Protocol din 14-mai-1962 LA ACORDUL EUROPEAN privind schimbul de reactivi de determinare a grupelor sanguine

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0

În vigoare
Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
Protocol din 14-mai-1962 LA ACORDUL EUROPEAN privind schimbul de reactivi de determinare a grupelor sanguine
Dată act: 14-mai-1962
Emitent: Statele Membre ale Consiliului Europei
1.Particularităţi
Un reactiv pentru determinarea grupelor sanguine trebuie să reacţioneze cu toate probele de sânge examinate care conţin antigenul omolog al anticorpului sau al celorlalte substanţe menţionate pe etichetă.
Când un reactiv este utilizat conform tehnicii recomandate de producător, nici unul dintre factorii sau fenomenele următoare nu trebuie să apară:
a)proprietăţi hemolitice;
b)anticorpi sau substanţe diferite de cele menţionate pe etichetă;
c)produse bacteriene care ar putea da naştere unor reacţii false, pozitive sau negative;
d)pseudo-aglutinare prin formarea de rulouri;
e)fenomenul de inhibiţie.
2.Potenţa
Titrul se determină prin diluţii duble succesive ale reactivului examinat într-un mediu corespunzător. La fiecare diluţie se adaugă un volum egal dintr-o suspensie de globule roşii.
Titrul este reciproca cifrei care reprezintă cea mai puternică diluţie în care se poate observa o reacţie vizibilă, diluţia fiind calculată fără a include în volumul total volumul suspensiei globulare.
În cazul anti-A şi anti-B şi al altor reactivi destinaţi să fie utilizaţi pe lame, aviditatea este exprimată cu ajutorul timpului necesar pentru aglutinarea pe lamă.
3.Standarde internaţionale şi unităţi internaţionale
Au fost stabilite standardele internaţionale de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru reactivii pentru gruparea sanguină anti-A şi anti-B, şi anti-D incomplet şi sunt în studiu pentru reactivii pentru gruparea sanguină cu alte specificităţi. O preparaţie standard internaţională conţine, prin definiţie, un anumit număr de unităţi internaţionale pe mg sau ml şi această definiţie este independentă de titrele observate pe anumite globule roşii (1).
(1)Activitatea reactivilor de grupare sanguină pentru majoritatea particularităţilor este exprimată prin titrul aglutinării observat într-o serie de diluţii pe o suspensie de globule roşii. Titrul indică diluarea reactivului utilizat în ultimul amestec care are loc în aglutinare (vizibil la microscop).
Potenţa reactivilor pentru gruparea sanguină pentru care există etaloane internaţionale (anti-A şi anti-B, şi anti-D incomplet, la ora actuală) poate fi exprimată în unităţi internaţionale [a se vedea Bull, Wld. Hlth. Org. (OMS) 1954, 10, 937, 941-1950, 3, 30] pe baza unei titrări a unui reactiv necunoscut comparat cu preparatul standard internaţional sau cu un substandard naţional.
Standardele internaţionale de seruri de grupare sanguină sunt distribuite în flacoane conţinând ser uman deshidratat. Aduse la volumul de 1 ml, serurile anti-A şi anti-B conţin prin definiţie 256 U.I./ml. Acestea sunt furnizate gratuit de Laboratorul internaţional de standarde biologice al OMS, Statens Seruminstitut, Copenhaga.
Tabelul următor arată un exemplu de titrare comparativă a unui ser standard internaţional anti-A(S) şi a unui reactiv anti-A "necunoscut" (U) cu globule roşii A1 şi globule roşii A2B.

Ser S

Reactiv U

Ser S

Reactiv U

globule A1

1:512

1:128

256

64

globule A2B

1:32

1:16

256

128

titruri

(observate)

titruri

(observate)

unităţi

(conform definiţiei)

unităţi

(conform comparaţiei)

