Capitolul v - COMPETENŢELE DE INVESTIGAŢIE - Regulamentul 1/16-dec-2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 1 Iulie 2009
CAPITOLUL V:COMPETENŢELE DE INVESTIGAŢIE
Art. 17: Investigaţiile privind sectoarele economice şi tipuri de acorduri
(1)Atunci când evoluţia schimburilor dintre statele membre, rigiditatea preţurilor sau alte împrejurări sugerează posibilitatea restrângerii sau denaturării concurenţei în cadrul pieţei comune, Comisia poate iniţia o investigaţie privind un anumit sector al economiei sau un anumit tip de acord în diferite sectoare. Pe parcursul investigaţiei, Comisia poate solicita întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi în cauză să furnizeze informaţiile necesare pentru aplicarea articolelor 81 şi 82 din tratat şi poate efectua orice inspecţie necesară în acest scop.
În special, Comisia poate solicita întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi în cauză să îi comunice toate acordurile, deciziile şi practicile concertate.
Comisia poate publica un raport cu privire la rezultatele investigaţiei privind anumite sectoare ale economiei sau anumite acorduri în mai multe sectoare şi să invite părţile interesate să formuleze observaţii.
(2)Articolele 14, 18, 19, 20, 22, 23 şi 24 se aplică mutatis mutandis.
Art. 18: Solicitările de informaţii
(1)Pentru a-şi îndeplini îndatoririle atribuite prin prezentul regulament, Comisia poate, printr-o simplă cerere sau printr-o decizie, să solicite întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi să-i furnizeze toate informaţiile necesare.
(2)Atunci când trimite o simplă cerere de informaţii unei întreprinderi sau unei asociaţii de întreprinderi, Comisia indică temeiul juridic şi scopul acestei cereri, precizează informaţiile solicitate şi stabileşte un termen în care trebuie furnizate informaţiile, precum şi sancţiunile prevăzute la articolul 23 pentru furnizarea de informaţii inexacte sau care induc în eroare.
(3)Atunci când Comisia solicită, printr-o decizie, întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi să furnizeze informaţii, ea indică temeiul juridic ş i scopul cererii, precizează informaţiile solicitate ş i stabileşte termenul în care acestea trebuie furnizate. Comisia indică, de asemenea, sancţiunile prevăzute la articolul 23 şi indică sau aplică sancţiunile prevăzute la articolul 24. Comisia indică de asemenea şi dreptul de a ataca decizia la Curtea de Justiţie.
(4)Obligaţia de a furniza informaţiile solicitate în numele întreprinderii sau al asociaţiei de întreprinderi în cauză revine proprietarilor întreprinderilor sau reprezentanţilor acestora şi, în cazul persoanelor juridice, societăţilor sau asociaţiilor care nu au personalitate juridică, persoanelor autorizate să le reprezinte în temeiul legii sau statutului. Avocaţii autorizaţi în mod corespunzător să acţioneze pot furniza informaţiile în numele clienţilor lor. Ace ştia din urmă au în continuare întreaga responsabilitate în cazul în care informaţiile furnizate sunt incomplete, inexacte sau induc în eroare.
(5)Comisia transmite, fără întârziere, o copie a cererii simple sau a deciziei autorităţii de concurenţă a statului membru pe teritoriul căruia se află sediul întreprinderii sau al asociaţiei de întreprinderi şi autorităţii de concurenţă a statului membru al cărui teritoriu este afectat.
(6)La cererea Comisiei, guvernele şi autorităţile de concurenţă ale statelor membre furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru îndeplinirea îndatoririlor care i-au fost atribuite prin prezentul regulament.
Art. 19: Competenţa de a lua declaraţii
(1)Pentru a-şi îndeplini îndatoririle atribuite prin prezentul regulament, Comisia poate să intervieveze orice persoană fizică sau juridică care consimte să fie intervievată în scopul obţinerii de informaţii privind obiectul investigaţiei.
(2)Atunci când interviul prevăzut la alineatul (1) are loc în incinta unei întreprinderi, Comisia informează autoritatea de concurenţă a statului membru pe teritoriul căruia are loc interviul. Dacă autoritatea de concurenţă a statului membru în cauză solicită, reprezentanţii săi oficiali pot asista reprezentanţii oficiali şi celelalte persoane care îi însoţesc, autorizaţi de Comisie să desfă soare audierea.
