Capitolul iv - COOPERAREA - Regulamentul 1/16-dec-2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 1 Iulie 2009
CAPITOLUL IV:COOPERAREA
Art. 11: Cooperarea dintre Comisie şi autorităţile de concurenţă ale statelor membre
(1)Comisia şi autorităţile de concurenţă ale statelor membre aplică normele comunitare de concurenţă în strânsă cooperare.
(2)Comisia transmite autorităţilor de concurenţă ale statelor membre copii ale celor mai importante documente pe care le-a obţinut în vederea aplicării articolelor 7, 8, 9, 10 şi articolului 29 alineatul (1). La cererea autorităţii de concurenţă din statul membru, Comisia îi pune la dispoziţie o copie a altor documente existente necesare pentru evaluarea cauzei.
(3)Autorităţile de concurenţă ale statelor membre, atunci când acţionează în temeiul articolului 81 sau 82 din tratat, informează Comisia în scris, înainte sau imediat după începerea primelor măsuri formale de investigaţie. Aceste informaţii pot fi puse de asemenea la dispoziţia autorităţilor de concurenţă ale altor state membre.
(4)Cel mai târziu cu 30 de zile înainte de adoptarea unei decizii prin care se solicită încetarea încălcării, se acceptă angajamentele sau se retrage beneficiul unui regulament de exceptare pe categorii, autorităţile de concurenţă ale statelor membre informează Comisia în această privinţă. În acest scop, ele furnizează Comisiei un rezumat al cauzei, decizia preconizată sau, în absenţa acesteia, oricare alt document care indică modalitatea de acţiune intenţionată. Aceste informaţii pot fi puse de asemenea la dispoziţia autorităţilor de concurenţă ale celorlalte state membre. La cererea Comisiei, autoritatea de concurenţă în cauză pune la dispoziţia Comisiei alte documente pe care le deţine şi care sunt necesare pentru evaluarea cauzei. Informaţiile furnizate Comisiei pot fi puse la dispoziţia autorităţilor de concurenţă ale altor state membre. Autorităţile naţionale de concurenţă pot, de asemenea, face schimb de informaţii necesare pentru evaluarea unei cauze de care se ocupă, în temeiul articolului 81 sau 82 din tratat.
(5)Autorităţile de concurenţă din statele membre pot consulta Comisia cu privire la orice cauză care implică aplicarea dreptului comunitar.
(6)Iniţierea de către Comisie a procedurilor în vederea adoptării unei decizii în temeiul capitolului III privează autorităţile de concurenţă ale statelor membre de competenţa lor de a aplica articolele 81 şi 82 din tratat. În cazul în care o autoritate de concurenţă a unui stat membru analizează deja o cauză, Comisia iniţiază proceduri numai după ce se consultă cu autoritatea naţională de concurenţă în cauză.
Art. 12: Schimbul de informaţii
(1)În scopul aplicării articolelor 81 şi 82 din tratat, Comisia şi autorităţile de concurenţă ale statelor membre pot să facă schimb sau să utilizeze ca mijloc de probă orice element de fapt sau de drept, inclusiv informaţii confidenţiale.
(2)Informaţiile schimbate nu pot fi utilizate ca mijloc de probă decât pentru aplicarea articolului 81 sau 82 din tratat şi în scopul pentru care au fost colectate de către autoritatea care le transmite. Totuşi, atunci când legislaţia naţională de concurenţă se aplică în aceeaşi cauză şi în paralel cu dreptul comunitar al concurenţei, iar rezultatul nu este diferit, informaţiile schimbate în temeiul prezentului articol pot fi folosite şi pentru aplicarea dreptului naţional al concurenţei.