4.Stabilitatea şi data expirării
Stocat în condiţiile recomandate de producător, fiecare reactiv ar trebui să îşi păstreze calităţile necesare cel puţin un an.
Pentru reactivii în stare lichidă, data expirării indicată pe etichetă nu trebuie să depăşească un an de la data ultimului control satisfăcător al activităţii. Data expirării poate fi prelungită pe perioade de un an în urma unor noi controale.
În ceea ce priveşte reactivii în stare deshidratată, data expirării indicată pe etichetă va depinde de rezultatele probelor de stabilitate şi va trebui să fie aprobată de autorităţile naţionale de control.
5.Conservarea
Reactivii pentru gruparea sanguină pot fi păstraţi în stare lichidă sau deshidratată. Reactivii deshidrataţi trebuie să fie conservaţi într-o atmosferă de gaz inert sau sub vid într-un recipient de sticlă sigilat în aşa fel încât să nu permită pătrunderea umidităţii. Un reactiv deshidratat din nou în prezenţa anhidridei fosforice la o presiune care să nu depăşească 0,02 mm coloană de mercur în 24 de ore nu pierde mai mult de 0,5 % din greutatea sa.
Reactivii trebuie să fie preparaţi luându-se precauţiile de asepsie necesare şi trebuie să fie feriţi de orice contaminare bacteriologică. Pentru a evita proliferarea bacteriilor, autoritatea naţională competentă poate decide că trebuie să se adauge reactivului (sau oricărui solvent furnizat cu reactivii deshidrataţi) un antiseptic şi/sau un antibiotic, cu condiţia ca, în prezenţa substanţei adăugate, reactivul să corespundă întotdeauna condiţiilor de particularitate şi de activitate.
Serurile de origine umană pentru gruparea sanguină trebuie să conţină cel puţin 2,5 mg de azot proteic pe ml de ser lichid sau reconstituit.
Reactivii, fie în stare lichidă, fie după reconstituire, trebuie să fie transparenţi şi să nu conţină nici sedimente, nici gel, nici particule vizibile.
6.Culoarea
Este de preferat ca reactivii pentru gruparea sanguină destinaţi unui schimb internaţional să nu fie coloraţi artificial, cel puţin nu înainte ca un acord internaţional să accepte un sistem uniform. Orice substanţă colorantă adăugată trebuie să fie fără efect asupra reacţiilor specifice.
7.Distribuţie şi volum
Reactivii de determinare a grupelor sanguine trebuie să fie distribuiţi în aşa fel şi în astfel de volume, încât reactivul conţinut într-un recipient să fie suficient pentru executarea testelor cu globulele martori pozitive şi negative şi, în plus, a testelor cu globulele necunoscute. Volumul conţinut în fiecare recipient trebuie să fie astfel încât, dacă este cazul, să se poată face testele de activitate descrise în prezentul protocol.
8.Registrele şi eşantioanele
Laboratorul producător va trebui să înscrie în registrele sale toate etapele de producţie şi de control al reactivilor pentru gruparea sanguină. Eşantioane adecvate ale tuturor reactivilor distribuiţi trebuie conservate de către acest laborator până când este posibil ca lotul să nu mai fie folosit.
9.Clasificarea reactivilor
Reactivii care se pot utiliza pentru determinarea grupelor sanguine pot să conţină substanţe de origine umană, animală, vegetală (sau minerală), unele constituind principiul activ, altele aditivii necesari pentru întărirea activităţii lor sau păstrarea stabilităţii lor.
Din motive tehnice, aceşti reactivi au fost grupaţi în trei capitole după originea constituentului lor activ. Aceasta nu înseamnă că reactivii de origine umană conţin exclusiv produse de origine umană sau că reactivii animali sau vegetali nu pot să conţină substanţe de origine umană.
10.Etichetarea, prospectul şi certificatul
O etichetă în limbile engleză şi franceză tipărită negru pe alb va fi fixată pe fiecare recipient final şi va purta următoarele indicaţii:

1. numele şi adresa unităţii producătoare;

2. numele reactivului, aşa cum este indicat în titlul specificaţiilor corespunzătoare;

3. numele şi cantitatea antisepticului şi/sau antibioticului -dacă este cazul - sau indicarea absenţei acestuia;

4. volumul sau, dacă reactivul este deshidratat, volumul şi compoziţia lichidului necesar pentru reconstituirea sa;

5. data expirării;

6. numărul lotului.

În plus, această etichetă sau eticheta pachetului conţinând mai multe recipiente finale sau prospectul care însoţeşte recipientele va purta următoarele indicaţii:

1. numele şi adresa unităţii producătoare;

2. numele reactivului, aşa cum este indicat în titlul specificaţiilor corespunzătoare;

3. volumul sau, dacă reactivul este deshidratat, volumul şi compoziţia lichidului necesar pentru reconstituirea sa;

4. data ultimului control de activitate;

5. data expirării (dacă este cazul);

6. numărul lotului;

7. descrierea potrivită a modului de folosire preconizat de către producător;

8. condiţii de stocare a flacoanelor nedeschise şi precauţii de luat după desigilare;

9. compoziţia exactă, inclusiv (dacă este cazul) antisepticul şi/sau antibioticul;

10. indicarea prezenţei sau absenţei oricărui produs de origine umană.