Art. 20: Competenţele de inspecţie ale Comisiei
(1)Pentru a-şi îndeplini îndatoririle atribuite prin prezentul regulament, Comisia poate să desfăşoare toate inspecţiile necesare la întreprinderi şi asociaţiile de întreprinderi.
(2)Reprezentanţii oficiali şi celelalte persoane care îi însoţesc, autorizate de Comisie să desfăşoare o inspecţie, sunt împuternicite:
a)să intre în orice incinte, terenuri şi mijloace de transport ale întreprinderilor şi asociaţiilor de întreprinderi;
b)să examineze registrele şi alte documente privind activitatea, indiferent de suportul pe care sunt păstrate;
c)să ia sau să obţină, sub orice formă, copii sau extrase din aceste registre şi documente;
d)să sigileze orice incinte destinate activităţii şi orice registre şi documente pe perioada inspecţiei şi în măsura necesară inspecţiei;
e)să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi explicaţii cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul şi scopul inspecţiei şi să înregistreze răspunsurile acestora.
(3)Reprezentanţii oficiali şi celelalte persoane care îi însoţesc, autorizate de Comisie să desfăşoare o inspecţie, îşi exercită competenţele prin prezentarea unei autorizaţii scrise care indică obiectul şi scopul inspecţiei şi sancţiunile prevăzute la articolul 23, în cazul în care registrele şi celelalte documente solicitate privind activitatea sunt incomplete sau atunci când răspunsurile la întrebările adresate în temeiul alineatului (2) din prezentul articol sunt inexacte sau induc în eroare. În timp util înainte de inspecţie, Comisia înştiinţează în privinţa inspecţiei autoritatea de concurenţă a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfăşoare inspecţia.
(4)Întreprinderile şi asociaţiile de întreprinderi sunt obligate să se supună inspecţiilor dispuse de Comisie prin decizie. Decizia indică obiectul şi scopul inspecţiei, stabileşte data la care începe şi indică sancţiunile prevăzute la articolele 23 şi 24, precum şi dreptul de a ataca decizia la Curtea de Justiţie. Comisia adoptă aceste decizii după consultarea autorităţii de concurenţă a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfăşoare inspecţia.
(5)Reprezentanţii oficiali, precum şi celelalte persoane autorizate sau desemnate de autoritatea de concurenţă a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfăşoare inspecţia trebuie, la cererea acestei autorităţi sau a Comisiei, să acorde asistenţă în mod activ reprezentanţilor oficiali şi celorlalte persoane care îi însoţesc, autorizate de Comisie. În acest scop, ei beneficiază de competenţele prevăzute la alineatul (2).
(6)Atunci când reprezentanţii oficiali şi celelalte persoane care îi însoţesc, autorizate de Comisie, constată că o întreprindere se opune inspecţiei dispuse în temeiul prezentului articol, statul membru în cauză le acordă asistenţa necesară, solicitând, dacă este cazul, sprijinul forţelor de ordine sau al unei autorităţi publice de aplicare a legii echivalente, astfel încât să le dea posibilitatea de a desfă şura inspecţia.
(7)În cazul în care asistenţa prevăzută la alineatul (6) presupune autorizarea unei autorităţi judiciare în conformitate cu dreptul naţional, această autorizaţie trebuie să fie solicitată. Autorizaţia poate fi de asemenea solicitată şi ca măsură de precauţie.
(8)Atunci când este solicitată autorizaţia menţionată la alineatul (7), autoritatea judiciară naţională verifică dacă decizia Comisiei este autentică şi dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare şi nici excesive, având în vedere obiectul inspecţiei. Atunci când verifică proporţionalitatea măsurilor coercitive, autoritatea judiciară naţională poate solicita Comisiei, direct sau prin intermediul autorităţii de concurenţă a statului membru, explicaţii detaliate, în special privind motivele care determină Comisia să suspecteze încălcarea articolelor 81 şi 82 din tratat, cât şi privind gravitatea încălcării suspectate şi privind natura implicării întreprinderii în cauză. Totuşi, autoritatea judiciară naţională nu poate pune în discuţie necesitatea inspecţiei şi nici nu poate solicita să i se furnizeze informaţii din dosarul Comisiei. Controlul legalităţii deciziei Comisiei este exercitat doar de Curtea de Justiţie.