(3)Informaţiile schimbate în temeiul alineatului (1) pot fi folosite ca mijloc de probă pentru a impune sancţiuni persoanelor fizice atunci când:
- legislaţia autorităţii care le transmite prevede sancţiuni asemănătoare în cazul încălcării articolului 81 sau articolului 82 din tratat sau, în absenţa acestora,
- informaţiile au fost obţinute într-un mod care asigură acelaşi nivel de protecţie a drepturilor la apărare ale persoanelor fizice ca şi cel prevăzut de normele naţionale ale autorităţii care le primeşte. Totuşi, în acest caz, informaţiile schimbate nu pot fi utilizate de către autoritatea care le primeşte pentru a impune sancţiuni privative de libertate.
Art. 13: Suspendarea sau încetarea procedurilor
(1)Atunci când autorităţile de concurenţă din două sau mai multe state membre primesc o plângere sau acţionează din oficiu în temeiul articolului 81 sau 82 din tratat împotriva aceluiaşi acord, aceleiaşi decizii a unei asociaţii sau aceleiaşi practici, faptul că o autoritate se ocupă deja de cauză reprezintă un motiv suficient pentru ca celelalte să suspende procedurile iniţiate sau să respingă plângerea. Comisia poate, de asemenea, să respingă plângerea pe motiv că o autoritate de concurenţă a unui stat membru se ocupă de respectiva cauză.
(2)Atunci când o autoritate de concurenţă a unui stat membru sau Comisia primeşte o plângere împotriva unui acord, a unei decizii a unei asociaţii sau a unei practici de care s-a ocupat deja o altă autoritate de concurenţă, ea poate să o respingă.
Art. 14: Comitetul consultativ
(1)Comisia consultă un Comitet consultativ privind înţelegerile şi poziţiile dominante înainte de luarea oricărei decizii în temeiul articolelor 7, 8, 9, 10, 23, articolului 24 alineatul (2) şi articolului 29 alineatul (1).
(2)Pentru discutarea cauzelor individuale, Comitetul consultativ este format din reprezentanţi ai autorităţilor de concurenţă ale statelor membre. Pentru întrunirile în care se discută alte probleme decât cauzele individuale, poate fi desemnat un reprezentant suplimentar competent în domeniul concurenţei. Reprezentanţii, dacă nu pot participa la întruniri, pot fi înlocuiţi de alţi reprezentanţi.
(3)Consultarea poate avea loc în cadrul unei reuniuni convocate şi prezidate de Comisie, care are loc nu mai devreme de 14 zile de la trimiterea convocării împreună cu un rezumat al cauzei, indicarea celor mai importante documente şi un proiect preliminar de decizie. În privinţa deciziilor în temeiul articolului 8, reuniunea poate avea loc după şapte zile de la trimiterea dispozitivului proiectului de decizie. Atunci când Comisia trimite convocarea la o reuniune într-un termen mai scurt decât cele indicate mai sus, reuniunea poate avea loc la data propusă dacă nici un stat membru nu formulează obiecţiuni. Comitetul consultativ emite un aviz scris privind proiectul preliminar de decizie a Comisiei. Comitetul poate emite un aviz chiar dacă unii membri sunt absenţi sau nu sunt reprezentaţi. La cererea unuia sau a mai multor membri, poziţiile exprimate în aviz sunt motivate.
(4)Consultarea poate avea loc şi prin procedură scrisă. Totuşi, Comisia convoacă o întrunire dacă un stat membru o solicită. În cazul recurgerii la procedura scrisă, Comisia stabileşte un termen limită de cel puţin 14 zile, în cursul căruia statele membre urmează să îşi prezinte observaţiile şi să le transmită tuturor celorlalte state membre. Atunci când urmează să se adopte decizii în temeiul articolului 8, termenul limită de 14 zile se înlocuieşte cu şapte zile. Atunci când Comisia stabileşte un termen limită pentru procedura scrisă mai scurt decât cele precizate anterior, termenul limită propus se aplică în absenţa oricărei obiecţiuni a statelor membre.
(5)Comisia ia în considerare în cât mai mare măsură avizul emis de Comitetul consultativ. Comisia informează Comitetul cu privire la modul în care a ţinut cont de avizul acestuia.
