Art. 40. - Art. 40: Recunoaşterea reciprocă - Regulamentul 1107/21-oct-2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului
Acte UE
Jurnalul Oficial 309L
În vigoare Versiune de la: 21 Noiembrie 2022
Art. 40: Recunoaşterea reciprocă
(1)Titularul unei autorizaţii acordate în conformitate cu articolul 29 poate solicita autorizarea aceluiaşi produs fitosanitar într-un alt stat membru, în aceleaşi condiţii de utilizare şi având practici agricole comparabile, în baza procedurii de recunoaştere reciprocă la care se referă prezenta subsecţiune, în următoarele cazuri:
a)autorizaţia a fost acordată de un stat membru (stat membru de referinţă) aparţinând aceleiaşi zone;
b)autorizaţia a fost acordată de către un stat membru (stat membru de referinţă) care aparţine unei zone diferite cu condiţia ca autorizaţia pentru care cererea a fost formulată să nu fie utilizată în scopul recunoaşterii reciproce într-un alt stat membru din aceeaşi zonă;
c)autorizaţia a fost acordată de către un stat membru pentru utilizarea în sere, ca tratament administrat după recoltare sau ca tratament pentru spaţiile goale sau pentru containerele folosite la depozitarea plantelor sau a produselor vegetale sau pentru tratamentul seminţelor, indiferent de zona din care face parte statul membru de referinţă.
(2)În cazul în care un produs fitosanitar nu este autorizat într-un stat membru deoarece nu a fost prezentată o cerere de autorizare în respectivul stat membru, organismele oficiale sau ştiinţifice implicate în activităţile agricole sau organizaţiile agricole profesionale pot depune o cerere, cu consimţământul titularului autorizaţiei, pentru o autorizare pentru acelaşi produs fitosanitar, în aceleaşi condiţii de utilizare şi în conformitate cu aceleaşi practici agricole în respectivul stat membru în conformitate cu procedura recunoaşterii reciproce menţionată la alineatul (1). În acest caz, solicitantul trebuie să demonstreze că utilizarea produsului fitosanitar este de interes general pentru statul membru în care a fost introdus.
În cazul în care titularul autorizaţiei refuză să îşi dea consimţământul, autoritatea competentă a statului membru respectiv poate accepta cererea, pe motive de interes public.