Art. 17. - Art. 17: Încălcarea dreptului Uniunii - Regulamentul 1093/24-nov-2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei
Acte UE
Jurnalul Oficial 331L
În vigoare Versiune de la: 31 Decembrie 2025
Art. 17: Încălcarea dreptului Uniunii
(1)Atunci când o autoritate competentă nu a aplicat actele menţionate la articolul 1 alineatul (2) sau le-a aplicat într-un mod care pare să constituie o încălcare a legislaţiei Uniunii, inclusiv standardele tehnice de reglementare şi standardele tehnice de punere în aplicare stabilite în conformitate cu articolele 10-15, în special prin negarantarea faptului că o instituţie financiară îndeplineşte cerinţele stabilite în respectivele acte, Autoritatea acţionează în conformitate cu competenţele prevăzute la alineatele (2), (3) şi (6) ale prezentului articol.
(2)La solicitarea uneia sau mai multor autorităţi competente, a Parlamentului European, a Consiliului, a Comisiei, a Grupului părţilor interesate din domeniul bancar sau din proprie iniţiativă, inclusiv în situaţiile în care se bazează pe informaţii bine argumentate provenind de la persoane fizice sau juridice şi după ce a informat autoritatea competentă vizată, Autoritatea descrie modalitatea în care intenţionează să procedeze în cauză şi, după caz, investighează presupusa încălcare sau neaplicare a dreptului Uniunii.
Fără a aduce atingere competenţelor stabilite la articolul 35, autoritatea competentă pune la dispoziţia Autorităţii, fără întârziere, toate informaţiile pe care Autoritatea le consideră necesare pentru ancheta sa, inclusiv privind modul în care actele la care se face referire la articolul 1 alineatul (2) sunt aplicate în conformitate cu dreptul Uniunii.
Fără a aduce atingere competenţelor prevăzute la articolul 35, Autoritatea poate adresa în mod direct, după ce a informat autoritatea competentă în cauză, o solicitare de informaţii bine întemeiată şi motivată altor autorităţi competente ori de câte ori solicitarea de informaţii de la autoritatea competentă în cauză s-a dovedit sau este considerată a fi insuficientă pentru a obţine informaţiile considerate necesare în vederea investigării unei presupuse încălcări sau neaplicări a dreptului Uniunii.
Destinatarul unei astfel de solicitări furnizează Autorităţii informaţii clare, exacte şi complete, fără întârzieri nejustificate.
(21)Fără a aduce atingere competenţelor conferite în temeiul prezentului regulament şi înainte de a emite o recomandare, astfel cum se prevede la alineatul (3), Autoritatea colaborează cu autoritatea competentă în cauză, în cazul în care consideră că o astfel de colaborare este adecvată pentru soluţionarea unei încălcări a dreptului Uniunii, în încercarea de a ajunge la un acord cu privire la acţiunile necesare pentru ca autoritatea competentă să respecte dreptul Uniunii.
(3)Cel târziu în termen de două luni de la demararea anchetei, Autoritatea poate adresa autorităţii competente în cauză o recomandare precizând măsurile necesare în vederea respectării dreptului Uniunii.
În termen de zece zile lucrătoare de la primirea recomandării, autoritatea competentă informează Autoritatea cu privire la măsurile pe care le-a întreprins sau pe care are intenţia să le întreprindă pentru a garanta respectarea dreptului Uniunii.
(4)Dacă, în termen de o lună de la primirea recomandării Autorităţii, autoritatea competentă nu s-a conformat legislaţiei Uniunii, Comisia poate, după ce a fost informată de Autoritate sau din proprie iniţiativă, să emită un aviz formal prin care să îi ceară autorităţii competente să ia măsurile necesare pentru a respecta dreptul Uniunii. Avizul formal al Comisiei ţine seama de recomandarea Autorităţii.
Comisia emite un astfel de aviz formal în termen de trei luni de la adoptarea recomandării. Comisia poate prelungi această perioadă cu o lună.
Autoritatea şi autorităţile competente transmit Comisiei toate informaţiile necesare.
(5)În termen de zece zile lucrătoare de la primirea avizului formal menţionat la alineatul (4), autoritatea competentă informează Comisia şi Autoritatea cu privire la măsurile pe care le-a întreprins sau pe care are intenţia să le întreprindă pentru a se conforma avizului formal respectiv.
(6)Fără a aduce atingere competenţelor care îi revin Comisiei în temeiul articolului 258 din TFUE, atunci când o autoritate competentă nu respectă avizul formal menţionat la alineatul (4) de la prezentul articol în termenul menţionat în acesta şi când este necesară remedierea promptă a nerespectării în vederea menţinerii sau restabilirii condiţiilor neutre de concurenţă de pe piaţă sau în vederea garantării bunei funcţionări şi a integrităţii sistemului financiar, Autoritatea poate, în cazul în care cerinţele relevante prevăzute de actele legislative menţionate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament sunt direct aplicabile instituţiilor financiare, să adopte o decizie individuală adresată unei instituţii financiare prin care i se solicită să ia toate măsurile necesare pentru a se conforma obligaţiilor sale în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv încetarea oricărei practici.
Decizia Autorităţii trebuie să fie conformă cu avizul formal emis de Comisie în temeiul alineatului (4).
(7)Deciziile adoptate în conformitate cu alineatul (6) prevalează asupra oricărei decizii adoptate anterior de autorităţile competente cu privire la aceeaşi chestiune.
Atunci când adoptă o măsură în legătură cu chestiuni care fac obiectul unui aviz formal în temeiul alineatului (4) sau al unei decizii în temeiul alineatului (6), autorităţile competente respectă avizul formal sau decizia, după caz.
(8)În raportul menţionat la articolul 43 alineatul (5), Autoritatea indică autorităţile competente şi instituţiile financiare care nu au respectat avizele formale şi deciziile menţionate la alineatele (4) şi (6) din prezentul articol.