Fiecare transport trebuie să fie însoţit de un certificat conform cu dispoziţiile articolului 4 din acord şi prevăzute în anexa la prezentul protocol. Exemple de etichete şi de prospect sunt anexate la prezentul protocol.
a)SERURI DE ORIGINE UMANĂ PENTRU GRUPAREA SANGUINĂ AB0
(i)Ser anti-A pentru gruparea sanguină (umană)
Serul anti-A provine din sângele persoanelor din grupa B selecţionate, imunizate sau nu cu globule roşii din grupa A sau cu substanţe specifice din grupa A. Serul anti-A aglutinează globulele roşii umane care conţin antigenii A, adică acelea din grupele A şi AB, inclusiv subgrupele A1, A2, A1B şi A2B, şi nu afectează globulele roşii umane lipsite de antigenii A, adică acelea din grupele 0 şi B.
Potenţa
Titrarea
Un ser anti-A trebuie să fie titrat în mod separat pe suspensii de globule A1, A2 şi A2B, în paralel cu preparaţia standard internaţională reconstituită, dar nediluată cu ser pentru gruparea sanguină anti-A sau cu o preparaţie echivalentă de referinţă. Potenţa serului nu trebuie în nici un caz să fie mai mică de 64 de unităţi internaţionale pe ml.
Determinarea avidităţii
După un amestec pe o lamă de ser anti-A cu un volum egal dintr-o suspensie de globule A1, A2 şi A2B dintr-o fracţie volumică la 0,05-0,1, aglutinarea fiecărei suspensii trebuie să apară înaintea timpului dublu necesar pentru aglutinare în aceleaşi condiţii, obţinută cu ajutorul preparaţiei standard internaţionale (reconstituite, dar nediluate) de ser pentru gruparea sanguină anti-A sau cu o preparaţiestandard de aceeaşi aviditate.
(ii)Serul anti-B pentru gruparea sanguină (uman)
Serul anti-B provine din sângele persoanelor din grupa A selecţionate, imunizate sau nu cu globule roşii din grupa B sau cu substanţe specifice din grupa B. Serul anti-B aglutinează globulele roşii umane care conţin antigenii B, adică pe cele din grupele B şi AB, şi nu afectează globulele roşii umane lipsite de antigenul B, adică pe cele din grupele 0 şi A.
Potenţa
Titrarea
Un ser anti-B trebuie să fie titrat pe o suspensie de globule B în paralel cu preparaţia standard internaţională reconstituită, dar nediluată a serului pentru gruparea sanguină anti-B sau cu o preparaţie echivalentă de referinţă. Potenţa serului nu trebuie să fie mai mică de 64 de unităţi internaţionale pe ml.
Determinarea avidităţii
După un amestec pe o lamă de ser anti-B cu un volum egal dintr-o suspensie de globule B dintr-o fracţie volumică la 0,05-0,1, aglutinarea trebuie să apară înaintea timpului dublu necesar pentru aglutinare în aceleaşi condiţii, obţinută cu ajutorul preparaţiei standard internaţionale (reconstituite, dar nediluate) de ser pentru gruparea sanguină anti-B sau cu ajutorul unei preparaţii standard de aceeaşi aviditate.
(iii)Serul anti-A plus anti-B (grupa 0) pentru gruparea sanguină (umană)
Serul anti-A plus anti-B (grupa 0) provine din sângele persoanelor din grupa 0 selecţionate, imunizate sau nu cu globule roşii A şi B sau cu substanţe specifice din grupele A şi B. Serul anti-A plus anti-B (grupa 0) aglutinează globulele roşii umane care conţin aglutinogenii A sau B sau aglutinogenii A şi B, adică cele din grupa A, inclusiv subgrupele Aj şi A2, cele din grupa B şi cele din grupa AB, inclusiv subgrupele A1B şi A2B, şi nu afectează globulele roşii umane lipsite de aglutinogenele A sau B, adică cele din grupa 0. Aglutinează globulele roşii umane conţinând antigenul Ax (Ay sau A0) (care nu sunt în general aglutinate de serul anti-A provenind din sângele donatorilor din grupa B).
Potenţa
Titrarea
Un ser anti-A plus anti-B (grupa 0) trebuie să fie titrat în mod separat pe suspensii de globule A1 şi A2, în paralel cu preparaţia standard internaţională pentru gruparea sanguină anti-A reconstituită, dar nediluată sau cu o preparaţie echivalentă de referinţă. Trebuie să fie titrat de asemenea pe o suspensie de globule B în paralel cu preparaţia standard internaţională de ser pentru gruparea sanguină anti-B reconstituită, dar nediluată, sau cu o preparaţie echivalentă de referinţă.
