Art. 1. - Art. 1: Modificarea Directivei 2003/87/CE - Directiva 959/10-mai-2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii şi a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înfiinţarea şi funcţionarea unei rezerve pentru stabilitatea pieţei aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
Acte UE
Jurnalul Oficial 130L
În vigoare Versiune de la: 22 Martie 2024
Art. 1: Modificarea Directivei 2003/87/CE
Directiva 2003/87/CE se modifică după cum urmează:
1.La articolul 1, al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"Prezenta directivă prevede, de asemenea, o reducere mai mare a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât aceasta să contribuie la obţinerea unor niveluri de reducere care sunt considerate necesare din punct de vedere ştiinţific pentru a se evita schimbări climatice periculoase. Aceasta contribuie la realizarea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică şi a obiectivelor sale climatice, prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului (*1), şi, prin urmare, la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris (*2).
(*1)Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999 («Legea europeană a climei») (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
(*2)JO L 282, 19.10.2016, p. 4."
2.La articolul 2, alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:
"(1) Prezenta directivă se aplică activităţilor enumerate în anexele I şi III şi gazelor cu efect de seră enumerate în anexa II. În cazul în care o instalaţie care este inclusă în domeniul de aplicare al EU ETS ca urmare a exploatării unor unităţi de ardere cu o putere termică nominală totală mai mare de 20 MW îşi modifică procesele de producţie pentru a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi nu mai atinge acest prag, statul membru în care este situată instalaţia oferă operatorului opţiunea de a rămâne în domeniul de aplicare al EU ETS până la încheierea perioadei actuale şi a următoarei perioade de cinci ani menţionate la articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf, în urma modificării proceselor sale de producţie. Operatorul instalaţiei respective poate decide ca instalaţia să rămână în domeniul de aplicare al EU ETS numai până la sfârşitul perioadei respective de cinci ani sau şi în următoarea perioadă de cinci ani, în urma modificării proceselor sale de producţie. Statul membru în cauză notifică Comisiei modificările operate în lista prezentată Comisiei în temeiul articolului 11 alineatul (1).
(2) Prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere cerinţelor care decurg din Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (*3).
(*3)Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17)."
3.Articolul 3 se modifică după cum urmează:
(a)litera (b) se înlocuieşte cu următorul text:
"(b) «emisii» înseamnă eliberarea de gaze cu efect de seră din surse aparţinând unei instalaţii sau eliberarea de către o aeronavă care desfăşoară o activitate de aviaţie enumerată în anexa I sau de către nave care desfăşoară o activitate de transport maritim enumerată în anexa I a gazelor specificate în cadrul respectivei activităţi sau eliberarea de gaze cu efect de seră corespunzătoare activităţii menţionate în anexa III;"
(b)litera (d) se înlocuieşte cu următorul text:
"(d) «autorizaţie de emisii de gaze cu efect de seră» înseamnă autorizaţia emisă în conformitate cu articolele 5, 6 şi 30b;"
(c)litera (u) se elimină;
(d)se adaugă următoarele litere:
"(w) «companie de transport maritim» înseamnă proprietarul navei sau orice altă organizaţie sau persoană, precum administratorul sau navlositorul navei nude, care a preluat responsabilitatea pentru exploatarea navei de la proprietarul acesteia şi care, asumându-şi această responsabilitate, a consimţit să preia toate sarcinile şi responsabilităţile impuse de Codul internaţional de management pentru siguranţa exploatării navelor şi pentru prevenirea poluării, prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 336/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (*4);
(*4)Regulamentul (CE) nr. 336/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 februarie 2006 privind aplicarea Codului Internaţional de Management al Siguranţei pe teritoriul Comunităţii şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3051/95 al Consiliului (JO L 64, 4.3.2006, p. 1).
(x) «călătorie» înseamnă o călătorie în sensul definiţiei de la articolul 3 litera (c) din Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European şi al Consiliului (*5);
(*5)Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim şi de modificare a Directivei 2009/16/CE (JO L 123, 19.5.2015, p. 55).
(y) «autoritate de administrare a unei companii de transport maritim» înseamnă autoritatea responsabilă cu administrarea EU ETS în ceea ce priveşte o companie de transport maritim în conformitate cu articolul 3gf;
(z) «port de escală» înseamnă portul în care o navă se opreşte pentru a încărca sau a descărca marfă sau pentru a îmbarca sau debarca pasageri, ori portul în care o navă de aprovizionare în larg se opreşte pentru a înlocui echipajul; sunt excluse opririle cu scopul unic de a realimenta nava cu combustibil, de a obţine provizii, de a înlocui echipajul unei alte nave decât cele de aprovizionare în larg, de a intra în doc uscat sau de a repara nava, echipamentele acesteia sau ambele, opririle în port din cauza faptului că nava necesită asistenţă sau se află în pericol, transferurile de la o navă la alta efectuate în afara porturilor, opririle cu scopul unic de a se adăposti în condiţii meteorologice nefavorabile sau necesare din cauza activităţilor de căutare şi salvare, precum şi opririle navelor container într-un port învecinat de transbordare a containerelor enumerat în actul de punere în aplicare care se adoptă în temeiul articolului 3ga alineatul (2);
(aa) «navă de croazieră» înseamnă o navă de pasageri care nu are punte de marfă şi care este proiectată exclusiv pentru transportul comercial de pasageri în spaţii de cazare peste noapte pe durata unei călătorii pe mare;
(ab) «contract pe diferenţă» sau «CfD» înseamnă un contract între Comisie şi producătorul, selectat printr-un mecanism competitiv de prezentare a ofertelor, cum ar fi o licitaţie, al unui produs fabricat cu emisii reduse de dioxid de carbon sau cu zero emisii de dioxid de carbon, în temeiul căruia se oferă producătorului sprijin din partea Fondului pentru inovare pentru a acoperi diferenţa dintre preţul câştigător (preţul de exercitare), pe de o parte, şi un preţ de referinţă, astfel cum rezultă din preţul produsului fabricat cu emisii reduse de dioxid de carbon sau cu zero emisii de dioxid de carbon, din preţul de piaţă al unui înlocuitor apropiat sau dintr-o combinaţie a acestor două preţuri, pe de altă parte;
(ac) «contract pe diferenţă privind emisiile de carbon» sau «CCfD» înseamnă un contract între Comisie şi producătorul, selectat printr-un mecanism competitiv de prezentare a ofertelor, cum ar fi o licitaţie, al unui produs fabricat cu emisii reduse de dioxid de carbon sau cu zero emisii de dioxid de carbon, în temeiul căruia se oferă producătorului sprijin din partea Fondului pentru inovare pentru a acoperi diferenţa dintre preţul câştigător (preţul de exercitare), pe de o parte, şi un preţ de referinţă, astfel cum rezultă din preţul mediu al certificatelor, pe de altă parte;
(ad) «contract cu primă fixă» înseamnă un contract între Comisie şi producătorul, selectat printr-un mecanism competitiv de prezentare a ofertelor, cum ar fi o licitaţie, al unui produs fabricat cu emisii reduse de dioxid de carbon sau cu zero emisii de dioxid de carbon, în temeiul căruia se oferă producătorului sprijin sub forma unei sume fixe pe unitate de produs fabricat;
(ae) «entitate reglementată» înseamnă, în sensul capitolului IVa, orice persoană fizică sau juridică, cu excepţia oricărui consumator final de combustibili, care desfăşoară activitatea menţionată în anexa III şi care se încadrează în una dintre următoarele categorii:
(i)în cazul în care combustibilul trece printr-un antrepozit fiscal, în sensul definiţiei de la articolul 3 punctul 11 din Directiva (UE) 2020/262 a Consiliului (*6), antrepozitarul autorizat, în sensul definiţiei de la articolul 3 punctul 1 din directiva respectivă, căruia îi revine obligaţia de a plăti acciza care a devenit exigibilă în temeiul articolului 7 din directiva respectivă;
(*6)Directiva (UE) 2020/262 a Consiliului din 19 decembrie 2019 de stabilire a regimului general al accizelor (JO L 58, 27.2.2020, p. 4).
(ii)în cazul în care punctul (i) de la prezenta literă nu se aplică, orice altă persoană căreia îi revine obligaţia de a plăti acciza care a devenit exigibilă în temeiul articolului 7 din Directiva (UE) 2020/262 sau al articolului 21 alineatul (5) primul paragraf din Directiva 2003/96/CE a Consiliului (*7) pentru combustibilii care intră sub incidenţa capitolului IVa din prezenta directivă;
(*7)Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).
(iii)în cazul în care punctele (i) şi (ii) de la prezenta literă nu se aplică, orice altă persoană care trebuie înregistrată de autorităţile competente relevante ale statului membru pentru a fi obligată la plata accizei, inclusiv orice persoană scutită de la plata accizei, astfel cum se menţionează la articolul 21 alineatul (5) al patrulea paragraf din Directiva 2003/96/CE;
(iv)în cazul în care punctele (i), (ii) şi (iii) nu se aplică sau în cazul în care mai multe persoane sunt obligate să plătească în solidar respectiva acciză, orice altă persoană desemnată de un stat membru;
(af) «combustibil» înseamnă, în sensul capitolului IVa din prezenta directivă, orice produs energetic menţionat la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2003/96/CE, inclusiv combustibilii enumeraţi în tabelele A şi C din anexa I la directiva menţionată, precum şi orice alt produs destinat utilizării, pus în vânzare sau utilizat drept carburant sau combustibil pentru încălzire, astfel cum se precizează la articolul 2 alineatul (3) din directiva respectivă, inclusiv pentru producerea energiei electrice;
(ag) «eliberare pentru consum» înseamnă, în sensul capitolului IVa din prezenta directivă, eliberarea pentru consum astfel cum este definită la articolul 6 alineatul (3) din Directiva (UE) 2020/262;
(ah) «preţul TTF al gazelor naturale», în sensul capitolului IVa, înseamnă preţul gazelor naturale pentru luna următoare, tranzacţionat la punctul virtual de tranzacţionare al mecanismului de transfer de titluri (TTF), exploatat de Gasunie Transport Services B.V.;
(ai) «preţul Brent al ţiţeiului», în sensul capitolului IVa, înseamnă preţul ţiţeiului pentru luna următoare, utilizat ca preţ de referinţă pentru achiziţionarea ţiţeiului."
4.Titlul capitolului II se înlocuieşte cu următorul text:
"Aviaţie şi transport maritim"
5.Articolul 3a se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 3a: Domeniu de aplicare
Articolele 3b-3g se aplică alocării şi emiterii de certificate pentru activităţile de aviaţie enumerate în anexa I. Articolele 3ga-3gg se aplică pentru activităţile de transport maritim enumerate în anexa I."
6.Articolul 3g se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 3g: Planuri de monitorizare şi de raportare
Statul membru de administrare se asigură că fiecare operator de aeronave prezintă autorităţii competente din statul membru respectiv un plan de monitorizare care să stabilească măsuri de monitorizare şi de raportare a emisiilor şi că aceste planuri sunt aprobate de autoritatea competentă în conformitate cu actele de punere în aplicare menţionate la articolul 14."
7.Se introduc următoarele articole:
"Articolul 3g^a: Domeniul de aplicare pentru activităţile de transport maritim
(1) Alocarea certificatelor şi aplicarea obligaţiilor de restituire pentru activităţile de transport maritim se realizează în legătură cu cincizeci la sută (50 %) din emisiile generate de călătoriile navelor care pleacă dintr-un port de escală aflat sub jurisdicţia unui stat membru şi sosesc într-un port de escală aflat în afara jurisdicţiei unui stat membru, cincizeci la sută (50 %) din emisiile generate de călătoriile navelor care pleacă dintr-un port de escală aflat în afara jurisdicţiei unui stat membru şi sosesc într-un port de escală aflat sub jurisdicţia unui stat membru, sută la sută (100 %) din emisiile generate de călătoriile navelor care pleacă dintr-un port de escală aflat sub jurisdicţia unui stat membru şi sosesc într-un port de escală aflat sub jurisdicţia unui stat membru şi sută la sută (100 %) din emisiile produse de nave în cadrul unui port de escală aflat sub jurisdicţia unui stat membru.
(2) Până la 31 decembrie 2023, Comisia stabileşte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o listă a porturilor învecinate de transbordare a containerelor şi, ulterior, actualizează lista respectivă la fiecare doi ani, până la 31 decembrie.
Actele de punere în aplicare respective indică un port ca fiind port învecinat de transbordare a containerelor în cazul în care ponderea transbordării de containere, măsurată în unităţi echivalente cu douăzeci de picioare, depăşeşte 65 % din traficul total de containere din portul respectiv în cursul celei mai recente perioade de douăsprezece luni pentru care sunt disponibile date relevante şi dacă portul respectiv este situat în afara Uniunii, dar la mai puţin de 300 de mile marine de un port aflat sub jurisdicţia unui stat membru. În sensul prezentului alineat, containerele sunt considerate ca fiind transbordate atunci când sunt descărcate de pe o navă în port cu unicul scop de a fi încărcate pe o altă navă. Lista stabilită de Comisie în temeiul primului paragraf nu include porturile situate într-o ţară terţă pentru care ţara terţă respectivă aplică efectiv măsuri echivalente cu prezenta directivă.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 22a alineatul (2).
(3) Articolele 9, 9a şi 10 se aplică activităţilor de transport maritim în acelaşi mod în care se aplică altor activităţi care intră sub incidenţa EU ETS, cu următoarea excepţie în ceea ce priveşte aplicarea articolului 10.
Până la 31 decembrie 2030, o parte din certificate se atribuie statelor membre în care ponderea companiilor de transport maritim care s-ar fi aflat în responsabilitatea lor în temeiul articolului 3gf, în raport cu populaţia lor din 2020 şi pe baza datelor disponibile pentru perioada 2018-2020, este de peste 15 companii de transport maritim la 1 milion de locuitori. Cantitatea de certificate corespunde unui procent de 3,5 % din cantitatea suplimentară de certificate asociată creşterii plafonului pentru transportul maritim, menţionată la articolul 9 al treilea paragraf, în anul corespunzător. Pentru anii 2024 şi 2025, cantitatea de certificate se înmulţeşte, în plus, cu procentele aplicabile anului corespunzător în temeiul articolului 3gb primul paragraf literele (a) şi (b). Veniturile provenite din licitarea respectivei părţi a certificatelor ar trebui să fie utilizate în scopurile menţionate la articolul 10 alineatul (3) primul paragraf litera (g), în ceea ce priveşte sectorul maritim, şi la literele (f) şi (i). O cotă de 50 % din cantitatea de certificate se distribuie între statele membre vizate, în funcţie de ponderea companiilor de transport maritim aflate în responsabilitatea lor, iar restul se distribuie în părţi egale între acestea.
Articolul 3g^b: Introducerea treptată a cerinţelor pentru transportul maritim
Companiile de transport maritim au obligaţia de a restitui certificatele în conformitate cu următorul calendar:
(a) 40 % din emisiile verificate raportate pentru 2024 care ar face obiectul cerinţelor de restituire în conformitate cu articolul 12;
(b) 70 % din emisiile verificate raportate pentru 2025 care ar face obiectul cerinţelor de restituire în conformitate cu articolul 12;
(c) 100 % din emisiile verificate raportate pentru 2026 şi pentru fiecare an ulterior în conformitate cu articolul 12.
Atunci când se restituie mai puţine certificate în comparaţie cu emisiile verificate generate de transportul maritim pentru anii 2024 şi 2025, odată ce diferenţa dintre emisiile verificate şi certificatele restituite a fost stabilită pentru fiecare an, volumul de certificate care corespunde respectivei diferenţe nu se scoate la licitaţie în temeiul articolului 10, ci se anulează.
