Art. 9. - Art. 9: Competenţa în cazuri de deplasare sau reţinere ilicită a unui copil - Regulamentul 1111/25-iun-2019 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti şi privind răpirea internaţională de copii

Acte UE

Jurnalul Oficial 178L

În vigoare
Versiune de la: 2 Iulie 2019
Art. 9: Competenţa în cazuri de deplasare sau reţinere ilicită a unui copil
Fără a aduce atingere articolului 10a, în caz de deplasare sau de reţinere ilicită a unui copil, instanţele din statul membru în care copilul îşi avea reşedinţa obişnuită imediat înaintea deplasării sau a reţinerii sale ilicite rămân competente până în momentul în care copilul dobândeşte o reşedinţă obişnuită într-un alt stat membru şi:
(a)orice persoană, instituţie sau alt organism căreia/căruia i-a fost încredinţat copilul consimte la deplasarea sau reţinerea acestuia; sau
(b)copilul a locuit în acest alt stat membru o perioadă de cel puţin un an după ce persoana, instituţia sau orice alt organism căreia/căruia i s-a încredinţat copilul a avut sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă de locul în care se afla copilul, copilul s-a integrat în noul său mediu şi a fost îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
(i)în termen de un an de când cel căruia i s-a încredinţat copilul a avut sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă de locul în care se afla copilul, nu s-a depus nicio cerere de înapoiere la autorităţile competente ale statului membru în care copilul a fost deplasat sau este reţinut;
(ii)s-a retras o cerere de înapoiere înaintată de cel căruia i s-a încredinţat copilul şi nu s-a depus nicio nouă cerere în termenul stabilit la punctul (i);
(iii)o cerere de înapoiere înaintată de cel căruia i s-a încredinţat copilul a fost respinsă de o instanţă dintr-un stat membru pentru alte motive decât cele menţionate la articolul 13 alineatul (1) litera (b) sau la articolul 13 alineatul (2)din Convenţia de la Haga din 1980 şi respectiva hotărâre nu mai poate face obiectul unei căi de atac ordinare;
(iv)nu a fost sesizată nicio instanţă, astfel cum se menţionează la articolul 29 alineatele (3) şi (5), în statul membru în care copilul îşi avea reşedinţa obişnuită imediat înaintea deplasării sau a reţinerii sale ilicite;
(v)o hotărâre în materie de încredinţare care nu dispune înapoierea copilului a fost pronunţată de instanţele din statul membru în care copilul îşi avea reşedinţa obişnuită imediat înaintea deplasării sau a reţinerii sale ilicite.