Potenţa serului nu trebuie în nici un caz să fie mai mică de 64 de unităţi internaţionale pe ml.
Serul anti-A plus anti-B (grupa 0) pentru gruparea sanguină nediluată trebuie, de asemenea, să producă o aglutinare uşor de observat a globulelor din grupa Ax (Ay sau A0).
Determinarea avidităţii
După un amestec pe o lamă de ser anti-A şi anti-B (grupa 0) cu un volum egal dintr-o suspensie de globule A1 şi A2 dintr-o fracţie volumică de 0,05-0,1, aglutinarea fiecărei suspensii trebuie să apară înaintea timpului dublu necesar pentru aglutinare în aceleaşi condiţii, obţinută cu ajutorul preparaţiei standard internaţionale (reconstituite, dar nediluate) de ser pentru gruparea sanguină anti-A sau cu ajutorul unei preparaţii standard de aceeaşi aviditate. După amestecul pe o lamă a serului anti-A plus anti-B (grupa 0) cu un volum egal dintr-o suspensie de globule B dintr-o fracţie volumică de 0,05-0,1, aglutinarea trebuie să apară înaintea timpului dublu necesar pentru aglutinare în aceleaşi condiţii, obţinută cu ajutorul preparaţiei standard internaţionale, reconstituite dar nediluate, de ser pentru gruparea sanguină anti-B sau cu ajutorul unei preparaţii standard de aceeaşi aviditate. Când un ser anti-A plus anti-B (grupa 0) este amestecat, pe o lamă, cu un volum egal dintr-o suspensie de globule Ax (Ay sau A0) dintr-o fracţie volumică de 0,05-0,1, aglutinarea trebuie să apară în mai puţin de 5 minute la o temperatură cuprinsă între 18 şi 25 °C.
b)SERURI DE ORIGINE UMANĂ PENTRU GRUPAREA SANGUINĂ Rh
Serurile pentru gruparea sanguină Rh, oricare ar fi specificitatea lor, pot fi de două varietăţi care diferă prin condiţiile în care o aglutinare de globule omoloage este efectuată. Anumite seruri, denumite "complete", aglutinează globulele în mediu salin. Altele, denumite "incomplete", sunt capabile doar să provoace o aglutinare în prezenţa anumitor coloide, precum albumina bovină, sau cu ajutorul altor tehnici corespunzătoare. Serurile trebuie să fie utilizate în condiţiile precizate de laboratorul care le prepară.
Unele seruri "incomplete" aglutinează, de asemenea, pe lamă globulele roşii omoloage în suspensie în propriul lor ser sau plasmă.
Condiţiile următoare cu privire la potenţa serurilor pentru gruparea Rh vor putea fi revizuite când preparaţiile standard internaţionale vor fi disponibile.
(i)Serul anti-D (anti-Rho) pentru gruparea sanguină (umană)
Serul anti-D provine din sângele uneia sau mai multor persoane imunizate de antigenul D al sistemului Rh. Acesta reacţionează cu suspensii de globule roşii umane conţinând antigenul D, dar nu cu cele din globule roşii umane lipsite de antigenul D.
Potenţa
Titrarea
Serurile anti-D "complete" nu trebuie să aibă un titru mai mic de 32 pe globulele CcDee în suspensie în mediu salin (de 9 gr NaCl pe litru).
Serurile anti-D "incomplete" trebuie să fie titrate pe globulele CcDee în paralel cu preparaţia standard internaţională de anti-D (anti-Rh0) incomplet reconstituită, dar nediluată sau cu o preparaţie de referinţă echivalentă. Potenţa serului nu trebuie în nici un caz să fie mai mică de 32 de unităţi internaţionale pe ml. Serurile trebuie să reacţioneze cu toate globulele conţinând antigenul D şi, în plus, pe cât posibil, cu globulele conţinând antigenul Du.
Determinarea avidităţii
Serurile anti-D destinate utilizării în testul pe lamă Diamond şi Abelson ar trebui, după amestecul pe lamă cu un volum egal dintr-o suspensie de globule CcDee dintr-o fracţie volumică de 0,4-0,5 la aproximativ 40 °C, să producă o aglutinare în mai puţin de 30 de secunde şi aglutinarea ar trebui să fie completă în mai puţin de 120 de secunde.
(ii)Serul anti-C (anti-Rh’) pentru gruparea sanguină (umană)