Articolul 3g^c: Dispoziţii privind transferul costurilor legate de EU ETS de la compania de transport maritim la o altă entitate
Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, atunci când responsabilitatea finală pentru achiziţionarea combustibilului sau pentru operarea navei sau pentru ambele este asumată de către o altă entitate decât compania de transport maritim, în temeiul unei clauze contractuale, compania de transport maritim are dreptul la rambursarea de către entitatea respectivă a costurilor generate de restituirea certificatelor.
În sensul prezentului articol, «operarea navei» înseamnă stabilirea încărcăturii transportate sau a rutei şi a vitezei navei. Compania de transport maritim rămâne entitatea responsabilă de restituirea certificatelor, astfel cum se prevede la articolele 3gb şi 12, precum şi de respectarea globală a dispoziţiilor de drept intern prin care se transpune prezenta directivă. Statele membre se asigură că acele companii de transport maritim aflate în responsabilitatea lor respectă obligaţiile de restituire a certificatelor în temeiul articolelor 3gb şi 12, fără a se aduce atingere dreptului unor astfel de companii de transport maritim de a primi o rambursare de la operatorii comerciali pentru costurile generate de restituire.
Articolul 3g^d: Monitorizarea şi raportarea emisiilor generate de transportul maritim
În ceea ce priveşte emisiile generate de activităţile de transport maritim enumerate în anexa I la prezenta directivă, autoritatea de administrare a unei companii de transport maritim se asigură că o companie de transport maritim aflată în responsabilitatea sa monitorizează şi raportează parametrii relevanţi pe parcursul unei perioade de raportare şi că îi transmite date agregate privind emisiile la nivelul companiei, în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) 2015/757.
Articolul 3g^e: Norme privind verificarea şi acreditarea emisiilor generate de transportul maritim
Autoritatea de administrare a unei companii de transport maritim se asigură că raportarea datelor privind emisiile agregate la nivelul companiei de transport maritim transmise de către o companie de transport maritim în temeiul articolului 3gd din prezenta directivă este verificată în conformitate cu normele de verificare şi acreditare prevăzute în capitolul III din Regulamentul (UE) 2015/757.
Articolul 3g^f: Autoritatea de administrare a unei companii de transport maritim
(1) Autoritatea de administrare a unei companii de transport maritim este:
a) în cazul unei companii de transport maritim înregistrate într-un stat membru, statul membru în care este înregistrată compania respectivă de transport maritim;
b) în cazul unei companii de transport maritim care nu este înregistrată într-un stat membru, statul membru cu cel mai mare număr estimat de escale în port pe parcursul călătoriilor pe care compania respectivă de transport maritim le-a efectuat în cei patru ani precedenţi de monitorizare şi care se încadrează în domeniul de aplicare prevăzut la articolul 3ga;
c) în cazul unei companii de transport maritim care nu este înregistrată într-un stat membru şi care nu a efectuat nicio călătorie care se încadrează în domeniul de aplicare prevăzut la articolul 3ga în ultimii patru ani de monitorizare, statul membru în care o navă a companiei de transport maritim şi-a început sau şi-a încheiat prima călătorie care se încadrează în domeniul de aplicare prevăzut la articolul respectiv.
(2) Pe baza celor mai fiabile informaţii disponibile, Comisia stabileşte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:
a) înainte de 1 februarie 2024, o listă a companiilor de transport maritim care au desfăşurat o activitate de transport maritim enumerată în anexa I care intră în domeniul de aplicare prevăzut la articolul 3ga sau începând cu 1 ianuarie 2024, specificând autoritatea de administrare a unei companii de transport maritim, în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol;
b) înainte de 1 februarie 2026 şi, ulterior, la fiecare doi ani, o listă actualizată pentru a atribui companiile de transport maritim înregistrate într-un stat membru unei alte autorităţi de administrare a unei companii de transport maritim, în cazul în care respectivele companii şi-au schimbat statul membru de înregistrare în Uniune în conformitate cu alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol, sau pentru a include companiile de transport maritim care au efectuat ulterior o activitate de transport maritim menţionată în anexa I care s-a încadrat în domeniul de aplicare prevăzut la articolul 3ga, în conformitate cu alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol; şi
c) înainte de 1 februarie 2028 şi, ulterior, la fiecare patru ani, o listă actualizată pentru a atribui companiile de transport maritim care nu sunt înregistrate într-un stat membru unei alte autorităţi de administrare a unei companii de transport maritim, în conformitate cu alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol.
(3) O autoritate de administrare a unei companii de transport maritim care, în conformitate cu lista stabilită în temeiul alineatului (2), este responsabilă pentru o companie de transport maritim îşi păstrează această responsabilitate indiferent de modificările ulterioare suferite de activităţile sau de datele de înregistrare ale companiei de transport maritim, până când modificările respective se reflectă într-o listă actualizată.
(4) Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili normele detaliate privind administrarea companiilor de transport maritim de către autorităţile de administrare ale companiilor de transport maritim care intră sub incidenţa prezentei directive. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 22a alineatul (2).
Articolul 3g^g: Raportare şi revizuire
(1) În cazul adoptării de către Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) a unei măsuri globale bazate pe piaţă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim, Comisia revizuieşte prezenta directivă în funcţie de măsura adoptată.
În acest scop, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport, în termen de 18 luni de la adoptarea unei astfel de măsuri globale bazate pe piaţă şi înainte ca aceasta să devină operaţională. În raportul respectiv, Comisia examinează măsura globală bazată pe piaţă în ceea ce priveşte:
a) ambiţia acesteia în raport cu obiectivele Acordului de la Paris;
b) integritatea sa de mediu generală, inclusiv în comparaţie cu dispoziţiile prezentei directive referitoare la transportul maritim; şi
c) eventualele aspecte legate de coerenţa între EU ETS şi măsura respectivă.
După caz, Comisia poate însoţi raportul menţionat la al doilea paragraf de la prezentul alineat cu o propunere legislativă de modificare a prezentei directive într-un mod care să fie coerent cu obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 şi cu obiectivul neutralităţii climatice prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119, precum şi cu scopul de a menţine integritatea de mediu şi eficacitatea acţiunilor Uniunii în domeniul climei, pentru a asigura coerenţa între punerea în aplicare a măsurii globale bazată pe piaţă şi EU ETS, evitând în acelaşi timp dublarea oricărei sarcini semnificative.
(2) În cazul în care OMI nu adoptă, până în 2028, o măsură globală bazată pe piaţă pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, dar cel puţin până la un nivel comparabil cu cel care rezultă din măsurile luate de Uniune în temeiul prezentei directive, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport în care examinează necesitatea de a aplica cerinţele de alocare a certificatelor şi obligaţiile de restituire pentru mai mult de cincizeci la sută (50 %) din emisiile generate de călătoriile navelor între un port de escală aflat sub jurisdicţia unui stat membru şi un port de escală aflat în afara jurisdicţiei unui stat membru, având în vedere obiectivele Acordului de la Paris. În raportul respectiv, Comisia analizează, în special, progresele înregistrate la nivelul OMI şi examinează dacă o ţară terţă are o măsură bazată pe piaţă echivalentă cu prezenta directivă şi evaluează riscul unei creşteri a practicilor de eludare, inclusiv prin trecerea la alte moduri de transport sau prin transferul nodurilor portuare în porturi din afara Uniunii.
Dacă este cazul, raportul menţionat la primul paragraf este însoţit de o propunere legislativă de modificare a prezentei directive.
(3) Comisia monitorizează punerea în aplicare a prezentului capitol în ceea ce priveşte transportul maritim, în special pentru a depista practicile de eludare, cu scopul de a preîntâmpina un astfel de comportament într-un stadiu timpuriu, inclusiv acordând atenţie regiunilor ultraperiferice, şi raportează la fiecare doi ani, începând cu 2024, cu privire la punerea în aplicare a prezentului capitol în ceea ce priveşte transportul maritim şi la posibilele tendinţe în ceea ce priveşte companiile de transport maritim care urmăresc să eludeze cerinţele prezentei directive. Comisia monitorizează, de asemenea, efectele în ceea ce priveşte, printre altele, posibila creştere a costurilor de transport, posibilele denaturări ale pieţei şi modificări ale traficului portuar, cum ar fi evitarea porturilor şi schimbarea nodurilor de transbordare, competitivitatea generală a sectorului maritim din statele membre şi, în special, efectele asupra serviciilor de transport maritim care constituie servicii esenţiale de continuitate teritorială. Dacă este cazul, Comisia propune măsuri pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a prezentului capitol în ceea ce priveşte transportul maritim, în special măsuri de contracarare a tentativelor companiilor de transport maritim de a se sustrage cerinţelor prezentei directive.
(4) Până la 30 septembrie 2028, Comisia evaluează pertinenţa prelungirii aplicării articolului 3ga alineatul (3) al doilea paragraf după data de 31 decembrie 2030 şi, dacă este cazul, prezintă o propunere legislativă în acest sens.
(5) Până la 31 decembrie 2026, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport în care examinează fezabilitatea şi impactul economic, de mediu şi social al includerii în prezenta directivă a emisiilor generate de nave, inclusiv de la navele de aprovizionare în larg, cu un tonaj brut mai mic de 5 000 de tone, dar nu mai mic de 400 de tone, bazându-se în special pe analiza care însoţeşte revizuirea Regulamentului (UE) 2015/757, scadentă până la 31 decembrie 2024.
În raportul respectiv se analizează, de asemenea, interconexiunile dintre prezenta directivă şi Regulamentul (UE) 2015/757 şi se fructifică experienţa dobândită în urma aplicării acestuia. În raportul respectiv Comisia examinează, de asemenea, modul în care prezenta directivă poate promova cel mai eficient adoptarea combustibililor maritimi din surse regenerabile şi cu emisii reduse de dioxid de carbon, pe baza duratei de viaţă. Dacă este cazul, raportul poate să fie însoţit de propuneri legislative."
8.Articolul 3h se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 3h: Domeniu de aplicare
Dispoziţiile prezentului capitol se aplică autorizaţiilor de emisii de gaze cu efect de seră şi alocării şi emiterii de certificate pentru activităţile enumerate în anexa I, altele decât activităţile de aviaţie şi de transport maritim."
9.La articolul 6 alineatul (2), litera (e) se înlocuieşte cu următorul text:
"(e) obligaţia de a restitui certificate care corespund emisiilor totale ale instalaţiei în fiecare an calendaristic, conform verificărilor efectuate în conformitate cu articolul 15 până la termenul stabilit la articolul 12 alineatul (3)."
10.Articolul 8 se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 8: Coordonarea cu Directiva 2010/75/UE
În cazul în care instalaţiile desfăşoară activităţile incluse în anexa I la Directiva 2010/75/UE, statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura coordonarea condiţiilor şi a procedurii de acordare a autorizaţiilor de emisii de gaze cu efect de seră cu cele pentru acordarea unei autorizaţii prevăzute de directiva respectivă. Cerinţele de la articolele 5, 6 şi 7 din prezenta directivă pot fi integrate în procedurile prevăzute în Directiva 2010/75/UE.
Comisia revizuieşte eficacitatea sinergiilor cu Directiva 2010/75/UE. Este necesar ca autorizaţiile relevante în domeniul mediului şi al climei să fie coordonate pentru a asigura executarea eficientă şi mai rapidă a măsurilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii privind clima şi energia. Comisia poate prezenta un raport Parlamentului European şi Consiliului în contextul oricărei revizuiri viitoare a prezentei directive."
11.La articolul 9 se adaugă următoarele paragrafe:
"În 2024, cantitatea de certificate la nivelul Uniunii se reduce cu 90 de milioane de certificate. În 2026, cantitatea de certificate la nivelul Uniunii se reduce cu 27 de milioane de certificate. În 2024, cantitatea de certificate la nivelul Uniunii se majorează cu 78,4 milioane de certificate pentru transportul maritim. Factorul linear este de 4,3 % între 2024 şi 2027 şi de 4,4 % începând cu anul 2028. Factorul linear se aplică, de asemenea, certificatelor care corespund emisiilor medii generate de transportul maritim raportate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/757 pentru 2018 şi 2019, care sunt examinate la articolul 3ga din prezenta directivă. Comisia publică cantitatea de certificate la nivelul Uniunii până la 6 septembrie 2023.
Începând cu 1 ianuarie 2026 şi, respectiv, 1 ianuarie 2027, cantitatea de certificate se majorează pentru a se ţine seama de includerea emisiilor de gaze cu efect de seră, altele decât emisiile de CO2 generate de activităţile de transport maritim, şi de includerea emisiilor navelor de aprovizionare în larg, pe baza emisiilor acestora din cel mai recent an pentru care sunt disponibile date. Fără a aduce atingere articolului 10 alineatul (1), certificatele care rezultă din majorarea respectivă sunt puse la dispoziţie pentru a sprijini inovarea în conformitate cu articolul 10a alineatul (8)."
12.Articolul 10 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (1), al treilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"O cotă de 2 % din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030 se licitează în vederea constituirii unui fond pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi modernizarea sistemelor energetice ale anumitor state membre (denumite în continuare «statele membre beneficiare»), astfel cum se prevede la articolul 10d (denumit în continuare «fondul pentru modernizare»). Statele membre beneficiare ale acestui volum de certificate sunt statele membre cu un PIB pe cap de locuitor la preţurile pieţei mai mic de 60 % din media Uniunii în 2013. Fondurile corespunzătoare acestui volum de certificate se distribuie în conformitate cu partea A din anexa IIb.
În plus, o cotă de 2,5 % din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2024-2030 sunt scoase la licitaţie pentru Fondul pentru modernizare. Statele membre beneficiare ale acestui volum de certificate sunt statele membre cu un PIB pe cap de locuitor la preţurile pieţei mai mic de 75 % din media Uniunii în perioada 2016-2018. Fondurile corespunzătoare acestui volum de certificate se distribuie în conformitate cu partea B din anexa IIb."