Art. 21: Inspecţia altor incinte
(1)În cazul în care există o suspiciune întemeiată că registre sau alte documente privind activitatea şi obiectul inspecţiei, care ar putea fi pertinente pentru a dovedi o încălcare gravă a articolului 81 sau a articolului 82 din tratat, sunt păstrate în orice alte incinte, terenuri şi mijloace de transport, inclusiv în locuinţele directorilor, administratorilor sau ale altor membri ai personalului întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi în cauză, Comisia poate dispune, printr-o decizie, desfăşurarea unei inspecţii în aceste incinte, terenuri sau mijloace de transport.
(2)Decizia indică obiectul şi scopul inspecţiei, stabile şte data la care începe şi indică dreptul de a ataca decizia la Curtea de Justiţie. Aceasta indică, în special, motivul care a determinat Comisia să concluzioneze că există o suspiciune în sensul alineatului (1). Comisia ia astfel de decizii după consultarea autorităţii de concurenţă a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfăşoare inspecţia.
(3)O decizie adoptată în temeiul alineatului (1) nu poate fi executată fără autorizarea prealabilă a autorităţii judiciare naţionale a statului membru în cauză. Autoritatea judiciară naţională verifică dacă decizia Comisiei este autentică şi dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare şi nici excesive, având în vedere, în special, gravitatea încălcării suspectate, importanţa elementelor de probă căutate, implicarea întreprinderii în cauză şi probabilitatea rezonabilă ca registrele şi documentele privind activitatea care au legătură cu obiectul inspecţiei să fie păstrate în incintele pentru care se solicită autorizaţia. Autoritatea judiciară naţională poate solicita Comisiei, direct sau prin intermediul autorităţii de concurenţă a statului membru în cauză, explicaţii detaliate privind elementele care îi sunt necesare pentru a-i permite să verifice proporţionalitatea măsurilor coercitive preconizate.
Totuşi, autoritatea judiciară naţională nu poate pune în discuţie necesitatea inspecţiei şi nici nu poate solicita să i se furnizeze informaţii din dosarul Comisiei. Controlul legalităţii deciziei Comisiei este exercitat doar de Curtea de Justiţie.
(4)Reprezentanţii oficiali şi celelalte persoane care îi însoţesc, autorizate de Comisie să desfăşoare o inspecţie dispusă în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, au competenţele prevăzute la articolul 20 alineatul (2) literele (a), (b) şi (c). Articolul 20 alineatele (5) şi (6) se aplică mutatis mutandis.
Art. 22: Investigaţiile autorităţilor de concurenţă ale statelor membre
(1)Autoritatea de concurenţă a unui stat membru poate desfăşura pe propriul teritoriu orice inspecţie sau investigaţie în temeiul legislaţiei naţionale în numele şi pentru autoritatea de concurenţă a unui alt stat membru, pentru a stabili dacă a avut loc o încălcare a articolului 81 sau articolului 82 din tratat. Orice schimb şi utilizare a informaţiilor obţinute se desfăşoară în conformitate cu articolul 12.
(2)La cererea Comisiei, autorităţile de concurenţă ale statelor membre întreprind inspecţiile pe care Comisia le consideră necesare în temeiul articolului 20 alineatul (1) sau pe care le-a dispus printr-o decizie în temeiul articolului 20 alineatul (4). Reprezentanţii oficiali ai autorităţilor de concurenţă din statele membre responsabili cu desfăşurarea acestor inspecţii, precum şi cei autorizaţi sau desemnaţi de aceste autorităţi îşi exercită competenţele în conformitate cu legislaţia naţională.
Reprezentanţii oficiali şi celelalte persoane care îi însoţesc, autorizate de către Comisie, pot să acorde asistenţă reprezentanţilor oficiali ai autorităţii în cauză, la cererea Comisiei sau a autorităţii de concurenţă a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfăşoare inspecţia.