Serul anti-C provine din sângele uneia sau mai multor persoane imunizate cu antigenul C al sistemului Rh. Reacţionează cu suspensii de globule roşii umane conţinând antigenul C, dar nu cu cele din globule roşii umane lipsite de antigenul C. Antigenul C este considerat ca incluzând antigenul Cw.
Majoritatea serurilor anti-C cu uz diagnostical conţin un anticorp anti-C "complet" precum şi un anticorp anti-D "incomplet". Aceste seruri nu sunt deci specifice pentru antigenul C decât dacă globulele roşii care se vor testa sunt în suspensie într-o soluţie de 9 gr Na Cl pe litru.
Potenţa
Titrarea
Serurile anti-C ("complete" sau "incomplete") nu ar trebui să aibă un titru mai mic de 8 pe globule CcDee.
Determinarea avidităţii
Serurile anti-C destinate să fie utilizate în testul pe lamă Diamond şi Abelson (şi care nu trebuie să conţină nici o formă de anti-D) ar trebui, după amestecul pe lamă cu un volum egal dintr-o suspensie de globule CcDee dintr-o fracţie volumică de 0,4-0,5 la aproximativ 40 °C să producă o aglutinare vizibilă în mai puţin de 30 de secunde, şi aglutinarea trebuie să fie completă în mai puţin de 120 de secunde.
(iii)Serul anti-E (anti-Rh”) pentru gruparea sanguină (umană)
Serul anti-E provine din sângele uneia sau mai multor persoane imunizate cu antigenul E al sistemului Rh. Reacţionează cu suspensii de globule roşii umane conţinând antigenul E, dar nu cu globule roşii umane lipsite de antigenul E.
Potenţa
Titrarea
Serurile anti-E ("complete" sau "incomplete") nu ar trebui să aibă un titru mai mic de 8 pe globulele CcDee.
Determinarea avidităţii
Serurile anti-E destinate utilizării pe lamă Diamond şi Abelson (şi care nu trebuie să conţină nici o formă de anti-D) ar trebui, după amestecul pe lamă cu un volum egal dintr-o suspensie de globule ccddEe dintr-o fracţie volumică de 0,4-0,5, la aproximativ 40 °C, să producă o aglutinare vizibilă în mai puţin de 30 de secunde, şi aglutinarea ar trebui să fie completă în mai puţin de 120 de secunde.
(iv)Serul anti-D plus C (anti-Rh0rh’) pentru gruparea sanguină (umană)
Serul anti-D plus E (anti-Rh0rh”) pentru gruparea sanguină (umană)
Serurile de specificitate anti-D plus C sau anti-D plus E pot fi obţinute direct din sângele persoanelor imunizate sau pot fi preparate amestecând un ser anti-D cu un ser anti-C sau anti-E. Într-un ser dat, cei doi anticorpi trebuie să fie simultan activi în condiţiile de reacţie specificate de producător. Fiecare ser trebuie să reacţioneze cu toate tipurile de globule roşii care ar reacţiona cu unul sau altul din anticorpii care le compun şi nu trebuie să reacţioneze cu globulele roşii care nu posedă aglutinogenul C sau aglutinogenul D şi care nu posedă antigenul D în cazul anti-D plus E. Titrele nu ar trebui să fie mai mici decât cele care sunt necesare pentru anticorpii care îi compun, dar în cazul anti-D plus C (combinaţie frecventă în serul persoanelor imunizate), este de dorit ca titrul lui anti-C să nu fie mai mic de 32, şi în cazul anti-D plus E, este de dorit ca titrul lui anti-E să nu fie mai mic de 8. Dacă un ser este destinat utilizării în testul pe lamă Diamond şi Abelson, timpii de aglutinare pentru toate tipurile de globule roşii reactive nu trebuie să fie mai mici decât cei care sunt necesari pentru fiecare constituent de anticorpi.
a)SERURI DE ORIGINE ANIMALĂ
(i)Reactiv anti-A pentru gruparea sanguină (animală)
Serul anti-A provine din sângele animalelor imunizate sau nu cu globule roşii din grupa A sau cu substanţe specifice din grupa A. Serul anti-A aglutinează globulele roşii umane care conţin antigenii A, adică pe acelea din grupele A şi AB, inclusiv subgrupele A1, A2, A1B şi A2B, şi nu aglutinează globulele roşii umane lipsite de antigenii A, adică acelea din grupele 0 şi B.
Potenţa
Titrarea