(b)la alineatul (3) primul paragraf, partea introductivă se înlocuieşte cu următorul text:
"(3) Statele membre determină destinaţia veniturilor obţinute în urma licitării certificatelor menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol, cu excepţia veniturilor stabilite ca resurse proprii în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din TFUE şi incluse în bugetul Uniunii. Statele membre utilizează veniturile respective, cu excepţia veniturilor utilizate pentru compensarea costurilor indirecte ale emisiilor de dioxid de carbon menţionate la articolul 10a alineatul (6) din prezenta directivă sau echivalentul valorii financiare a acestor venituri, pentru unul sau mai multe dintre următoarele scopuri:"
(c)la alineatul (3) primul paragraf, literele (b)-(f) se înlocuiesc cu următorul text:
"(b) dezvoltarea energiilor regenerabile şi a reţelelor pentru transportul energiei electrice în vederea îndeplinirii angajamentului Uniunii de a trece la energie din surse regenerabile şi a obiectivelor Uniunii privind interconexiunile, precum şi dezvoltarea altor tehnologii care contribuie la tranziţia către o economie fiabilă şi durabilă cu emisii reduse de dioxid de carbon, şi realizarea unei contribuţii la îndeplinirea angajamentului Uniunii de a creşte eficienţa energetică până la nivelurile convenite în actele legislative relevante, inclusiv producţia energiei electrice de către prosumatori de energie din surse regenerabile şi de comunităţile de energie din surse regenerabile;
(c) măsuri de evitare a defrişărilor şi de sprijinire a protecţiei şi restabilirii turbăriilor, pădurilor şi a altor ecosisteme terestre şi marine, inclusiv măsuri ce contribuie la protecţia, restabilirea şi îmbunătăţirea gestiunii acestora, în special a zonelor marine protejate, precum şi de intensificare a împăduririlor şi reîmpăduririlor favorabile biodiversităţii, inclusiv în ţările în curs de dezvoltare care au ratificat Acordul de la Paris, şi măsuri pentru transferul de tehnologii şi facilitarea adaptării la efectele adverse ale schimbărilor climatice în respectivele ţări;
(d) sechestrarea forestieră şi în soluri în Uniune;
(e) captarea şi stocarea geologică a CO2 în condiţii de siguranţă pentru mediu, în special a celui generat de centralele electrice care produc energie din combustibili fosili solizi şi de o serie de sectoare şi subsectoare industriale, inclusiv în ţările terţe, precum şi metode tehnologice inovatoare de absorbţie a dioxidului de carbon, cum ar fi captarea şi stocarea directă a aerului;
(f) investiţii în forme de transport care contribuie în mod semnificativ la decarbonizarea sectorului şi accelerarea tranziţiei la aceste forme de transport, inclusiv dezvoltarea unor servicii şi tehnologii ecologice de transport feroviar de călători şi de marfă şi de transport cu autobuzul, măsuri de decarbonizare a sectorului maritim, inclusiv îmbunătăţirea eficienţei energetice a navelor, a porturilor, tehnologii şi infrastructuri inovatoare şi combustibili alternativi sustenabili, cum ar fi hidrogenul şi amoniacul produşi din surse regenerabile, precum şi tehnologii de propulsie cu zero emisii, precum şi finanţarea unor măsuri de sprijinire a decarbonizării aeroporturilor în conformitate cu un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi şi de abrogare a Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European şi a Consiliului şi cu un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru un transport aerian durabil;"
(d)la alineatul (3) primul paragraf, litera (h) se înlocuieşte cu următorul text:
"(h) măsuri destinate îmbunătăţirii eficienţei energetice, a sistemelor centralizate de termoficare şi a izolării termice, în sprijinul sistemelor eficiente şi din surse regenerabile de încălzire şi răcire, sau măsuri de sprijin destinate renovării aprofundate şi în etape a clădirilor în conformitate cu Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (*8), începând cu renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanţe energetice;
(*8)Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13)."
(e)la alineatul (3) primul paragraf, se introduc următoarele litere:
"(ha) asigurarea de sprijin financiar pentru abordarea aspectelor de ordin social la nivelul gospodăriilor cu venituri mici şi mijlocii, inclusiv prin reducerea impozitării cu efect de distorsionare şi reducerea specifică a impozitelor şi a taxelor pentru energia electrică din surse regenerabile;
(hb) finanţarea schemelor naţionale de dividende climatice cu un impact pozitiv dovedit asupra mediului, documentat în raportul anual menţionat la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului (*9).
(*9)Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1)."
(f)la alineatul (3) primul paragraf, litera (k) se înlocuieşte cu următorul text:
"(k) promovarea formării de competenţe şi a redistribuirii forţei de muncă pentru a contribui la o tranziţie justă către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în regiunile cel mai puternic afectate de tranziţia locurilor de muncă, în strânsă coordonare cu partenerii sociali, şi investiţii în perfecţionarea şi recalificarea lucrătorilor care pot fi afectaţi de tranziţie, inclusiv a lucrătorilor din transportul maritim;
(l) eliminarea oricărui risc rezidual de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele vizate de anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European şi al Consiliului (*10), sprijinind tranziţia şi promovând decarbonizarea acestora în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.
(*10)Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (JO L 130, 16.5.2023, p. 52)."
(g)la alineatul (3), după primul paragraf se introduce următorul paragraf:
"Atunci când stabilesc modul în care vor fi utilizate veniturile obţinute în urma licitării certificatelor, statele membre ţin seama de necesitatea de a continua intensificarea finanţării internaţionale a combaterii schimbărilor climatice în ţările terţe vulnerabile menţionate la primul paragraf litera (j)."
(h)la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"Se consideră că statele membre au îndeplinit dispoziţiile prezentului alineat dacă acestea au instituit şi pun în aplicare politici de sprijin fiscal sau financiar, inclusiv şi mai ales în ţările în curs de dezvoltare, sau politici de reglementare naţionale pentru impulsionarea sprijinului financiar, stabilite în scopurile prezentate la primul paragraf şi care au o valoare echivalentă cu veniturile menţionate la primul paragraf."
(i)la alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"În rapoartele lor prezentate în temeiul articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre informează Comisia cu privire la utilizarea veniturilor şi la acţiunile întreprinse în temeiul prezentului alineat, precizând, dacă este cazul, care sunt veniturile utilizate şi care sunt acţiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a planurilor lor naţionale integrate privind energia şi schimbările climatice, prezentat în conformitate cu regulamentul menţionat, precum şi a planurilor lor teritoriale pentru o tranziţie justă, elaborate în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European şi al Consiliului (*11).
(*11)Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziţie justă (JO L 231, 30.6.2021, p. 1).
Aceste rapoarte trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite Comisiei să evalueze respectarea primului paragraf de către statele membre."
(j)la alineatul (4), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 din prezenta directivă pentru a completa prezenta directivă în ceea ce priveşte calendarul, gestionarea şi alte aspecte ale licitaţiilor, inclusiv în ceea ce priveşte modalităţile de licitare care sunt necesare pentru transferul unei părţi din venituri către bugetul Uniunii, sub formă de venituri externe alocate în conformitate cu articolul 30d alineatul (4) din prezenta directivă sau sub formă de resurse proprii în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din TFUE, astfel încât acestea să se desfăşoare în mod deschis, transparent, armonizat şi nediscriminatoriu. În acest scop, procesul trebuie să fie previzibil, în special în ceea ce priveşte calendarul şi succesiunea licitaţiilor, precum şi volumul estimat de certificate care urmează să fie puse la dispoziţie."
(k)alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:
"(5) Comisia monitorizează funcţionarea pieţei europene a carbonului. În fiecare an, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport referitor la funcţionarea pieţei carbonului şi la alte politici relevante privind clima şi energia, care include aspecte privind funcţionarea licitaţiilor, lichidităţile şi volumele tranzacţionate şi care sintetizează informaţiile furnizate de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) în conformitate cu alineatul (6) de la prezentul articol şi informaţiile furnizate de statele membre cu privire la măsurile financiare menţionate la articolul 10a alineatul (6). Statele membre asigură transmiterea către Comisie a tuturor informaţiilor utile, cu cel puţin două luni înainte de adoptarea raportului de către Comisie, dacă acest lucru este necesar."
(l)se adaugă următorul alineat:
"(6) ESMA monitorizează periodic integritatea şi transparenţa pieţei europene a carbonului, în special în ceea ce priveşte volatilitatea pieţei şi evoluţia preţurilor, funcţionarea licitaţiilor, operaţiunile de tranzacţionare pe piaţă a certificatelor de emisii şi a instrumentelor financiare derivate, inclusiv tranzacţionarea extrabursieră, lichiditatea şi volumele tranzacţionate, precum şi categoriile şi comportamentul participanţilor la piaţă în cursul tranzacţionărilor, inclusiv poziţiile intermediarilor financiari. ESMA include constatările pertinente şi, dacă este necesar, oferă recomandări în evaluările sale adresate Parlamentului European, Consiliului, Comisiei şi Comitetului european pentru risc sistemic, în conformitate cu articolul 32 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (*12). În scopul îndeplinirii sarcinilor menţionate la prima teză de la prezentul alineat, ESMA şi autorităţile competente vizate cooperează şi fac schimb de informaţii detaliate cu privire la toate tipurile de tranzacţii, în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (*13).
(*12)Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).
(*13)Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piaţă (Regulamentul privind abuzul de piaţă) şi de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE şi 2004/72/CE ale Comisiei (JO L 173, 12.6.2014, p. 1)."
13.Articolul 10a se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:
(i)după al doilea paragraf se introduc următoarele paragrafe:
"Dacă o instalaţie face obiectul obligaţiei de efectuare a unui audit energetic sau de punere în aplicare a unui sistem certificat de gestionare a energiei în temeiul articolului 8 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (*14) şi dacă recomandările din raportul de audit sau din sistemul certificat de gestionare a energiei nu sunt puse în aplicare, cu excepţia cazului în care perioada de recuperare pentru investiţiile relevante depăşeşte trei ani sau a cazului în care costurile investiţiilor respective sunt disproporţionate, atunci volumul alocărilor de certificate cu titlu gratuit se reduce cu 20 %. Volumul alocărilor de certificate cu titlu gratuit nu se reduce în cazul în care un operator demonstrează că a pus în aplicare alte măsuri care conduc la reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră echivalente cu cele recomandate în raportul de audit sau în sistemul certificat de gestionare a energiei pentru instalaţia în cauză.
(*14)Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
Prin actele delegate adoptate în temeiul prezentului alineat şi fără a aduce atingere normelor aplicabile în temeiul Directivei 2012/27/UE, Comisia completează prezenta directivă cu norme armonizate simple din punct de vedere administrativ pentru aplicarea celui de al treilea paragraf de la prezentul alineat, care să garanteze că aplicarea condiţionalităţii nu pune în pericol condiţiile de concurenţă echitabile, integritatea de mediu sau egalitatea de tratament între instalaţiile din întreaga Uniune. Respectivele norme armonizate stabilesc, în special, termene şi criterii pentru recunoaşterea măsurilor de eficienţă energetică puse în aplicare, precum şi pentru măsuri alternative de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizând procedura pentru măsurile naţionale de punere în aplicare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din prezenta directivă.
În plus faţă de cerinţele prevăzute la al treilea paragraf de la prezentul alineat, reducerea cu 20 % menţionată la paragraful respectiv se aplică operatorilor instalaţiilor ale căror niveluri de emisii de gaze cu efect de seră depăşesc a 80-a percentilă din nivelul de emisii stabilit pentru valorile de referinţă pentru produsele relevante în cazul în care, până la 1 mai 2024, nu au stabilit un plan de neutralitate climatică pentru fiecare dintre instalaţiile respective pentru activităţile reglementate de prezenta directivă. Planul respectiv conţine elementele indicate la articolul 10b alineatul (4) şi se stabileşte în conformitate cu actele de punere în aplicare prevăzute la articolul respectiv. Articolul 10b alineatul (4) se interpretează ca referindu-se numai la nivelul instalaţiei. Atingerea ţintelor şi a jaloanelor menţionate la articolul 10b alineatul (4) al treilea paragraf litera (b) se verifică pentru perioada care se încheie la 31 decembrie 2025 şi pentru fiecare perioadă ulterioară de cinci ani care se încheie la data de 31 decembrie, în conformitate cu procedurile de verificare şi acreditare prevăzute la articolul 15. Nu se alocă certificate cu titlu gratuit peste procentul de 80 % dacă îndeplinirea ţintelor şi a jaloanelor intermediare nu a fost verificată în ceea ce priveşte perioada de până la sfârşitul anului 2025 sau în ceea ce priveşte perioada 2026-2030.
Certificatele care nu sunt alocate ca urmare a unei reduceri a alocării de certificate cu titlu gratuit în conformitate cu al treilea şi al cincilea paragraf de la prezentul alineat se utilizează pentru a excepta instalaţiile de la ajustarea în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol. În cazul în care rămân astfel de certificate, 50 % din certificatele respective sunt puse la dispoziţie pentru a sprijini inovarea în conformitate cu alineatul (8) de la prezentul articol. Celelalte 50 % din certificatele respective se scot la licitaţie în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din prezenta directivă, iar statele membre ar trebui să utilizeze veniturile respective pentru a aborda orice risc rezidual de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele vizate de anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956, sprijinind tranziţia şi promovând decarbonizarea acestora în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.
Se interzice alocarea de certificate cu titlu gratuit instalaţiilor din sectoare sau subsectoare care fac obiectul altor măsuri de contracarare a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2023/956. Măsurile menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat se ajustează în consecinţă.
(*14)Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1)."
(ii)al treilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"Pentru fiecare sector şi subsector, în principiu, valorile de referinţă sunt calculate mai degrabă pentru produsul finit şi nu pentru materiile prime, astfel încât să se maximizeze reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi eficienţa energetică pe parcursul fiecărui proces de producţie din sectorul sau subsectorul în cauză. Pentru a oferi stimulente suplimentare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi îmbunătăţirea eficienţei energetice şi pentru a asigura condiţii de concurenţă echitabile pentru instalaţiile care utilizează tehnologii noi care reduc parţial sau elimină integral emisiile de gaze cu efect de seră şi instalaţiile care utilizează tehnologiile existente, criteriile de referinţă ex ante stabilite la nivelul Uniunii sunt revizuite pentru a fi aplicate în perioada 2026-2030, în vederea unei eventuale modificări a definiţiilor şi a limitelor schemei în legătură cu valorile de referinţă existente pentru produse, luând în considerare ca principii directoare potenţialul de utilizare circulară al materialelor şi faptul că valorile de referinţă ar trebui să fie independente de materiile prime şi de tipul de proces de producţie, în cazul în care procesele de producţie au acelaşi scop. Comisia depune eforturi pentru a adopta actele de punere în aplicare în scopul stabilirii valorilor de referinţă revizuite pentru alocarea de certificate cu titlu gratuit în conformitate cu alineatul (2) al treilea paragraf, cât mai curând posibil şi înainte de începerea perioadei 2026-2030."
(b)se introduce următorul alineat:
"(1a) Sub rezerva aplicării Regulamentului (UE) 2023/956, se interzice alocarea de certificate cu titlu gratuit pentru producţia mărfurilor enumerate în anexa I la regulamentul respectiv.
Prin derogare de la primul paragraf de la prezentul alineat, în primii ani de aplicare a Regulamentului (UE) 2023/956, producţia mărfurilor enumerate în anexa I la regulamentul respectiv beneficiază de alocări de certificate cu titlu gratuit în cantităţi reduse. Se aplică un factor de reducere a alocării de certificate cu titlu gratuit pentru producţia mărfurilor respective ("factorul CBAM"). Factorul CBAM este egal cu 100 % în perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a regulamentului respectiv şi sfârşitul anului 2025 şi, sub rezerva aplicării dispoziţiilor de la articolul 36 alineatul (2) litera (b) din regulamentul respectiv, este egal cu 97,5 % în 2026, 95 % în 2027, 90 % în 2028, 77,5 % în 2029, 51,5 % în 2030, 39 % în 2031, 26,5 % în 2032 şi 14 % în 2033. Începând cu anul 2034, nu se aplică niciun factor CBAM.
Reducerea alocării de certificate cu titlu gratuit se calculează anual ca pondere medie a cererii de alocare de certificate cu titlu gratuit pentru producţia mărfurilor enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956 în raport cu cererea totală de alocare de certificate cu titlu gratuit calculată pentru toate instalaţiile, pentru perioada relevantă menţionată la articolul 11 alineatul (1) din prezenta directivă. În acest calcul se aplică factorul CBAM.
Certificatele care rezultă din reducerea alocării de certificate cu titlu gratuit sunt puse la dispoziţie pentru sprijinirea inovării în conformitate cu alineatul (8).
Până la 31 decembrie 2024 şi ca parte a raportului său anual către Parlamentul European şi Consiliu, în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din prezenta directivă, Comisia evaluează riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru mărfurile vizate de CBAM produse în Uniune şi destinate exportului către ţări terţe care nu aplică EU ETS sau un mecanism similar de stabilire a preţului carbonului. Raportul evaluează în special riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele în care se va aplica CBAM, în special rolul şi adoptarea accelerată a hidrogenului, precum şi evoluţiile în ceea ce priveşte fluxurile comerciale şi emisiile încorporate ale mărfurilor produse de sectoarele respective pe piaţa mondială. În cazul în care raportul concluzionează că există un risc de relocare a emisiilor de carbon pentru mărfurile produse în Uniune şi destinate exportului către ţările terţe care nu aplică EU ETS sau un mecanism echivalent de stabilire a preţului carbonului, Comisia prezintă, după caz, o propunere legislativă pentru a aborda respectivul risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon într-un mod care respectă normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului, inclusiv articolul XX din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994, şi ţine seama de decarbonizarea instalaţiilor din Uniune."