(6)Atunci când Comitetul consultativ emite un aviz scris, acesta se anexează proiectului de decizie. În cazul în care Comitetul consultativ recomandă publicarea avizului, Comisia realizează publicarea ţinând cont de interesul legitim al întreprinderilor de a-şi proteja secretele de afaceri.
(7)La cererea autorităţii de concurenţă a unui stat membru, Comisia include pe ordinea de zi a Comitetului consultativ cauzele de care se ocupă o autoritate de concurenţă a unui stat membru în temeiul articolelor 81 şi 82 din tratat. Comisia poate să procedeze astfel şi din proprie iniţiativă. În ambele situaţii, Comisia informează autoritatea de concurenţă în cauză.
Se poate înainta o cerere în special de către o autoritate de concurenţă a unui stat membru în privinţa unei cauze, atunci când Comisia intenţionează să iniţieze o procedură care are efectul menţionat la articolul 11 alineatul (6).
Comitetul consultativ nu emite avize în cauzele de care se ocupă autorităţile de concurenţă ale statelor membre. Comitetul consultativ poate discuta şi aspecte generale ale dreptului comunitar al concurenţei.
Art. 15: Cooperarea cu instanţele naţionale
(1)În procedurile de aplicare a articolului 81 sau articolului 82 din tratat, instanţele statelor membre pot solicita Comisiei să le transmită informaţiile pe care le deţine sau avizul său în probleme referitoare la aplicarea normelor comunitare de concurenţă.
(2)Statele membre transmit Comisiei o copie a oricărei hotărâri scrise a instanţelor naţionale prin care se decide cu privire la aplicarea articolului 81 sau articolului 82 din tratat. Această copie se transmite fără întârziere după ce versiunea integrală a hotărârii scrise este comunicată părţilor.
(3)Autorităţile de concurenţă ale statelor membre, acţionând din oficiu, pot înainta observaţii scrise instanţelor naţionale din statul membru respectiv, privind aspecte legate de aplicarea articolului 81 sau 82 din tratat. Cu permisiunea instanţei în cauză, autorităţile respective pot de asemenea înainta observaţii orale instanţelor naţionale din statul membru respectiv. Atunci când aplicarea coerentă a articolului 81 sau 82 din tratat impune acest lucru, Comisia, acţionând din oficiu, poate înainta observaţii scrise instanţelor statelor membre. Cu permisiunea instanţei în cauză, Comisia poate formula şi observaţii orale.
Doar în scopul pregătirii observaţiilor lor, autorităţile de concurenţă ale statelor membre şi Comisia pot solicita instanţei competente a statului membru respectiv să le transmită sau să le asigure transmiterea oricăror documente necesare pentru evaluarea cauzei.
(4)Prezentul articol nu aduce atingere competenţelor mai largi pe care legislaţia naţională le conferă autorităţilor de concurenţă ale statelor membre de a prezenta observaţii în faţa instanţelor.
Art. 16: Aplicarea uniformă a dreptului comunitar al concurenţei
(1)Atunci când instanţele naţionale hotărăsc în privinţa unor acorduri, decizii sau practici în conformitate cu articolul 81 sau articolul 82 din tratat, care fac deja obiectul unei decizii a Comisiei, ele nu pot lua decizii contrare deciziei adoptate de Comisie. Acestea trebuie de asemenea să evite să ia decizii care pot intra în conflict cu o decizie preconizată de Comisie în cadrul procedurilor iniţiate de aceasta. În acest scop, instanţa naţională poate evalua dacă este necesar să suspende procedura pe care a iniţiat-o. Această obligaţie nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor în temeiul articolului 234 din tratat.
(2)Atunci când autorităţile de concurenţă ale statelor membre decid în privinţa unor acorduri, decizii sau practici în temeiul articolului 81 sau articolului 82 din tratat, care fac deja obiectul unei decizii a Comisiei, ele nu pot lua decizii contrare deciziei adoptate de Comisie.