivalentă se aplică pentru transfer cel târziu la data începerii transferului.
(4)Autoritatea competentă de expediere aprobă garanţia financiară sau asigurarea echivalentă, inclusiv forma, conţinutul şi valoarea acoperită.
(5)Garanţia financiară sau asigurarea echivalentă este valabilă pentru şi acoperă transferul şi efectuarea operaţiunilor de valorificare sau de eliminare.
Garanţia financiară sau asigurarea echivalentă se eliberează atunci când autoritatea competentă care a aprobat-o a primit certificatul menţionat la articolul 16 alineatul (6) sau, după caz, certificatul menţionat la articolul 15 alineatul (5) în ceea ce priveşte valorificarea intermediară sau eliminarea intermediară.
(6)Prin derogare de la alineatul (5), în cazul în care deşeurile sunt destinate valorificării intermediare sau eliminării intermediare şi se efectuează o valorificare ulterioară sau o eliminare ulterioară în ţara de destinaţie, autorităţile competente de expediere şi destinaţie pot conveni că garanţia financiară sau asigurarea echivalentă urmează a fi eliberată după ce autoritatea competentă în cauză a primit certificatul menţionat la articolul 15 alineatul (4). În acest caz, autoritatea competentă care decide să elibereze garanţia financiară sau asigurarea echivalentă informează imediat celelalte autorităţi competente vizate despre decizia sa şi orice transfer ulterior către o instalaţie de valorificare sau de eliminare face obiectul unei noi garanţii financiare sau asigurări echivalente, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă de destinaţie nu solicită o astfel de garanţie financiară sau asigurare echivalentă. În aceste circumstanţe, autoritatea competentă de destinaţie este responsabilă pentru obligaţiile care decurg în cazul preluării deşeurilor atunci când transferul nu poate fi finalizat sau valorificarea ulterioară sau eliminarea ulterioară nu poate fi finalizat(ă) astfel cum s-a prevăzut, în conformitate cu articolul 22, sau în cazul unui transfer ilegal, în conformitate cu articolul 25.
(7)Autoritatea competentă din Uniune care a aprobat garanţia financiară sau asigurarea echivalentă are acces la garanţia sau asigurarea respectivă şi utilizează fondurile, inclusiv pentru plăţile către alte autorităţi implicate, pentru a îndeplini obligaţiile care decurg din articolele 24 şi 26.
(8)În cazul unei notificări generale în temeiul articolului 13, se poate constitui o garanţie financiară sau o asigurare echivalentă care să acopere părţi ale notificării generale, în locul uneia care să acopere integral notificarea generală. În astfel de cazuri, garanţia financiară sau asigurarea echivalentă se aplică pentru părţile transferului notificat pe care îl vizează cel târziu la momentul completării documentului de circulaţie în conformitate cu articolul 16 alineatul (2).
(9)Garanţia financiară sau asigurarea echivalentă menţionată la prezentul articol alineatul (8) se eliberează atunci când autoritatea competentă care a aprobat-o primeşte certificatul menţionat la articolul 16 alineatul (6) sau, după caz, la articolul 15 alineatul (5) în ceea ce priveşte valorificarea intermediară sau eliminarea intermediară pentru deşeuri. Alineatul (6) de la prezentul articol se aplică mutatis mutandis.
(10)Comisia evaluează fezabilitatea stabilirii unei metode de calcul simple, bazate pe riscuri şi armonizate pentru determinarea cuantumului garanţiilor financiare sau al asigurărilor echivalente şi, dacă este cazul, adoptă un act de punere în aplicare în vederea stabilirii unei astfel de metode simple, bazate pe riscuri şi armonizate de calcul. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 81 alineatul (2).
La efectuarea evaluării menţionate la primul paragraf, Comisia ţine seama, printre altele, de normele relevante ale statelor membre referitoare la calculul garanţiei financiare sau al asigurării echivalente menţionate la prezentul articol.