(c)alineatul (2) se modifică după cum urmează:
(i)la al treilea paragraf, litera (c) se înlocuieşte cu următorul text:
"(c) Pentru perioada 2026-2030, valorile de referinţă se determină în acelaşi mod ca cel prevăzut la literele (a) şi (d) de la prezentul paragraf, ţinând seama de litera (e) de la prezentul paragraf, pe baza informaţiilor transmise în temeiul articolului 11 pentru anii 2021 şi 2022 şi pe baza aplicării ratei anuale de reducere pentru fiecare an între 2008 şi 2028."
(ii)la al treilea paragraf se adaugă următoarele litere:
"(d) Atunci când rata anuală de reducere este mai mare de 2,5 % sau este mai mică de 0,3 %, valorile de referinţă pentru perioada 2026-2030 sunt valorile de referinţă aplicabile pentru perioada 2013-2020 reduse cu oricare dintre cele două rate procentuale menţionate care este relevantă cu privire la fiecare an între 2008 şi 2028.
(e) Pentru perioada 2026-2030, rata anuală de reducere pentru valoarea de referinţă pentru metalul lichid nu este afectată de modificarea definiţiilor valorilor de referinţă şi ale limitelor schemei aplicabile în temeiul articolului 1 al optulea paragraf."
(iii)al patrulea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"Prin derogare de la valorile de referinţă pentru compuşi aromatici şi gaze de sinteză, valorile respective de referinţă se ajustează prin aplicarea aceluiaşi procent ca în cazul valorilor de referinţă pentru rafinării, în scopul menţinerii unor condiţii de concurenţă echitabile pentru producătorii produselor respective."
(d)alineatele (3) şi (4) se elimină;
(e)alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:
"(5) Pentru a respecta proporţia de certificate care urmează să fie scoase la licitaţie stabilită la articolul 10, pentru fiecare an în care suma alocărilor de certificate cu titlu gratuit nu atinge cuantumul maxim care respectă proporţia de certificate care urmează să fie scoase la licitaţie, certificatele rămase până la cuantumul respectiv se utilizează în scopul de a preveni sau a limita reducerea alocărilor de certificate cu titlu gratuit necesară pentru a respecta proporţia de certificate care urmează să fie scoase la licitaţie în anii următori. În cazul în care, cu toate acestea, se atinge cuantumul maxim, alocările de certificate cu titlu gratuit se ajustează în consecinţă. Orice astfel de ajustare se efectuează în mod uniform. Se exceptează însă de la ajustarea respectivă instalaţiile ale căror niveluri de emisii de gaze cu efect de seră sunt sub media celor mai eficiente 10 % instalaţii dintr-un sector sau subsector din Uniune pentru valorile de referinţă relevante într-un an în care se aplică ajustarea."
(f)la alineatul (6), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"Statele membre ar trebui să adopte măsuri financiare în conformitate cu al doilea şi al patrulea paragraf de la prezentul alineat în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în preţul energiei electrice, cu condiţia ca astfel de măsuri financiare să fie în conformitate cu normele privind ajutorul de stat, în special să nu producă denaturări nejustificate ale concurenţei pe piaţa internă. Măsurile financiare adoptate nu trebuie să compenseze costurile indirecte acoperite de alocarea de certificate cu titlu gratuit în conformitate cu valorile de referinţă stabilite în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol. În cazul în care un stat membru cheltuieşte un cuantum mai mare decât echivalentul a 25 % din veniturile obţinute în urma licitării certificatelor de emisii menţionate la articolul 10 alineatul (3) pentru anul în care au fost suportate costurile indirecte, acesta precizează motivele depăşirii cuantumului respectiv."
(g)la alineatul (7), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"Începând cu 2021, certificatele care, în temeiul alineatelor (19), (20) şi (22), nu sunt alocate instalaţiilor se adaugă la volumul de certificate rezervate în conformitate cu primul paragraf prima teză de la prezentul alineat."
(h)alineatul (8) se înlocuieşte cu următorul text:
"(8) 345 de milioane de certificate din cantitatea care ar putea fi altfel alocată cu titlu gratuit în temeiul prezentului articol şi 80 de milioane de certificate din cantitatea care ar putea fi altfel alocată în temeiul articolului 10, precum şi certificatele care rezultă din reducerea alocării de certificate cu titlu gratuit menţionată la alineatul (1a) de la prezentul articol, se pun la dispoziţia unui fond (denumit în continuare «Fondul pentru inovare») cu scopul de a sprijini inovarea în domeniul tehnicii, proceselor şi tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon şi cu zero emisii de dioxid de carbon care contribuie în mod semnificativ la decarbonizarea sectoarelor reglementate de prezenta directivă şi contribuie la obiectivele de reducere la zero a poluării şi privind circularitatea, inclusiv proiectele care vizează extinderea acestor tehnici, procese şi tehnologii în vederea introducerii lor pe scară largă în întreaga Uniune. Astfel de proiecte trebuie să aibă un potenţial semnificativ de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi să contribuie la economisirea energiei şi a resurselor în conformitate cu obiectivele Uniunii în materie de climă şi energie pentru 2030.
Comisia încarcă în avans certificatele pentru licitaţii aferente Fondului pentru inovare pentru a se asigura că este disponibilă o cantitate adecvată de resurse pentru a stimula inovarea, inclusiv pentru extindere.
Certificatele care nu sunt emise operatorilor de aeronave ca urmare a încetării activităţii acestora şi care nu sunt necesare pentru a acoperi orice deficit de restituire de către operatorii respectivi, se utilizează, de asemenea, pentru sprijinirea inovării, astfel cum se menţionează la primul paragraf.
În plus, 5 milioane de certificate din cantitatea menţionată la articolul 3c alineatele (5) şi (7), referitoare la alocările pentru aviaţie pentru 2026, sunt puse la dispoziţie pentru sprijin pentru inovare, astfel cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat.
În plus, 50 de milioane de certificate nealocate din rezerva pentru stabilitatea pieţei completează eventualele venituri rămase din cele 300 de milioane de certificate disponibile în perioada 2013-2020 în temeiul Deciziei 2010/670/UE (*15) a Comisiei şi se utilizează în timp util pentru sprijinirea inovării, astfel cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat.
(*15)Decizia 2010/670/UE a Comisiei din 3 noiembrie 2010 de stabilire a criteriilor şi măsurilor pentru finanţarea proiectelor demonstrative comerciale care vizează captarea şi stocarea geologică a CO2 în condiţii de siguranţă din punct de vedere al mediului, precum şi a proiectelor demonstrative de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Comunitate, stabilit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 290, 6.11.2010, p. 39)
Fondul pentru inovare vizează sectoarele enumerate în anexele I şi III, precum şi produsele şi procesele care le înlocuiesc pe cele cu consum intens de dioxid de carbon produse sau utilizate în sectoarele enumerate în anexa I, inclusiv tehnologiile inovatoare de stocare a energiei din surse regenerabile şi de stocare a energiei şi captarea şi utilizarea dioxidului de carbon în condiţii de siguranţă pentru mediu (denumite în continuare «CUC»), care contribuie în mod substanţial la atenuarea schimbărilor climatice, în special la emisiile inevitabile de proces, şi contribuie la stimularea elaborării şi a funcţionării proiectelor care au ca scop captarea, transportul şi stocarea geologică a CO2 (denumite în continuare «CSC») în condiţii de siguranţă pentru mediu, în special pentru emisiile inevitabile ale proceselor industriale şi captarea directă a CO2 din atmosferă cu stocare sigură, durabilă şi permanentă (DACS), în puncte echilibrate geografic. Fondul pentru inovare poate sprijini, de asemenea, tehnologii şi infrastructuri inovatoare revoluţionare, inclusiv producţia de combustibili cu emisii reduse de dioxid de carbon şi cu zero emisii de dioxid de carbon, pentru decarbonizarea sectorului maritim, aviaţiei, transportului feroviar şi transportului rutier, inclusiv forme colective de transport, cum ar fi serviciile de transport public şi de transport cu autocarul.
De asemenea, în sectorul aviaţiei poate să sprijine electrificarea şi măsurile de reducere a impactului global al aviaţiei asupra climei.
Comisia acordă o atenţie deosebită proiectelor din sectoarele vizate de Regulamentul (UE) 2023/956 în vederea sprijinirii inovării în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, al CUC, al CSC, al energiei din surse regenerabile şi al stocării energiei, într-un mod care să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, cu scopul de a acorda, în perioada 2021-2030, proiectelor din sectoarele respective o cotă semnificativă din valoarea financiară echivalentă a certificatelor menţionată la alineatul (1a) al patrulea paragraf de la prezentul articol. În plus, Comisia poate lansa înainte de 2027 cereri de propuneri adresate sectoarelor vizate de regulamentul respectiv.
Comisia acordă, de asemenea, o atenţie deosebită proiectelor care contribuie la decarbonizarea sectorului maritim şi include subiecte dedicate acestui scop în cererile de propuneri ale Fondului pentru inovare, după caz, inclusiv pentru electrificarea transportului maritim şi pentru abordarea tuturor efectelor sale asupra climei, inclusiv emisiile de negru de fum. Astfel de cereri de propuneri ţin totodată seama, de criteriile utilizate pentru selectarea proiectelor, în special de potenţialul proiectelor şi al investiţiilor de a spori protecţia biodiversităţii şi de a reduce poluarea fonică şi a apei.
Fondul pentru inovare poate, în conformitate cu alineatul (8a), să sprijine proiecte prin licitaţii concurenţiale, cum ar fi CfD-urile, CCfD-urile sau contractele cu primă fixă pentru a sprijini tehnologiile de decarbonizare pentru care preţul carbonului ar putea să nu fie un stimulent suficient.
Comisia identifică sinergii între Fondul pentru inovare şi Orizont Europa, în special în ceea ce priveşte parteneriatele europene, şi, după caz, identifică sinergii între Fondul pentru inovare şi alte programe ale Uniunii.
Sunt eligibile proiecte care vizează teritoriul tuturor statelor membre, inclusiv proiecte de mici dimensiuni şi de dimensiuni medii, iar pentru activităţile maritime, proiectele cu o valoare adăugată clară la nivelul Uniunii. Tehnologiile care beneficiază de sprijin trebuie să fie inovatoare şi să nu fie încă viabile din punct de vedere comercial în absenţa sprijinului, însă trebuie să reprezinte soluţii revoluţionare sau să fie suficient de mature pentru a putea fi puse în aplicare la scară precomercială.
Comisia se asigură că certificatele destinate Fondului pentru inovare se licitează în conformitate cu principiile şi modalităţile menţionate la articolul 10 alineatul (4) din prezenta directivă. Veniturile obţinute în urma licitării certificatelor de emisii constituie venituri externe alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (*16). Angajamentele bugetare pentru acţiuni care depăşesc un exerciţiu financiar pot fi defalcate în tranşe anuale pe parcursul mai multor exerciţii financiare.
(*16)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
Comisia oferă, la cerere, asistenţă tehnică statelor membre cu o participare efectivă redusă în proiecte derulate în cadrul Fondului pentru inovare, în scopul creşterii capacităţilor statelor membre solicitante de a sprijini eforturile iniţiatorilor de proiecte de pe teritoriile lor de a depune cereri de finanţare din Fondul pentru inovare, în scopul îmbunătăţirii participării geografice efective la Fondul pentru inovare şi al creşterii calităţii generale a proiectelor depuse. Comisia urmăreşte o acoperire geografică eficientă şi bazată pe calitate în ceea ce priveşte finanţarea din Fondul pentru inovare în toată Uniunea şi asigură o monitorizare amplă a progreselor şi acţiuni ulterioare adecvate în această privinţă.
Sub rezerva acordului solicitanţilor, după închiderea cererii de propuneri, Comisia informează statele membre cu privire la cererile de finanţare pentru proiecte de pe teritoriile lor şi le furnizează acestora informaţii detaliate cu privire la cererile în cauză, pentru a facilita coordonarea de către statele membre a sprijinului acordat proiectelor. În plus, Comisia informează statele membre cu privire la lista proiectelor preselectate, înainte de acordarea sprijinului.
Proiectele se selectează printr-o procedură de selecţie transparentă, într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic, în conformitate cu obiectivele Fondului pentru inovare, astfel cum sunt prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat şi pe baza unor criterii transparente şi obiective, ţinând seama de măsura în care proiectele aduc o contribuţie semnificativă la obiectivele Uniunii în materie de climă şi energie, contribuind în acelaşi timp la obiectivele privind reducerea la zero a poluării şi circularitatea în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat, şi, după caz, de măsura în care proiectele contribuie la reducerea emisiilor mult sub valorile de referinţă menţionate la alineatul (2). Proiectele trebuie să aibă potenţialul de a fi aplicate pe scară largă sau de a diminua semnificativ costurile tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic pentru sectoarele în cauză. Se acordă prioritate tehnologiilor şi proceselor inovatoare care abordează efecte multiple asupra mediului. Proiectele care implică CUC trebuie să asigure o reducere netă a emisiilor şi evitarea sau stocarea permanentă a CO2. În cazul granturilor acordate prin cereri de propuneri, se pot sprijini până la 60 % din costurile relevante ale proiectelor, din care până la 40 % nu trebuie să depindă de evitarea verificată a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu condiţia atingerii unor jaloane prestabilite, ţinându-se seama de tehnologia utilizată. În cazul sprijinului acordat prin proceduri de licitare concurenţială şi în cazul asistenţei tehnice, pot fi sprijinite până la 100 % din costurile relevante ale proiectelor. Potenţialul de reducere a emisiilor în mai multe sectoare oferit de proiectele combinate, inclusiv în zonele învecinate, este luat în considerare în criteriile utilizate pentru selectarea proiectelor.
Proiectele finanţate din Fondul pentru inovare trebuie să pună la dispoziţie cunoştinţele pentru alte proiecte relevante, precum şi pentru cercetătorii din Uniune care au un interes legitim. Condiţiile privind schimbul de cunoştinţe sunt definite de Comisie în cererile de propuneri.
Cererile de propuneri sunt deschise şi transparente. La pregătirea cererilor de propuneri, Comisia depune toate eforturile pentru a se asigura că toate sectoarele sunt cuprinse în mod corespunzător. Comisia ia măsuri pentru a se asigura că cererile de propuneri sunt comunicate pe o scară cât mai largă, în special întreprinderilor mici şi mijlocii.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezenta directivă în privinţa normelor legate de funcţionarea Fondului pentru inovare, inclusiv procedura şi criteriile de selecţie, sectoarele eligibile şi cerinţele tehnologice pentru diferitele tipuri de sprijin.
Prin mecanismul prevăzut de prezentul alineat nu este sprijinit niciun proiect care depăşeşte 15 % din totalul certificatelor disponibile în acest scop. Respectivele certificate se iau în considerare în conformitate cu alineatul (7).
Până la 31 decembrie 2023 şi, ulterior, în fiecare an, Comisia prezintă Comitetului privind schimbările climatice menţionat la articolul 22a alineatul (1) din prezenta directivă un raport privind punerea în aplicare a Fondului pentru inovare, furnizând o analiză a proiectelor finanţate, pe sectoare şi pe state membre, precum şi contribuţia preconizată a proiectelor respective la îndeplinirea obiectivului de neutralitate climatică în Uniune, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119. Comisia prezintă raportul Parlamentului European şi Consiliului şi îl face public."
