Art. 18. - Art. 18: Măsuri în situaţii de urgenţă - Regulamentul 1093/24-nov-2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei
Acte UE
Jurnalul Oficial 331L
În vigoare Versiune de la: 31 Decembrie 2025
Art. 18: Măsuri în situaţii de urgenţă
(1)În cazul unor evoluţii nefavorabile care pot periclita grav buna funcţionare şi integritatea pieţelor financiare sau stabilitatea, în totalitate sau în parte, a sistemului financiar din Uniune, Autoritatea facilitează în mod activ şi, atunci când consideră că este necesar, coordonează eventualele măsuri luate de către autorităţile de supraveghere competente relevante.
Pentru a putea îndeplini respectivul rol de facilitare şi coordonare, Autoritatea este informată pe deplin cu privire la eventualele evoluţii relevante şi este invitată să participe în calitate de observator la eventualele reuniuni relevante ale autorităţilor de supraveghere competente.
(2)Consiliul, după consultarea Comisiei şi a CERS şi, după caz, a AES, poate adopta o decizie adresată Autorităţii, prin care să se stabilească existenţa unei situaţii de urgenţă în sensul prezentului regulament, în urma unei cereri adresate de către Autoritate, Comisie sau CERS. Consiliul îşi revizuieşte această decizie la intervale corespunzătoare şi cel puţin o dată pe lună. În cazul în care decizia nu este reînnoită la expirarea unui termen de o lună, aceasta expiră în mod automat. Consiliul poate declara întreruperea situaţiei de urgenţă în orice moment.
În cazul în care CERS sau Autoritatea consideră că ar putea apărea o situaţie de urgenţă, acestea emit o recomandare confidenţială adresată Consiliului şi furnizează acestuia o evaluare a situaţiei. Consiliul evaluează apoi necesitatea convocării unei reuniuni. În cadrul acestui proces, este garantată protecţia adecvată a confidenţialităţii.
În cazul în care Consiliul constată existenţa unei situaţii de urgenţă, acesta informează în mod corespunzător fără întârziere Parlamentul European şi Comisia.
(3)În cazul în care Consiliul a adoptat o decizie în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol şi, în situaţii excepţionale, când sunt necesare măsuri coordonate ale autorităţilor competente pentru a reacţiona la evoluţii nefavorabile care pot periclita grav buna funcţionare şi integritatea pieţelor financiare sau stabilitatea, în totalitate sau în parte, a sistemului financiar din Uniune, sau protecţia clienţilor şi a consumatorilor, Autoritatea poate adopta decizii individuale prin care să oblige autorităţile competente să ia măsurile necesare în conformitate cu actele legislative menţionate la articolul 1 alineatul (2) pentru a aborda astfel de evoluţii, asigurând îndeplinirea de către instituţiile financiare şi autorităţile competente a cerinţelor prevăzute în respectivele acte legislative.
(4)Fără a aduce atingere competenţelor Comisiei în temeiul articolului 258 din TFUE, atunci când o autoritate competentă nu respectă decizia Autorităţii menţionată la alineatul (3) în termenul prevăzut în respectiva decizie, Autoritatea poate, în cazul în care cerinţele relevante prevăzute de actele legislative menţionate la articolul 1 alineatul (2), inclusiv în standardele tehnice de reglementare şi în standardele tehnice de punere în aplicare adoptate în conformitate cu respectivele acte se aplică direct instituţiilor financiare, să adopte o decizie individuală adresată unei instituţii financiare prin care să-i impună acesteia să ia măsurile necesare pentru a se conforma obligaţiilor sale în temeiul respectivei legislaţii, inclusiv încetarea oricărei activităţi. Aceasta se aplică numai în situaţiile în care o autoritate competentă nu aplică actele legislative menţionate la articolul 1 alineatul (2), inclusiv standardele tehnice de reglementare şi standardele tehnice de punere în aplicare adoptate în conformitate cu respectivele acte, sau le aplică într-un mod care pare să fie o încălcare vădită a respectivelor acte şi dacă este necesară remedierea de urgenţă pentru restabilirea bunei funcţionări şi a integrităţii pieţelor financiare sau a stabilităţii întregului sistem financiar din Uniune sau a unei părţi a acestuia.
(5)Deciziile adoptate în temeiul alineatului (4) prevalează asupra oricărei decizii adoptate anterior de autorităţile competente cu privire la aceeaşi chestiune.
Orice măsură luată de autorităţile competente în legătură cu aspecte care fac obiectul unei decizii în temeiul alineatului (3) sau (4) este compatibilă cu respectivele decizii.