Un ser anti-A trebuie să fie titrat în mod separat pe suspensii de globule A1, A2 şi A2B, în paralel cu preparaţia standard internaţională reconstituită, dar nediluată a serului pentru gruparea sanguină anti-A sau cu o preparaţie echivalentă de referinţă (1). Potenţa serului nu trebuie în nici un caz să fie mai mică de 64 de unităţi internaţionale pe ml.
(1)Preparaţia standard internaţională este de origine umană: preparaţia standard echivalentă care se va folosi, dacă este cazul, poate fi de origine umană sau de origine animală.
Determinarea avidităţii
După amestecarea pe o lamă a serului anti-A cu un volum egal dintr-o suspensie de globule A1, A2 şi A2B dintr-o fracţie volumică de 0,05-0,1, aglutinarea fiecărei suspensii trebuie să apară înaintea timpului dublu necesar pentru aglutinare în aceleaşi condiţii, obţinută cu ajutorul preparaţiei standard internaţionale reconstituite, dar nediluate de ser pentru gruparea sanguină anti-A sau cu o preparaţie standard de aceeaşi aviditate.
(ii)Serul anti-B pentru gruparea sanguină (animală)
Serul anti-B provine din sângele animalelor imunizate sau nu cu globule roşii din grupa B sau cu substanţe specifice din grupa B. Serul anti-B aglutinează globulele roşii umane care conţin antigenii B, adică pe cele din grupele B şi AB, şi nu aglutinează globulele roşii umane lipsite de antigenii B, adică pe cele din grupele 0 şi A.
Potenţa
Titrarea
Un ser anti-B trebuie să fie titrat pe o suspensie de globule B, în paralel cu preparaţia standard internaţională reconstituită, dar nediluată a serului pentru gruparea sanguină anti-B sau cu o preparaţie echivalentă de referinţă (1). Potenţa serului nu trebuie în nici un caz să fie mai mică de 64 de unităţi internaţionale pe ml.
(1)Preparaţia standard internaţională este de origine umană: preparaţia standard echivalentă care se va folosi, dacă este cazul, poate fi de origine umană sau de origine animală.
Determinarea avidităţii
După amestecarea pe o lamă a serului anti-B cu un volum egal dintr-o suspensie de globule B dintr-o fracţie volumică la 0,05-0,1, aglutinarea trebuie să apară înaintea timpului dublu necesar pentru aglutinare în aceleaşi condiţii, obţinută cu ajutorul preparaţiei standard internaţionale reconstituite, dar nediluate de ser pentru gruparea sanguină anti-B sau cu ajutorul unei preparaţii standard de aceeaşi aviditate.
(iii)Serul antiglobuline umane (animal) (2)
(2)Coombs, R. R. A., Mourant, A. E. and Race, R. R. (1965), Lancet, ii, 15 Coombs, R. R. A., Mourant, A. E. and Race, R. R. (1945), Brit. J. exp. Path., 26, 255.
Serul antiglobuline umane pentru utilizarea în serologia grupelor sanguine trebuie să conţină anticorpi aglutinanţi anti-IgG şi anticorpi aglutinanţi contra factorilor de complement. Provine din sângele animalelor imunizate prin injecţie cu proteine serice umane. Trebuie să aglutineze toate globulele roşii umane acoperite de IgG uman şi/sau de factorii de complement. Folosit conform instrucţiunilor producătorului, nu aglutinează globulele roşii umane neacoperite, indiferent de grupa sanguină de care acestea aparţin.
Particularităţi
Particularităţile unui ser antiglobuline umane pentru utilizarea în serologia grupelor sanguine trebuie să fie controlate cu globule roşii umane sensibilizate cu o varietate de anticorpi: globulele roşii sensibilizate de anticorpi umani incompleţi anti-D, anti-K şi anti-Fya, globule roşii sensibilizate de anticorpi incompleţi fixând complementul anti-Lea în prezenţa serului uman proaspăt, globule roşii sensibilizate de anticorpi incompleţi de tip rece, globule roşii la cald acoperite de IgG uman şi, în final, 10 eşantioane diferite de globule roşii umane neacoperite conţinând antigenii A şi B, respectiv lipsite de antigenii A şi B.
Potenţa
Titrarea