(i)se introduc următoarele alineate:
"(8a) Pentru CfD-urile şi CCfD-urile atribuite la încheierea unui mecanism de licitaţie concurenţială, se asigură o acoperire adecvată prin angajamentele bugetare care rezultă din veniturile obţinute din licitarea certificatelor disponibile în Fondul pentru inovare, iar angajamentele bugetare respective pot fi defalcate în tranşe anuale pe parcursul mai multor exerciţii financiare. Pentru primele două runde ale mecanismului de licitaţie concurenţială, acoperirea datoriei financiare aferente CfD-urilor şi CCfD-urilor este asigurată pe deplin cu creditele care rezultă din veniturile obţinute din licitarea certificatelor alocate Fondului pentru inovare în temeiul alineatului (8).
Pe baza unei evaluări calitative şi cantitative de către Comisie a riscurilor financiare care decurg din punerea în aplicare a CfD-urilor şi a CCfD-urilor, care urmează să fie efectuată după încheierea primelor două runde ale mecanismului de licitaţie concurenţială şi, ulterior, de fiecare dată când este necesar, în conformitate cu principiul prudenţei, conform căruia activele şi profiturile nu trebuie să fie supraestimate, iar pasivele şi pierderile nu trebuie să fie subestimate, Comisia poate decide, în conformitate cu împuternicirea prevăzută la al optulea paragraf, să acopere doar o parte din datoria financiară legată de CfD-uri şi CCfD-uri prin mijloacele menţionate la primul paragraf şi partea rămasă prin alte mijloace. Comisia urmăreşte să limiteze utilizarea altor mijloace de acoperire.
În cazul în care evaluarea conduce la concluzia că sunt necesare alte mijloace de acoperire pentru a realiza întregul potenţial al CfD-urilor şi al CCfD-urilor, Comisia urmăreşte o combinaţie echilibrată de alte mijloace de acoperire. Prin derogare de la articolul 210 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, Comisia stabileşte măsura în care se utilizează alte mijloace de acoperire în temeiul actului delegat prevăzut la al optulea paragraf de la prezentul alineat.
Datoria financiară rămasă este acoperită în mod suficient, având în vedere principiile prevăzute în titlul X din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, dacă este necesar, adaptată la particularităţile CfD-urilor şi CCfD-urilor, prin derogare de la articolul 209 alineatul (2) literele (d) şi (h), de la articolul 210 alineatul (1), de la articolul 211 alineatele (1), (2), (4) şi (6), de la articolele 212, 213 şi 214, de la articolul 218 alineatul (1) şi de la articolul 219 alineatele (3) şi (6) din regulamentul respectiv. După caz, alte mijloace de acoperire, rata de provizionare şi derogările necesare se stabilesc într-un act delegat prevăzut la al optulea paragraf de la prezentul alineat.
Comisia nu utilizează mai mult de 30 % din veniturile obţinute din licitarea certificatelor alocate Fondului pentru inovare în temeiul alineatului (8) pentru provizionarea CfD-urilor şi a CCfD-urilor.
Rata de provizionare nu trebuie să fie mai mică de 50 % din datoria financiară totală suportată de bugetul Uniunii pentru CfD-uri şi CCfD-uri. Atunci când stabileşte rata de provizionare, Comisia ia în considerare elemente care pot reduce riscurile financiare pentru bugetul Uniunii, dincolo de creditele disponibile în cadrul Fondului pentru inovare, cum ar fi posibila partajare a răspunderii cu statele membre în mod voluntar sau un posibil mecanism de reasigurare din partea sectorului privat. Comisia revizuieşte rata de provizionare cel puţin o dată la trei ani de la data aplicării actului delegat prin care se stabileşte pentru prima dată.
Pentru a evita cererile speculative, accesul la licitaţia concurenţială poate fi condiţionat de plata de către solicitanţi a unei garanţii care urmează să fie reţinută în caz de neexecutare a contractului. Aceste garanţii reţinute îi revin Fondului pentru inovare ca venituri externe alocate în temeiul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Orice contribuţie plătită autorităţii care acordă grantul de către un beneficiar în conformitate cu termenii CfD-ului sau ai CCfD-ului în cazul în care preţul de referinţă este mai mare decât preţul de exercitare (denumite în continuare «diferenţă») îi revine Fondului pentru inovare ca venit extern alocat în temeiul articolului 21 alineatul (5) din regulamentul respectiv.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 din prezenta directivă pentru a completa prezenta directivă cu scopul de a prevedea şi a detalia alte mijloace de acoperire, dacă există, şi, după caz, rata de provizionare şi derogările suplimentare necesare de la titlul X din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, astfel cum se prevede la al patrulea paragraf de la prezentul alineat, precum şi normele privind funcţionarea mecanismului de ofertare concurenţial, în special în ceea ce priveşte garanţiile şi diferenţa.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a modifica al cincilea paragraf de la prezentul alineat prin creşterea limitei de 30 % menţionată la paragraful respectiv cu cel mult 20 de puncte procentuale în total, dacă acest lucru este necesar pentru a răspunde unei cereri de CfD-uri şi CCfD-uri, ţinând seama de experienţa primelor runde din cadrul mecanismului de ofertare concurenţial şi luând în considerare necesitatea de a găsi un echilibru adecvat în ceea ce priveşte sprijinul din partea Fondului pentru inovare între granturi şi astfel de contracte.
Sprijinul financiar din partea Fondului pentru inovare este proporţional cu obiectivele de politică stabilite în prezentul articol şi nu conduce la denaturări nejustificate ale pieţei interne. În acest scop, sprijinul se acordă numai pentru acoperirea costurilor suplimentare sau a riscurilor de investiţii care nu pot fi suportate de investitori în condiţii normale de piaţă.
(8b) 40 de milioane de certificate din cantitatea care ar putea fi altfel alocată cu titlu gratuit în temeiul prezentului articol şi 10 milioane de certificate din cantitatea care ar putea fi altfel scoasă la licitaţie în temeiul articolului 10 din prezenta directivă se pun la dispoziţia Fondului social pentru climă instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European şi al Consiliului (*17). Comisia se asigură că certificatele destinate Fondului social pentru climă sunt scoase la licitaţie în 2025 în conformitate cu principiile şi modalităţile menţionate la articolul 10 alineatul (4) din prezenta directivă şi cu actul delegat adoptat în conformitate cu articolul respectiv. Veniturile din licitaţia respectivă constituie venituri externe alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 şi se utilizează în conformitate cu normele aplicabile Fondului social pentru climă.
(*17)Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă şi de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060 (JO L 130, 16.5.2023, p. 1)."
(j)alineatul (19) se înlocuieşte cu următorul text:
"(19) Se interzice alocarea de certificate cu titlu gratuit unei instalaţii care şi-a încetat activitatea. Se consideră că şi-au încetat activitatea instalaţiile a căror autorizaţie de emisii de gaze cu efect de seră a expirat sau a fost retrasă şi instalaţiile în cazul cărora funcţionarea sau reluarea funcţionării este tehnic imposibilă."
(k)se adaugă următorul alineat:
"(22) În cazul în care sunt necesare corecţii ale alocărilor de certificate cu titlu gratuit acordate în temeiul articolului 11 alineatul (2), corecţiile respective se realizează cu certificate din, sau prin adăugarea de certificate la, cuantumul de certificate rezervate în conformitate cu alineatul (7) de la prezentul articol."
14.La articolul 10b alineatul (4), se adaugă următoarele paragrafe:
"Într-un stat membru în care, în medie, între anii 2014 şi 2018, ponderea emisiilor generate de încălzirea centralizată din totalul acestor emisii în Uniune împărţită la ponderea respectivului stat membru în PIB-ul total al Uniunii este mai mare de cinci, se acordă pentru încălzirea centralizată în perioada 2026-2030 o alocare suplimentară de certificate cu titlu gratuit de 30 % din cantitatea stabilită în temeiul articolului 10a, cu condiţia ca un volum de investiţii echivalent cu valoarea alocării suplimentare de certificate cu titlu gratuit să fie investit pentru a reduce în mod semnificativ emisiile înainte de 2030, în conformitate cu planurile privind neutralitatea climatică menţionate la al treilea paragraf de la prezentul alineat, şi ca îndeplinirea ţintelor şi a jaloanelor menţionate la litera (b) de la paragraful respectiv să fie confirmată de verificarea efectuată în conformitate cu al patrulea paragraf de la prezentul alineat.
Până la 1 mai 2024, operatorii care produc energie termică în sistem centralizat trebuie să stabilească un plan de neutralitate climatică pentru instalaţiile pentru care solicită alocări suplimentare de certificate cu titlu gratuit în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat. Planul respectiv este în concordanţă cu obiectivul privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 şi stabileşte:
(a)măsuri şi investiţii pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050 la nivel de instalaţie sau de întreprindere, excluzând utilizarea creditelor de compensare a emisiilor de dioxid de carbon;
(b)ţinte şi jaloane intermediare pentru a măsura, până la 31 decembrie 2025 şi, ulterior, la fiecare cinci ani, până la 31 decembrie, progresele înregistrate în direcţia atingerii neutralităţii climatice, astfel cum se prevede la litera (a) de la prezentul paragraf;
(c)o estimare a impactului fiecăreia dintre măsurile şi investiţiile menţionate la litera (a) de la prezentul paragraf în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Atingerea ţintelor şi a jaloanelor menţionate la al treilea paragraf litera (b) de la prezentul alineat se verifică în ceea ce priveşte perioada până la 31 decembrie 2025 şi în ceea ce priveşte fiecare perioadă ulterioară de cinci ani care se încheie la data de 31 decembrie, în conformitate cu procedurile de verificare şi acreditare prevăzute la articolul 15. Nu se alocă certificate cu titlu gratuit în afară de cele menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, dacă îndeplinirea ţintelor şi a jaloanelor intermediare nu a fost verificată în ceea ce priveşte perioada de până la sfârşitul anului 2025 sau în ceea ce priveşte perioada 2026-2030.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a preciza conţinutul minim al informaţiilor menţionate la al treilea paragraf literele (a), (b) şi (c) de la prezentul alineat şi formatul planurilor privind neutralitatea climatică menţionate la paragraful respectiv şi la articolul 10a alineatul (1) al cincilea paragraf. Comisia identifică sinergii cu planuri similare, astfel cum se prevede în dreptul Uniunii. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 22a alineatul (2)."
15.La articolul 10c, alineatul (7) se înlocuieşte cu următorul text:
"(7) Statele membre impun instalaţiilor producătoare de energie electrică şi operatorilor de reţele să prezinte, până la data de 28 februarie a fiecărui an, un raport referitor la punerea în aplicare a investiţiilor lor selectate, incluzând soldul alocării de certificate cu titlu gratuit şi cheltuielile de investiţii suportate, precum şi tipurile de investiţii sprijinite. Statele membre transmit Comisiei rapoarte în acest sens, iar Comisia le publică."
16.Se introduce următorul articol:
"Articolul 10c^a: Termen-limită pentru alocări tranzitorii de certificate cu titlu gratuit în scopul modernizării sectorului energetic
Prin derogare de la articolul 10c, statele membre în cauză pot acorda instalaţiilor alocări tranzitorii de certificate cu titlu gratuit numai în conformitate cu articolul respectiv pentru investiţiile realizate până la 31 decembrie 2024. Orice certificate aflate la dispoziţia statelor membre în cauză în conformitate cu articolul 10c pentru perioada 2021-2030 care nu sunt utilizate pentru astfel de investiţii, în proporţia stabilită de statul membru respectiv:
(a) se adaugă la cantitatea totală de certificate pe care statul membru în cauză urmează să îl scoată la licitaţie în temeiul articolului 10 alineatul (2); sau
(b) sunt utilizate pentru a sprijini investiţiile în cadrul Fondului pentru modernizare menţionat la articolul 10d, în conformitate cu normele aplicabile veniturilor din certificatele menţionate la articolul 10d alineatul (4).
Până la 15 mai 2024, statul membru în cauză notifică Comisiei cuantumurile respective de certificate care urmează să fie utilizate în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) primul paragraf litera (a), şi, prin derogare de la articolul 10d alineatul (4) a doua teză, în temeiul articolului 10d."
17.Articolul 10d se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"(1) Pentru perioada 2021-2030, se instituie un fond pentru a sprijini investiţiile propuse de statele membre beneficiare, inclusiv finanţarea proiectelor de mică anvergură, pentru modernizarea sistemelor energetice şi îmbunătăţirea eficienţei energetice (denumit în continuare «Fondul pentru modernizare»). Fondul pentru modernizare este finanţat prin scoaterea la licitaţie a certificatelor, astfel cum este prevăzut la articolul 10, pentru statele membre beneficiare prevăzute de articolul menţionat.
Investiţiile care beneficiază de sprijin trebuie să fie conforme cu obiectivele prezentei directive, cu obiectivele exprimate în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind «Pactul ecologic european» şi Regulamentul (UE) 2021/1119, precum şi cu obiectivele pe termen lung exprimate în Acordul de la Paris. Statele membre beneficiare pot, după caz, să utilizeze resursele Fondului pentru modernizare pentru a finanţa investiţii care implică regiunile frontaliere adiacente ale Uniunii. Nu se acordă niciun sprijin din Fondul pentru modernizare unităţilor producătoare de energie care utilizează combustibili fosili. Cu toate acestea, veniturile provenite din certificatele care fac obiectul unei notificări în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol pot fi utilizate pentru investiţii care implică combustibili fosili gazoşi.
De asemenea, veniturile din certificatele menţionate la articolul 10 alineatul (1) al treilea paragraf din prezenta directivă pot fi utilizate pentru investiţii care implică combustibili fosili gazoşi, în cazul în care activitatea se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului (*18) şi este justificată în mod corespunzător din motive de asigurare a securităţii energetice, cu condiţia ca, pentru producerea de energie, certificatele să fie scoase la licitaţie înainte de 31 decembrie 2027 şi, pentru investiţiile care implică utilizări în aval ale gazelor, certificatele să fie scoase la licitaţie înainte de 31 decembrie 2028.
(*18)Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13)."
(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"(2) Cel puţin 80 % din veniturile provenite din certificatele menţionate la articolul 10 alineatul (1) al treilea paragraf şi din certificatele care fac obiectul unei notificări în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol şi cel puţin 90 % din veniturile provenite din certificatele menţionate la articolul 10 alineatul (1) al patrulea paragraf se utilizează pentru a sprijini investiţiile în următoarele acţiuni:
a) producţia şi utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, inclusiv a hidrogenului din surse regenerabile;
b) încălzirea şi răcirea din surse regenerabile;
c) reducerea consumului total de energie prin eficienţă energetică, inclusiv în sectorul industrial, al transporturilor, al clădirilor, al agriculturii şi al deşeurilor;
d) stocarea energiei şi modernizarea reţelelor energetice, inclusiv a managementului pe parte de cerere, a conductelor de termoficare a reţelelor pentru transportul de electricitate, precum şi creşterea interconectărilor dintre statele membre şi a infrastructurii pentru o mobilitate cu zero emisii;
e) sprijinirea gospodăriilor cu venituri mici, inclusiv în zonele rurale şi îndepărtate, pentru combaterea sărăciei energetice şi pentru modernizarea sistemelor de încălzire ale acestora; şi
f) o tranziţie justă în regiunile dependente de emisiile de dioxid de carbon din statele membre beneficiare, astfel încât să se sprijine realocarea, recalificarea şi îmbunătăţirea competenţelor lucrătorilor, educaţia, iniţiativele legate de căutarea unui loc de muncă şi întreprinderile nou înfiinţate, în dialog cu societatea civilă şi partenerii sociali, într-o manieră care este în concordanţă cu acţiunile relevante incluse de statele membre în planurile lor teritoriale de tranziţie justă şi care contribuie la acestea, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) primul paragraf litera (k) din Regulamentul (UE) 2021/1056, după caz."
(c)alineatul (11) se înlocuieşte cu următorul text:
"(11) Comitetul pentru investiţii raportează anual Comisiei privind experienţa dobândită în ceea ce priveşte evaluarea investiţiilor, în special în ceea ce priveşte reducerile emisiilor şi costurile de reducere. Până la 31 decembrie 2024, ţinând cont de constatările comitetului pentru investiţii, Comisia revizuieşte domeniile pentru proiectele menţionate la alineatul (2) şi criteriile pe baza cărora comitetul pentru investiţii îşi întemeiază recomandările.
Comitetul pentru investiţii asigură publicarea raportului anual. Comisia transmite raportul anual Parlamentului European şi Consiliului."
18.Se introduce următorul articol:
"Articolul 10f: Principiul de «a nu prejudicia în mod semnificativ»
Începând din 1 ianuarie 2025, statele membre beneficiare şi Comisia utilizează veniturile provenite din licitarea certificatelor destinate Fondului pentru inovare în temeiul articolului 10a alineatul (8) din prezenta directivă şi a certificatelor menţionate la articolul 10 alineatul (1) al treilea şi al patrulea paragraf din prezenta directivă, în conformitate cu criteriile de «a nu prejudicia în mod semnificativ» prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care astfel de venituri sunt utilizate pentru o activitate economică pentru care au fost stabilite criterii tehnice de examinare pentru a stabili dacă o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu relevante în temeiul articolului 10 alineatul (3) litera (b) din regulamentul respectiv."
19.În articolul 11 alineatul (2), data "28 februarie" se înlocuieşte cu "30 iunie"
20.Titlul capitolului IV se înlocuieşte cu următorul text:
"Dispoziţii aplicabile aviaţiei, transportului maritim şi instalaţiilor staţionare"
21.Articolul 12 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"(2) Statele membre garantează recunoaşterea certificatelor emise de o autoritate competentă din alt stat membru în scopul îndeplinirii de către un operator, un operator de aeronave sau o companie de transport maritim a obligaţiilor prevăzute la alineatul (3)."
(b)alineatul (2a) se elimină;
(c)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:
"(3) Statele membre, statele membre de administrare şi autorităţile de administrare ale unei companii de transport maritim se asigură că, până la 30 septembrie a fiecărui an:
a) operatorul fiecărei instalaţii restituie un număr de certificate care este egal cu totalul emisiilor instalaţiei în cauză pe parcursul anului calendaristic anterior, potrivit verificării efectuate în conformitate cu articolul 15;
b) fiecare operator de aeronave restituie un număr de certificate care este egal cu totalul emisiilor sale pe parcursul anului calendaristic anterior, potrivit verificării efectuate în conformitate cu articolul 15;
c) fiecare companie de transport maritim restituie un număr de certificate care este egal cu totalul emisiilor sale pe parcursul anului calendaristic anterior, potrivit verificării efectuate în conformitate cu articolul 3ge.
Statele membre, statele membre de administrare şi autorităţile de administrare ale unei companii de transport maritim se asigură că, ulterior, certificatele restituite în temeiul primului paragraf sunt anulate."
(d)după alineatul (3) se introduc următoarele alineate:
"(3-e) Prin derogare de la alineatul (3) primul paragraf litera (c), companiile de transport maritim pot restitui cu 5 % mai puţine certificate decât emisiile lor verificate generate până la 31 decembrie 2030 de navele clasificate ca nave din clasa de gheaţă, cu condiţia ca astfel de nave să aibă clasa de gheaţă IA sau IA Super sau o clasă de gheaţă echivalentă, stabilită pe baza Recomandării 25/7 a HELCOM.
În cazul în care se restituie mai puţine certificate în comparaţie cu emisiile verificate, odată ce diferenţa dintre emisiile verificate şi certificatele restituite a fost stabilită pentru fiecare an, un volum de certificate corespunzător diferenţei respective se anulează, în loc să fie scos la licitaţie în conformitate cu articolul 10.
(3-d) Prin derogare de la alineatul (3) primul paragraf litera (c) de la prezentul articol şi de la articolul 16, Comisia prevede, la cererea unui stat membru, prin intermediul unui act de punere în aplicare, că statele membre trebuie să considere cerinţele prevăzute în dispoziţiile respective ca fiind îndeplinite şi că nu trebuie să ia nicio măsură împotriva companiilor de transport maritim în ceea ce priveşte emisiile generate până la 31 decembrie 2030 de călătoriile efectuate de navele de pasageri, altele decât navele de croazieră, şi de navele de tip Ro-Ro, între un port al unei insule aflat sub jurisdicţia statului membru solicitant respectiv, care nu are nicio legătură rutieră sau feroviară cu ţărmul principal şi cu o populaţie mai mică de 200 000 de locuitori permanenţi conform celor mai recente date disponibile în 2022 şi un port aflat sub jurisdicţia aceluiaşi stat membru, precum şi de activităţile desfăşurate în cadrul unui port de astfel de nave în legătură cu astfel de călătorii.
Comisia publică şi actualizează permanent o listă a insulelor menţionate la primul paragraf şi a porturilor în cauză.
(3-c) Prin derogare de la alineatul (3) primul paragraf litera (c) de la prezentul articol şi de la articolul 16, la cererea comună a două state membre, dintre care unul nu are frontieră terestră cu un alt stat membru, iar celălalt stat membru este cel mai apropiat din punct de vedere geografic de statul membru care nu are frontieră terestră cu un alt stat membru, Comisia prevede prin intermediul unui act de punere în aplicare, că statele membre trebuie să ia în considerare că cerinţele prevăzute în dispoziţiile respective sunt îndeplinite şi că nu trebuie să ia nicio măsură împotriva companiilor de transport maritim în ceea ce priveşte emisiile generate până la 31 decembrie 2030 de călătoriile efectuate de navele de pasageri sau de navele de tip Ro-Ro în cadrul unui contract transnaţional de servicii publice sau al unei obligaţii transnaţionale de serviciu public, prevăzute în cererea comună, care leagă cele două state membre şi de activităţile desfăşurate în cadrul unui port de astfel de nave în legătură cu astfel de călătorii.
(3-b) Obligaţia de a restitui certificatele nu se aplică în cazul emisiilor generate până la 31 decembrie 2030 de călătoriile între un port situat într-o regiune ultraperiferică a unui stat membru şi un port situat în acelaşi stat membru, inclusiv de călătoriile dintre porturile din interiorul unei regiuni ultraperiferice şi de călătoriile între porturi situate în regiuni ultraperiferice ale aceluiaşi stat membru, precum şi de activităţile desfăşurate în cadrul unui port de astfel de nave în legătură cu astfel de călătorii."
(e)alineatul (3-a) se înlocuieşte cu următorul text:
"(3-a) În cazul în care este necesar şi atât timp cât este necesar pentru a proteja integritatea de mediu a EU ETS, operatorilor, operatorilor de aeronave şi companiilor de transport maritim din cadrul EU ETS li se interzice utilizarea certificatelor emise de un stat membru cu privire la care există obligaţii ale operatorilor, ale operatorilor de aeronave şi ale companiilor de transport maritim care au devenit caduce. Actele delegate menţionate la articolul 19 alineatul (3) trebuie să includă măsurile necesare în cazurile menţionate în prezentul alineat."
(f)se introduce următorul alineat:
"(3b) Obligaţia de restituire a certificatelor nu se aplică în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră care sunt considerate a fi fost captate şi utilizate astfel încât acestea au devenit legate chimic permanent într-un produs pentru ca să nu intre în atmosferă în condiţii normale de utilizare, inclusiv orice activitate normală care are loc după sfârşitul duratei de viaţă a produsului.
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezenta directivă privind cerinţele în baza cărora se consideră că gazele cu efect de seră au devenit legate chimic permanent astfel cum este menţionat în primul paragraf de la prezentul alineat."
(g)alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:
"(4) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că certificatele sunt anulate în orice moment, la cererea persoanei care le deţine. În cazul închiderii unei capacităţi de producţie de energie electrică pe teritoriul lor ca urmare a unor măsuri naţionale suplimentare, statele membre pot anula, şi sunt încurajate să facă acest lucru, certificate din cantitatea totală de certificate pe care urmează să le scoată la licitaţie menţionată la articolul 10 alineatul (2) până la un cuantum corespunzător valorii medii a emisiilor verificate ale instalaţiei în cauză pe parcursul unei perioade de cinci ani înainte de închidere. Statul membru în cauză informează Comisia în legătură cu o astfel de intenţie de anulare sau cu motivele neanulării, în conformitate cu actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (4)."
22.La articolul 14 alineatul (1), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind modalităţile detaliate de monitorizare şi raportare a emisiilor şi, după caz, a datelor aferente activităţilor enumerate în anexa I la prezenta directivă, precum şi a efectelor aviaţiei, altele decât cele legate de CO2 pe rutele pentru care se raportează emisii în temeiul prezentei directive, care se bazează pe principiile de monitorizare şi raportare prevăzute în anexa IV la prezenta directivă şi pe cerinţele prevăzute la alineatele (2) şi (5) de la prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective precizează, de asemenea, potenţialul de încălzire globală al fiecărui gaz cu efect de seră şi ţin seama de cunoştinţele ştiinţifice actualizate privind efectele altor emisii decât cele de CO2 generate de aviaţie în cadrul cerinţelor de monitorizare şi raportare a emisiilor şi a efectelor lor, inclusiv a efectelor aviaţiei, altele decât cele legate de CO2. Actele de punere în aplicare respective reglementează aplicarea criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru utilizarea biomasei stabilite prin Directiva (UE) 2018/2001, cu toate ajustările necesare în ceea ce priveşte aplicarea în temeiul prezentei directive, pentru ca unei astfel de biomase să i se aplice un factor de emisie zero. Acestea precizează modalitatea de contabilizare a stocării emisiilor generate dintr-o combinaţie de surse cu factor de emisie zero şi surse cărora nu li se aplică un factor de emisie zero. De asemenea, actele respective precizează modalitatea de contabilizare a emisiilor generate de combustibili de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi de combustibili pe bază de carbon reciclat, asigurându-se că astfel de emisii sunt contabilizate şi evitându-se dubla contabilizare."
23.Articolul 16 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"(2) Statele membre asigură publicarea numelor operatorilor, ale operatorilor de aeronave şi ale companiilor de transport maritim care încalcă cerinţele privind restituirea unui număr suficient de certificate în temeiul prezentei directive."
(b)la alineatul (3), data "30 aprilie" se înlocuieşte cu "30 septembrie"
(c)se introduce următorul alineat:
"(3a) Penalităţile prevăzute la alineatul (3) se aplică, de asemenea, companiilor de transport maritim."
(d)se introduce următorul alineat:
"(11a) În cazul unei companii de transport maritim care nu a respectat obligaţiile de restituire pentru două sau mai multe perioade de raportare consecutive şi în cazul în care alte măsuri de executare nu au asigurat respectarea acestora, autoritatea competentă a statului membru din portul de intrare poate, după ce i-a acordat companiei de transport maritim în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile, să emită un ordin de expulzare, care este notificat Comisiei, Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă (EMSA), celorlalte state membre şi statului de pavilion în cauză. Ca urmare a emiterii unui astfel de ordin de expulzare, orice stat membru, cu excepţia statului membru al cărui pavilion îl arborează nava în cauză, refuză intrarea navelor aflate în responsabilitatea companiei de transport maritim în cauză în oricare dintre porturile sale până la îndeplinirea de către compania de transport maritim a obligaţiilor de restituire ce îi revin în conformitate cu articolul 12. În cazul în care nava arborează pavilionul unui stat membru şi intră sau se află într-unul din porturile acestuia, statul membru respectiv reţine nava, după ce i-a acordat companiei de transport maritim în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile, până când compania de transport maritim îşi îndeplineşte obligaţiile de restituire.
În cazul în care se constată că o navă a unei companii de transport maritim astfel cum este menţionată la primul paragraf se află într-unul dintre porturile statului membru al cărui pavilion îl arborează, statul membru în cauză poate, după ce i-a acordat companiei de transport maritim în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile, să emită un ordin de reţinere a pavilionului naţional până când compania de transport maritim îşi îndeplineşte obligaţiile de restituire. Statul membru informează Comisia, EMSA şi celelalte state membre cu privire la această situaţie. Ca urmare a emiterii unui astfel de ordin de reţinere a pavilionului naţional, fiecare stat membru ia aceleaşi măsuri ca şi cele necesare în urma emiterii unui ordin de expulzare în conformitate cu a doua teză de la primul paragraf.
Prezentul alineat nu aduce atingere normelor maritime internaţionale aplicabile în cazul navelor aflate în pericol."
24.Articolul 18b se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 18b: Asistenţă din partea Comisiei, EMSA şi a altor organizaţii relevante
(1) Pentru a-şi îndeplini obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 3c alineatul (4), şi al articolelor 3g, 3gd, 3ge, 3gf, 3gg şi 18a, Comisia, statul membru de administrare şi autorităţile de administrare ale unei companii de transport maritim pot solicita asistenţa EMSA sau a unei alte organizaţii relevante şi pot încheia, în acest scop, orice acorduri corespunzătoare cu organizaţiile în cauză.
(2) Comisia, asistată de EMSA, depune eforturi pentru a concepe instrumente adecvate şi pentru a elabora orientări care să faciliteze şi să coordoneze activităţile de verificare şi de asigurare a respectării legislaţiei legate de aplicarea prezentei directive în sectorul transportului maritim. În măsura posibilului, astfel de orientări şi instrumente sunt puse la dispoziţia statelor membre şi a verificatorilor în scopul partajării informaţiilor şi pentru a se asigura o bună punere în aplicare a dispoziţiilor de drept intern care transpun prezenta directivă."
25.Articolul 23 se modifică după cum urmează:
(a)alineatele (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:
"(2) Se conferă Comisiei competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 3c alineatul (6), articolul 3d alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 10a alineatele (1), (8) şi (8a), articolul 10b alineatul (5), articolul 12 alineatul (3b), articolul 19 alineatul (3), articolul 22, articolul 24 alineatul (3), articolul 24a alineatul (1), articolul 25a alineatul (1), articolul 28c şi articolul 30j alineatul (1) pe o perioadă nedeterminată începând cu 8 aprilie 2018.
(3) Delegarea de competenţe menţionată la articolul 3c alineatul (6), articolul 3d alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 10a alineatele (1), (8) şi (8a), articolul 10b alineatul (5), articolul 12 alineatul (3b), articolul 19 alineatul (3), articolul 22, articolul 24 alineatul (3), articolul 24a alineatul (1), articolul 25a alineatul (1), articolul 28c şi articolul 30j alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare."
(b)alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:
"(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3c alineatul (6), al articolului 3d alineatul (3), al articolului 10 alineatul (4), al articolului 10a alineatul (1), (8) sau (8a), al articolului 10b alineatul (5), al articolului 12 alineatul (3b), al articolului 19 alineatul (3), al articolului 22, al articolului 24 alineatul (3), al articolului 24a alineatul (1), al articolului 25a alineatul (1), al articolului 28c sau al articolului 30j alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului."