Un ser antiglobuline umane trebuie, aşa cum este livrat sau după diluare conform indicaţiilor de pe etichetă, să aglutineze puternic globulele roşii umane sensibilizate cu anticorpi incompleţi anti-D de origine umană al căror titru este egal cu 4 (sau mai mic), când este titrat pe globulele roşii D pozitive prin metoda "albumin replacement". În cadrul aceleiaşi diluări, trebuie să aglutineze globulele roşii umane K pozitive, sensibilizate cu anticorpi anti-K slabi, selecţionaţi, şi globulele roşii Fya pozitive sensibilizate cu anticorpi anti-Fya slabi, selecţionaţi în acest scop.
Trebuie, de asemenea, în cadrul aceleiaşi diluări sau într-o altă diluare (dacă acest lucru este menţionat pe etichetă), să aglutineze globulele roşii umane sensibilizate cu anticorpi incompleţi, fixând complementul anti-Lea în prezenţa serului uman proaspăt.
Pentru uzul clinic obişnuit, este de dorit ca sensibilizarea cu toate tipurile de anticorpi incompleţi menţionaţi anterior să fie observabilă printr-o singură diluare a serului anti-globuline umane.
b)REACTIVI DE ORIGINE VEGETALĂ
(i)Reactiv anti-A pentru grupare sanguină (vegetal)
Reactivul anti-A este extras din seminţe sau din orice altă parte a unei plante adecvate pentru o astfel de utilizare şi supus apoi, dacă este cazul, unui proces de purificare. Reactivul anti-A aglutinează globulele roşii umane care conţin antigenii A, adică pe cele din grupele A şi AB, inclusiv subgrupele A1, A2, A1B şi A2B, şi nu aglutinează globulele roşii umane lipsite de antigenii A, adică pe cele din grupele 0 şi B.
Potenţa
Titrarea
Un reactiv anti-A trebuie să fie titrat în mod separat pe suspensiile de globule A1, A2 şi A2B, în paralel cu preparaţia standard internaţională reconstituită, dar nediluată a serului pentru gruparea sanguină anti-A sau cu o preparaţie echivalentă de referinţă (1).
(1)Preparaţia standard internaţională este de origine umană: preparaţia standard echivalentă care se va folosi, dacă este cazul, poate fi de origine umană sau de origine animală.
Potenţa reactivului nu trebuie în nici un caz să fie mai mică de 64 de unităţi internaţionale pe ml.
Determinarea avidităţii
După un amestec pe o lamă de reactiv anti-A cu un volum egal dintr-o suspensie de globule A1, A2 şi A2B dintr-o fracţie volumică de 0,05-0,1, aglutinarea fiecărei suspensii trebuie să apară înaintea timpului dublu necesar pentru aglutinare în aceleaşi condiţii, obţinută cu mijlocul preparatului etalon internaţional reconstituit, dar nediluat de reactiv pentru gruparea sanguină anti-A sau cu o preparat etalon de aceeaşi aviditate.
(ii)Reactivul anti-B pentru gruparea sanguină (vegetal)
Reactivul anti-B este extras din partea corespunzătoare a unei plante adecvate pentru o astfel de utilizare şi supus apoi, dacă este cazul, unui proces de purificare. Reactivul anti-B aglutinează globulele roşii umane care conţin antigenul B, adică pe cele din grupele B şi AB, şi nu aglutinează globulele roşii umane lipsite de antigenul B, adică pe cele din grupele 0 şi A.
Potenţa
Titrarea
Un reactiv anti-B trebuie să fie titrat pe o suspensie de globule B în paralel cu preparaţia standard internaţională reconstituită, dar nediluată a serului pentru gruparea sanguină anti-B sau cu o preparaţie echivalentă de referinţă (1). Potenţa reactivului nu trebuie să fie mai mică de 64 de unităţi internaţionale pe ml.
(1)Preparaţia standard internaţională este de origine umană: preparaţia standard echivalentă care se va folosi, dacă este cazul, poate fi de origine umană sau de origine animală.
Determinarea avidităţii
După amestecarea pe o lamă a serului anti-B cu un volum egal dintr-o suspensie de globule B dintr-o fracţie volumică la 0,05-0,1, aglutinarea trebuie să apară înaintea timpului dublu necesar pentru aglutinare în aceleaşi condiţii, obţinută cu ajutorul preparaţiei standard internaţionale reconstituite, dar nediluate de ser pentru gruparea sanguină anti-B sau cu ajutorul unei preparaţii standard de aceeaşi aviditate.
CONSILIUL EUROPEI
ACORDUL EUROPEAN PRIVIND SCHIMBUL DE REACTIVI DE DETERMINARE A GRUPELOR SANGUINE