26.Articolul 29 se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 29: Raport privind asigurarea unei mai bune funcţionări a pieţei carbonului
Dacă rapoartele regulate privind piaţa carbonului menţionate la articolul 10 alineatele (5) şi (6) conţin dovezi ale faptului că piaţa carbonului nu funcţionează corespunzător, Comisia, în termen de trei luni, prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului. Raportul poate fi însoţit, dacă este cazul, de propuneri legislative menite să mărească transparenţa şi integritatea pieţei carbonului, inclusiv a pieţelor instrumentelor derivate conexe, şi să abordeze măsurile corective pentru a îmbunătăţi funcţionarea acesteia, precum şi pentru a îmbunătăţi prevenirea şi detectarea abuzurilor de pe piaţă."
27.Articolul 29a se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 29a: Măsuri de luat în eventualitatea unor fluctuaţii excesive ale preţurilor
(1) În cazul în care preţul mediu al certificatelor pentru cele şase luni calendaristice precedente este de peste 2,4 ori mai mare decât preţul mediu al certificatelor pentru perioada de referinţă de doi ani precedenţi, 75 de milioane de certificate sunt eliberate din rezerva pentru stabilitatea pieţei, în conformitate cu articolul 1 alineatul (7) din Decizia (UE) 2015/1814.
Pentru certificatele de emisii vizate la capitolele II şi III, preţul certificatelor menţionat la primul paragraf de la prezentul alineat este preţul licitaţiilor desfăşurate în conformitate cu actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (4).
Perioada de referinţă de doi ani precedenţi menţionată la primul paragraf reprezintă perioada de doi ani care se încheie înainte de prima lună a perioadei de şase luni calendaristice menţionate la paragraful respectiv.
În cazul în care condiţia prevăzută la primul paragraf de la prezentul alineat este îndeplinită şi alineatul (2) nu este aplicabil, Comisia publică un aviz în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, indicând data la care condiţia a fost îndeplinită.
Comisia publică în primele trei zile lucrătoare ale fiecărei luni preţul mediu al certificatelor pentru ultimele şase luni calendaristice şi preţul mediu al certificatelor pentru perioada de referinţă de doi ani precedenţi. În cazul în care nu este îndeplinită condiţia menţionată la primul paragraf, Comisia publică, de asemenea, nivelul preţului pe care preţul mediu al certificatelor ar trebui să îl atingă în luna următoare pentru a îndeplini condiţia menţionată la paragraful respectiv.
(2) Atunci când este îndeplinită condiţia pentru eliberarea de certificate din rezerva pentru stabilitatea pieţei în temeiul alineatului (1), condiţia menţionată la respectivul alineat nu se consideră îndeplinită din nou decât după cel puţin douăsprezece luni de la încheierea operaţiunii anterioare de eliberare din rezervă.
(3) Normele detaliate de aplicare a măsurilor menţionate la alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol se stabilesc prin actele delegate menţionate la articolul 10 alineatul (4)."
28.Articolul 30 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"(1) Prezenta directivă face obiectul unei revizuiri permanente în contextul evoluţiilor internaţionale şi al eforturilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris şi a tuturor angajamentelor relevante care rezultă în urma Conferinţei părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice."
(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"(2) Măsurile de sprijinire a anumitor industrii mari consumatoare de energie care ar putea face obiectul relocării emisiilor de carbon menţionate la articolele 10a şi 10b din prezenta directivă fac şi ele obiectul unei revizuiri permanente având în vedere măsurile de politică privind clima din alte economii majore. În acest context, Comisia analizează şi dacă măsurile legate de compensarea costurilor indirecte ar trebui să fie armonizate în continuare. Măsurile aplicabile sectoarelor vizate de CBAM sunt reexaminate în contextul aplicării Regulamentului (UE) 2023/956 Înainte de 1 ianuarie 2028 şi, ulterior, la fiecare doi ani, ca parte a rapoartelor sale către Parlamentul European şi către Consiliu în temeiul articolului 30 alineatul (6) din regulamentul respectiv, Comisia evaluează impactul CBAM asupra riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, inclusiv în ceea ce priveşte exporturile.
Raportul evaluează necesitatea de a se lua măsuri suplimentare, inclusiv măsuri legislative, pentru a se aborda riscurile de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Raportul este însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă."
(c)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:
"(3) Comisia raportează Parlamentului European şi Consiliului în contextul fiecărui bilanţ la nivel global convenit în temeiul Acordului de la Paris, în special în ceea ce priveşte necesitatea unor politici şi măsuri suplimentare ale Uniunii în vederea reducerilor de gaze cu efect de seră necesare din partea Uniunii şi a statelor sale membre, inclusiv în ceea ce priveşte factorul linear menţionat la articolul 9 din prezenta directivă. Comisia poate, după caz, prezenta propuneri legislative Parlamentului European şi Consiliului de modificare a prezentei directive, în special pentru a asigura respectarea obiectivului neutralităţii climatice, astfel cum este prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119, şi a obiectivelor climatice ale Uniunii, prevăzute la articolul 4 din regulamentul respectiv. La prezentarea propunerilor sale legislative, Comisia ia în considerare, printre altele, bugetul orientativ preconizat al Uniunii pentru gazele cu efect de seră pentru perioada 2030-2050, astfel cum se menţionează la articolul 4 alineatul (4) din regulamentul respectiv."
(d)se adaugă următoarele alineate:
"(5) Până la 31 iulie 2026, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport cu privire la următoarele aspecte, raport însoţit, după caz, de o propunere legislativă şi de o evaluare a impactului:
a) modul în care ar putea fi contabilizate emisiile negative rezultate din gazele cu efect de seră care sunt eliminate din atmosferă şi stocate permanent şi în condiţii de siguranţă şi modul în care emisiile negative respective pot fi acoperite de comercializarea certificatelor de emisii, după caz, incluzând un domeniu de aplicare clar şi criterii stricte pentru o asemenea acoperire, precum şi garanţii pentru a se asigura că aceste absorbţii nu compensează reducerile de emisii necesare în conformitate cu obiectivele climatice ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119;
b) fezabilitatea reducerii pragurilor de putere termică instalată totală de 20 MW pentru activităţile din anexa I începând cu anul 2031;
c) dacă toate emisiile de gaze cu efect de seră reglementate de prezenta directivă sunt contabilizate în mod eficient şi dacă dubla contabilizare este evitată efectiv; în special, raportul evaluează contabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră care sunt considerate a fi fost captate şi utilizate într-un produs în alt mod decât cel menţionat la articolul 12 alineatul (3b).
(6) Atunci când revizuieşte prezenta directivă, în concordanţă cu alineatele (1), (2) şi (3) de la prezentul articol, Comisia analizează modul în care pot fi stabilite legăturile dintre EU ETS şi alte pieţe ale carbonului, fără a împiedica realizarea obiectivului neutralităţii climatice şi a obiectivelor climatice ale Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119.
(7) Până la 31 iulie 2026, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului în care evaluează fezabilitatea includerii instalaţiilor de incinerare a deşeurilor municipale în EU ETS, inclusiv în vederea includerii acestora începând cu anul 2028, şi eventuala necesitate privind opţiunea ca un stat membru să renunţe până la 31 decembrie 2030. În această privinţă, Comisia ţine seama de importanţa tuturor sectoarelor care contribuie la reducerea emisiilor şi de posibila deturnare a deşeurilor către eliminarea prin depozitarea în Uniune şi prin exporturile de deşeuri către ţări terţe. De asemenea, Comisia ţine seama de criterii relevante, cum ar fi efectele asupra pieţei interne, potenţialele denaturări ale concurenţei, integritatea de mediu, alinierea la obiectivele Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (*19) şi robusteţea şi acurateţea în ceea ce priveşte monitorizarea şi calcularea emisiilor. Comisia prezintă, după caz şi fără a aduce atingere articolului 4 din directiva respectivă, o propunere legislativă care însoţeşte raportul, pentru a aplica dispoziţiile prezentului capitol autorizaţiilor de emisii de gaze cu efect de seră şi alocării şi emiterii de certificate suplimentare pentru instalaţiile de incinerare a deşeurilor municipale şi pentru a preveni o eventuală deturnare.
(*19)Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
În raportul menţionat la primul paragraf, Comisia analizează, de asemenea, posibilitatea de a include în EU ETS şi alte procese de gestionare a deşeurilor, în special depozitele de deşeuri din Uniune, care generează emisii de metan şi de protoxid de azot. După caz, Comisia poate, de asemenea, să însoţească raportul respectiv cu o propunere legislativă pentru a include astfel de alte procese de gestionare a deşeurilor în EU ETS."
29.După articolul 30, se introduce următorul capitol:
"- Capitolul IVa: Schema de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul clădirilor, al transportului rutier şi în alte sectoare
Articolul 30a: Domeniu de aplicare
Dispoziţiile prezentului capitol se aplică emisiilor, autorizaţiilor de emisii de gaze cu efect de seră, emiterii şi restituirii certificatelor, precum şi monitorizării, raportării şi verificării activităţii menţionate în anexa III. Prezentul capitol nu se aplică emisiilor care fac obiectul capitolelor II şi III.
Articolul 30b: Autorizaţii de emisii de gaze cu efect de seră
(1) Statele membre se asigură că, de la 1 ianuarie 2025, nicio entitate reglementată nu realizează activitatea menţionată în anexa III, cu excepţia cazurilor în care entitatea reglementată respectivă deţine o autorizaţie acordată de o autoritate competentă în conformitate cu alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol.
(2) O cerere înaintată autorităţii competente de către entitatea reglementată în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol pentru acordarea unei autorizaţii de emisii de gaze cu efect de seră în temeiul prezentului capitol trebuie să cuprindă cel puţin o descriere a:
a) entităţii reglementate;
b) tipului de combustibili pe care îi eliberează pentru consum şi care sunt utilizaţi pentru ardere în sectoarele menţionate în anexa III, precum şi a mijloacelor prin care aceşti combustibili sunt eliberaţi pentru consum;
c) utilizării finale sau utilizărilor finale ale combustibililor eliberaţi pentru consum pentru activitatea menţionată în anexa III;
d) măsurilor planificate pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor, în conformitate cu actele de punere în aplicare menţionate la articolele 14 şi 30f;
e) un rezumat netehnic al informaţiilor menţionate la literele (a)-(d) de la prezentul alineat.
(3) Autoritatea competentă acordă autorizaţii de emisii de gaze cu efect de seră prin care entitatea reglementată menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol este autorizată să desfăşoare activitatea menţionată în anexa III, dacă autoritatea competentă a stabilit că entitatea respectivă poate monitoriza şi raporta emisiile corespunzătoare cantităţilor de combustibili eliberaţi pentru consum în conformitate cu anexa III.
(4) Autorizaţiile de emisii de gaze cu efect de seră conţin cel puţin următoarele elemente:
a) denumirea şi adresa entităţii reglementate;
b) o descriere a mijloacelor prin care entitatea reglementată eliberează combustibilii pentru consum în sectoarele vizate de prezentul capitol;
c) o listă a combustibililor eliberaţi pentru consum de către entitatea reglementată în sectoarele vizate de prezentul capitol;
d) un plan de monitorizare care respectă cerinţele actelor de punere în aplicare menţionate la articolul 14;
e) cerinţele de raportare stabilite prin actele de punere în aplicare menţionate la articolul 14;
f) obligaţia de a restitui certificatele emise în temeiul prezentului capitol, care corespund emisiilor totale din fiecare an calendaristic, astfel cum au fost verificate în conformitate cu articolul 15 până la termenul stabilit la articolul 30e alineatul (2).
(5) Statele membre pot permite entităţilor reglementate să actualizeze planurile de monitorizare fără a modifica autorizaţia. Entităţile reglementate prezintă autorităţii competente, în vederea aprobării, toate planurile de monitorizare actualizate.
(6) Entitatea reglementată informează autoritatea competentă cu privire la orice modificări planificate privind natura activităţii sale sau combustibilii pe care îi eliberează pentru consum, care ar putea face necesară actualizarea autorizaţiei de emisii de gaze cu efect de seră. După caz, autoritatea competentă actualizează autorizaţia în conformitate cu actele de punere în aplicare menţionate la articolul 14. În cazul în care survine o modificare a identităţii entităţii reglementate în temeiul prezentului capitol, autoritatea competentă actualizează autorizaţia astfel încât acesta să includă denumirea şi adresa noii entităţi reglementate.
Articolul 30c: Cantitatea de certificate la nivelul Uniunii
(1) Cantitatea de certificate emise anual la nivelul Uniunii în temeiul prezentului capitol începând cu anul 2027 se diminuează linear începând din 2024. Valoarea pentru 2024 se defineşte ca limite de emisii pentru 2024, calculată pe baza emisiilor de referinţă în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European şi al Consiliului (*20) pentru sectoarele vizate de prezentul capitol şi aplicând traiectoria de reducere liniară pentru toate emisiile care intră în domeniul de aplicare al regulamentului respectiv. Cantitatea se diminuează în fiecare an după 2024 cu un factor linear de reducere de 5,10 %. Până la 1 ianuarie 2025, Comisia publică cantitatea de certificate la nivelul Uniunii pentru anul 2027.
(*20)Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuţii la acţiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).
(2) Cantitatea de certificate emise anual la nivelul Uniunii în temeiul prezentului capitol începând cu anul 2028 se diminuează linear începând cu anul 2025 pe baza emisiilor medii raportate în temeiul prezentului capitol pentru anii 2024-2026. Cantitatea de certificate se diminuează cu un factor linear de reducere de 5,38 %, cu excepţia cazului în care se aplică condiţiile prevăzute la punctul 1 din anexa IIIa, caz în care cantitatea se diminuează cu un factor linear de reducere ajustat în conformitate cu normele stabilite la punctul 2 din anexa IIIa. Până la 30 iunie 2027, Comisia publică cantitatea de certificate pentru 2028 la nivelul întregii Uniuni şi, dacă este necesar, factorul linear de reducere ajustat.
(3) Cantitatea de certificate emise la nivelul Uniunii în temeiul prezentului capitol se ajustează pentru fiecare an începând cu anul 2028 pentru a compensa cantitatea de certificate restituite în cazurile în care nu a fost posibilă evitarea dublei contabilizări a emisiilor sau în care certificatele au fost restituite pentru emisii care nu fac obiectul prezentului capitol, astfel cum se menţionează la articolul 30f alineatul (5). Ajustarea corespunde cantităţii totale de certificate care fac obiectul prezentului capitol, care au fost compensate în anul de raportare relevant, în conformitate cu actele de punere în aplicare menţionate la articolul 30f alineatul (5) al doilea paragraf.
(4) Un stat membru care, în temeiul articolului 30j, extinde unilateral activitatea menţionată în anexa III la sectoarele care nu sunt enumerate în respectiva anexă se asigură că entităţile reglementate în cauză prezintă autorităţii competente relevante, până la data de 30 aprilie a anului relevant, un raport justificat în mod corespunzător, în conformitate cu articolul 30f. În cazul în care datele prezentate sunt justificate în mod corespunzător, autoritatea competentă informează Comisia în acest sens până la data de 30 iunie a anului relevant. Cantitatea de certificate care urmează să fie emise în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol se ajustează ţinând seama de raportul detaliat în mod corespunzător care a fost prezentat de entităţile reglementate.
Articolul 30d: Licitarea certificatelor pentru activitatea menţionată în anexa III
(1) Începând cu 2027, certificatele care fac obiectul prezentului capitol se scot la licitaţie, cu excepţia cazului în care sunt plasate în rezerva pentru stabilitatea pieţei instituită prin Decizia (UE) 2015/1814. Certificatele care fac obiectul prezentului capitol se scot la licitaţie separat de certificatele care fac obiectul capitolelor II, II şi III din prezenta directivă.