a) ser lichid

1. Laboratorul X, Amsterdam

2. Ser anti-A (uman)

3. N3Na 0,1 %

4. 5 ml

5. 7 septembrie 1965

6. Nr. 1 2 3 4

b) ser deshidratat

1. Laboratorul X, Amsterdam

2. Ser anti-B (animal)

3. Mersalat 0,1 %

4. Se reconstituie cu 5 ml apă distilată

5. 31 decembrie 1968

6. Nr. 4 3 2 1

CONSILIUL EUROPEI
ACORDUL EUROPEAN PRIVIND SCHIMBUL DE REACTIVI PENTRU DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE
1.Laboratorul central de transfuzii sanguine,
1 Main street, Metropolis,
Westland.
2.Ser anti-E (anti-Rh”) (uman).
3.10 ml.
4.Data ultimului control de activitate: 30 mai 1961.
5.Data expirării: 30 mai 1962.
6.Nr. 5432.
7.Globulele roşii care vor fi examinate trebuie spălate o dată sau de mai multe ori cu o soluţie salină de 9 gr/l. O suspensie de globule roşii de o fracţie volumică de aproximativ 0,03 este pregătită apoi, amestecând un volum sau o picătură de bază globulară cu 30 de volume sau picături de soluţie salină izotonică. După un timp, datorită obişnuinţei, concentraţia unei suspensii poate fi evaluată satisfăcător cu ochiul liber.
O picătură mică de ser se depune într-un tub de hemoliză (6 mm x 30 mm) cu ajutorul unei pipete Pasteur. Se adaugă apoi o picătură mică de suspensie de globule roşii. (După un timp, datorită obişnuinţei, se poate realiza o economie considerabilă distribuind serul şi suspensia globulară cu ajutorul pipetelor gradate în l). Conţinutul tubului este amestecat şi incubat două ore la 37 °C. Conţinutul tubului este transportat şi etalat cu precauţie pe o lamă de microscop. Dacă aglutinarea nu este clar vizibilă cu ochiul liber, lama este examinată cu microscopul pentru a stabili dacă aglutinarea s-a produs şi pentru a determina intensitatea acesteia.
8.A se păstra la o temperatură mai mică sau egală cu - 20 °C. Dacă produsul nu este utilizat în ziua desigilării, se vor adăuga 0,1 ml dintr-o soluţie de N3Na la concentraţia de 100 g/l.
9.Serul uman anti-E ("anti-Rh"): 5ml; albumina bovină la 300 g/l: 5 ml.
10.Acest reactiv conţine o substanţă de origine umană.
ANEXĂ:
CONSILIUL EUROPEI
ACORDUL EUROPEAN PRIVIND SCHIMBUL DE REACTIVI PENTRU DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE
CERTIFICAT
(- Articolul 4)
A NU SE SEPARA DE TRANSPORT
............................. (loc) ........................ 19... (data)

Numărul de pachete

Subsemnatul declar că trimiterea specificată în margine

..............

................................................................

Desemnare

preparată sub responsabilitatea ...............................................................

..............

................................................................

..............

................................................................

Nr. loturilor

organismul prevăzut la articolul 6 din acord, este în conformitate cu specificaţiile protocolului la acord şi poate fi livrat imediat destinatarului

..............

(numele şi locul) ................................................................

................................................................

.................... (ştampila) ......................... (semnătura) ....................... (funcţia)

Publicat în Ediţia Specială a Jurnalului Oficial cu numărul 0 din data de 1 ianuarie 2007