(2) Licitarea certificatelor în temeiul prezentului capitol începe în 2027, cu un volum echivalent cu 130 % din volumul de certificate scoase la licitaţie pentru 2027, stabilit pe baza cantităţii de certificate la nivelul Uniunii pentru anul respectiv şi a proporţiei şi a volumului de certificate i scoase la licitaţie în temeiul alineatelor (3)-(6) de la prezentul articol. Cantitatea suplimentară de 30% care urmează să fie scoasă la licitaţie se utilizează numai pentru restituirea certificatelor în temeiul articolului 30e alineatul (2) şi poate fi scoasă la licitaţie până la 31 mai 2028. Cantitatea suplimentară de 30% se deduce din volumele de certificate scoase la licitaţie pentru perioada 2029-2031. Condiţiile pentru licitaţiile prevăzute la prezentul alineat se stabilesc în conformitate cu alineatul (7) de la prezentul articol şi cu articolul 10 alineatul (4).
În 2027, 600 de milioane de certificate care fac obiectul prezentului capitol urmează să fie create ca participaţii în rezerva pentru stabilitatea pieţei în temeiul articolului 1a alineatul (3) din Decizia (UE) 2015/1814.
(3) 150 de milioane de certificate emise în temeiul prezentului capitol se scot la licitaţie şi toate veniturile provenite din licitaţiile respective sunt puse la dispoziţia Fondului social pentru climă instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955 până în 2032.
(4) Din cantitatea de certificate rămasă şi pentru a genera, împreună cu veniturile provenite din certificatele menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol şi la articolul 10a alineatul (8b) din prezenta directivă, o sumă maximă de 65 000 000 000 EUR, Comisia se asigură că este scoasă la licitaţie o cantitate suplimentară de certificate care fac obiectul prezentului capitol iar veniturile provenite din aceste licitaţii sunt puse la dispoziţia Fondului social pentru climă instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955 până în 2032.
Comisia se asigură că certificatele destinate Fondului social pentru climă menţionat la alineatul (3) de la prezentul articol şi în prezentul alineat sunt scoase la licitaţie în conformitate cu principiile şi modalităţile menţionate la articolul 10 alineatul (4) şi cu actele delegate adoptate în temeiul articolului menţionat.
Veniturile obţinute în urma licitării certificatelor menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol şi în prezentul alineat constituie venituri externe alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 şi se utilizează în conformitate cu normele aplicabile Fondului social pentru climă.
Cuantumul anual alocat Fondului social pentru climă în conformitate cu articolul 10a alineatul (8b), cu alineatul (3) de la prezentul articol şi cu prezentul alineat nu depăşeşte:
a) 4 000 000 000 EUR pentru 2026;
b) 10 900 000 000 EUR pentru 2027;
c) 10 500 000 000 EUR pentru 2028;
d) 10 300 000 000 EUR pentru 2029;
e) 10 100 000 000 EUR pentru 2030;
f) 9 800 000 000 EUR pentru 2031;
g) 9 400 000 000 EUR pentru 2032.
În cazul în care comercializarea certificatelor de emisii stabilită în conformitate cu prezentul capitol este amânată până în 2028 în temeiul articolului 30k, cuantumul maxim care urmează să fie pus la dispoziţia Fondului social pentru climă în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat este de 54 600 000 000 EUR. În acest caz, sumele anuale alocate Fondului social pentru climă nu depăşesc cumulativ, pentru anii 2026 şi 2027, 4 000 000 000 EUR, iar pentru perioada 1 ianuarie 2028-31 decembrie 2032, cuantumul anual relevant nu depăşeşte:
(a)11 400 000 000 EUR pentru 2028;
(b)10 300 000 000 EUR pentru 2029;
(c)10 100 000 000 EUR pentru 2030;
(d)9 800 000 000 EUR pentru 2031;
(e)9 000 000 000 EUR pentru 2032.
În cazul în care veniturile provenite din licitaţia menţionată la alineatul (5) de la prezentul articol sunt stabilite ca resursă proprie în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din TFUE, articolul 10a alineatul (8b) din prezenta directivă, alineatul (3) de la prezentul articol şi prezentul alineat nu se aplică.
(5) Cantitatea totală de certificate care fac obiectul prezentului capitol după deducerea cantităţilor stabilite la alineatele (3) şi (4) de la prezentul articol se scoate la licitaţie de către statele membre şi se distribuie între acestea în proporţii identice cu partea din emisiile de referinţă în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842 pentru categoriile de surse de emisii menţionate la al doilea paragraf literele (b), (c) şi (d) din anexa III la prezenta directivă pentru media perioadei dintre 2016 şi 2018 a statului membru în cauză, astfel cum a fost revizuită în mod cuprinzător în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul respectiv.
(6) Statele membre determină destinaţia veniturilor obţinute în urma licitării certificatelor menţionate la alineatul (5) de la prezentul articol, cu excepţia veniturilor care constituie venituri externe alocate în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol sau a veniturilor stabilite ca resurse proprii în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din TFUE şi incluse în bugetul Uniunii. Statele membre îşi utilizează veniturile sau echivalentul valorii financiare a veniturilor respective în unul sau mai multe dintre scopurile menţionate la articolul 10 alineatul (3) din prezenta directivă, acordând prioritate activităţilor care pot contribui la abordarea aspectelor sociale ale comercializării certificatelor de emisii în temeiul prezentului capitol sau pentru unul sau mai multe dintre următoarele scopuri:
a) măsuri menite să contribuie la decarbonizarea încălzirii şi răcirii clădirilor sau la reducerea nevoilor energetice ale clădirilor, inclusiv integrarea energiilor din surse regenerabile şi măsuri conexe în conformitate cu articolul 7 alineatul (11) şi articolele 12 şi 20 din Directiva 2012/27/UE, precum şi măsuri de acordare de sprijin financiar pentru gospodăriile cu venituri reduse din clădirile cu cele mai slabe performanţe;
b) măsuri menite să accelereze adoptarea vehiculelor cu zero emisii sau să ofere sprijin financiar pentru instalarea unei infrastructuri de realimentare şi reîncărcare complet interoperabile pentru vehiculele cu zero emisii sau măsuri de încurajare a trecerii la transportul public şi de îmbunătăţire a multimodalităţii sau de acordare de sprijin financiar pentru abordarea aspectelor de ordin social în legătură cu utilizatorii serviciilor de transport cu venituri mici şi mijlocii;
c) să îşi finanţeze planul social pentru climă în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2023/955;
d) să ofere compensaţii financiare consumatorilor finali în cazurile în care nu a fost posibilă evitarea dublei contabilizări a emisiilor sau în cazul în care certificatele au fost restituite pentru emisii care nu fac obiectul prezentului capitol, aşa cum se menţionează la articolul 30f alineatul (5).
Se consideră că statele membre au îndeplinit dispoziţiile prezentului alineat în cazul în care acestea au instituit şi pun în aplicare politici de sprijin financiar sau fiscal sau politici de reglementare pentru impulsionarea sprijinului financiar, stabilite în scopurile prezentate la primul paragraf de la prezentul alineat şi cu o valoare echivalentă cu veniturile menţionate la respectivul paragraf obţinute în urma licitării certificatelor de emisii menţionate în prezentul capitol.
Statele membre informează Comisia privind utilizarea veniturilor şi privind acţiunile întreprinse în conformitate cu prezentul alineat, incluzând aceste informaţii în rapoartele prezentate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.
(7) Articolul 10 alineatele (4) şi (5) se aplică certificatelor emise în temeiul prezentului capitol.
Articolul 30e: Transferul, restituirea şi anularea certificatelor
(1) Articolul 12 se aplică emisiilor, entităţilor reglementate şi certificatelor care fac obiectul prezentului capitol, cu excepţia alineatelor (3) şi (3a), a alineatului (4) a doua şi a treia teză şi a alineatului (5) de la articolul menţionat. În acest scop:
a) orice trimitere la emisii se interpretează ca trimitere la emisiile care fac obiectul prezentului capitol;
b) orice trimitere la operatorii de instalaţii se interpretează ca trimitere la entităţile reglementate în temeiul prezentului capitol;
c) orice trimitere la certificate se interpretează ca trimitere la certificatele care fac obiectul prezentului capitol.
(2) De la 1 ianuarie 2028, statele membre se asigură că, până la data de 31 mai a fiecărui an, entitatea reglementată restituie un număr de certificate în temeiul prezentului capitol egal cu totalul emisiilor entităţii reglementate, corespunzătoare cantităţii de combustibili eliberaţi pentru consum, în conformitate cu anexa III, pe parcursul anului calendaristic anterior, potrivit verificării efectuate în conformitate cu articolele 15 şi 30f, şi că respectivele certificate sunt ulterior anulate.
(3) Până la 31 decembrie 2030, prin derogare de la alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol, în cazul în care o entitate reglementată stabilită într-un anumit stat membru face obiectul unei taxe naţionale pe carbon în vigoare pentru anii 2027-2030, care vizează o activitate menţionată în anexa III, autoritatea competentă a statului membru respectiv poate excepta entitatea reglementată respectivă de la obligaţia prevăzută la alineatul (2) de la prezentul articol de a restitui certificatele pentru un anumit an de referinţă, dacă sunt respectate următoarele condiţii:
a) statul membru în cauză notifică Comisiei, până la 31 decembrie 2023, respectiva taxă naţională pe carbon, iar legislaţia naţională în temeiul căreia s-au stabilit cotele de impozitare aplicabile pentru anii 2027-2030 a intrat în vigoare până la data respectivă; statul membru în cauză notifică Comisiei orice modificare ulterioară adusă taxei naţionale pe carbon;
b) pentru anul de referinţă, taxa naţională pe carbon din statul membru în cauză plătită efectiv de entitatea reglementată respectivă este mai mare decât preţul mediu de închidere a licitaţiei din schema de comercializare a certificatelor de emisii instituit în conformitate cu prezentul capitol;
c) entitatea reglementată respectă pe deplin obligaţiile prevăzute la articolul 30b privind autorizaţiile de emisii de gaze cu efect de seră şi la articolul 30f privind monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor sale;
d) statul membru în cauză notifică Comisiei aplicarea oricăror exceptări de acest tip, precum şi volumul corespunzător de certificate care urmează să fie anulate în conformitate cu litera (g) de la prezentul paragraf şi cu actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (4), până la data de 31 mai a anului următor anului de referinţă;
e) Comisia nu ridică obiecţii cu privire la aplicarea derogării pe motiv că măsura notificată nu este conformă cu condiţiile prevăzute la prezentul alineat, în termen de trei luni de la o notificare în temeiul literei (a) de la prezentul paragraf sau în termen de o lună de la notificarea pentru anul relevant în temeiul literei (d) de la prezentul paragraf;
f) statul membru în cauză nu scoate la licitaţie volumul certificatelor menţionate la articolul 30d alineatul (5) pentru un anumit an de referinţă decât după ce volumul de certificate care urmează să fie anulate în temeiul prezentului alineat este stabilit în conformitate cu litera (g) de la prezentul paragraf; statul membru în cauză nu scoate la licitaţie niciun volum suplimentar de certificate în conformitate cu articolul 30d alineatul (2) primul paragraf;
g) statul membru în cauză anulează un volum de certificate din cantitatea totală a certificatelor pe care urmează să le scoată la licitaţie menţionată la articolul 30d alineatul (5), pentru anul de referinţă, egal cu emisiile verificate ale entităţii reglementate respective în conformitate cu prezentul capitol pentru anul de referinţă; în cazul în care volumul certificatelor care urmează să fie scoase la licitaţie în anul de referinţă după aplicarea literei (f) de la prezentul paragraf este mai mic decât volumul certificatelor de emisii care urmează să fie anulate în temeiul prezentului alineat, statul membru în cauză se asigură că anulează volumul certificatelor de emisii corespunzător diferenţei până la sfârşitul anului următor anului de referinţă; şi
h) statul membru în cauză se angajează, în momentul primei notificări în temeiul literei (a) de la prezentul paragraf, să utilizeze pentru una sau mai multe dintre măsurile enumerate sau menţionate la articolul 30d alineatul (6) primul paragraf o valoare echivalentă cu veniturile cărora li s-ar fi aplicat articolul 30d alineatul (6) în absenţa acestei derogări; Se aplică articolul 30d alineatul (6) al doilea şi al treilea paragraf, iar Comisia se asigură că informaţiile primite în temeiul acestora respectă angajamentul asumat în temeiul prezentei litere.
Volumul certificatelor care urmează să fie anulate în temeiul primului paragraf litera (g) de la prezentul alineat nu afectează veniturile externe alocate stabilite în temeiul articolului 30d alineatul (4) din prezenta directivă sau, în cazul în care au fost stabilite în temeiul articolului 311 al treilea paragraf din TFUE, resursele proprii ale bugetului Uniunii în temeiul Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (*21) din veniturile provenite din licitarea certificatelor în conformitate cu articolul 30d din prezenta directivă.
(*21)Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).
(4) Spitalelor care nu intră sub incidenţa capitolului III li se poate acorda o compensaţie financiară pentru costurile care le sunt transferate ca urmare a restituirii certificatelor în temeiul prezentului capitol. În acest scop, dispoziţiile prezentului capitol aplicabile în cazurile de dublă contabilizare se aplică mutatis mutandis.
Articolul 30f: Monitorizarea, raportarea, verificarea emisiilor şi acreditarea
(1) Articolele 14 şi 15 se aplică emisiilor, entităţilor reglementate şi certificatelor care fac obiectul prezentului capitol. În acest scop:
a) orice trimitere la emisii se interpretează ca trimitere la emisiile care fac obiectul prezentului capitol;
b) orice trimitere la o activitate menţionată în anexa I se interpretează ca trimitere la activitatea menţionată în anexa III;
c) orice trimitere la operatori se interpretează ca trimitere la entităţile reglementate în temeiul prezentului capitol;
d) orice trimitere la certificate se interpretează ca trimitere la certificatele care fac obiectul prezentului capitol;
e) trimiterea la data indicată la articolul 15 se interpretează ca fiind o trimitere la data de 30 aprilie.
(2) Statele membre se asigură că fiecare entitate reglementată monitorizează, pentru fiecare an calendaristic începând cu 2025, emisiile corespunzătoare cantităţilor de combustibili eliberate pentru consum în conformitate cu anexa III. De asemenea, statele membre se asigură că fiecare entitate reglementată raportează emisiile respective autorităţii competente în anul următor, începând cu 2026, în conformitate cu actele de punere în aplicare menţionate la articolul 14 alineatul (1).
(3) Începând cu 1 ianuarie 2028, statele membre se asigură că, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, până în 2030, fiecare entitate reglementată raportează cota medie a costurilor legate de restituirea certificatelor în temeiul prezentului capitol pe care le-a transferat consumatorilor în anul precedent. Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind cerinţele şi modelele pentru aceste rapoarte. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 22a alineatul (2). Comisia evaluează rapoartele prezentate şi raportează anual constatările sale Parlamentului European şi Consiliului. În cazul în care Comisia constată existenţa unor practici incorecte în ceea ce priveşte transferul costurilor emisiilor de dioxid de carbon, raportul poate fi însoţit, dacă este cazul, de propuneri legislative menite să combată astfel de practici necorespunzătoare.
(4) Statele membre se asigură că fiecare entitate reglementată care, la 1 ianuarie 2025, deţine o autorizaţie în conformitate cu articolul 30b raportează, până la 30 aprilie 2025, emisiile sale istorice pentru anul 2024.
(5) Statele membre se asigură că entităţile reglementate sunt în măsură să identifice şi să documenteze în mod fiabil şi precis, pentru fiecare tip de combustibil, cantităţile exacte de combustibil eliberate pentru consum care sunt utilizate pentru ardere în sectoarele menţionate în anexa III, precum şi destinaţia finală a combustibililor eliberaţi pentru consum de către entităţile reglementate. Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a limita riscul de dublă contabilizare a emisiilor care fac obiectul prezentului capitol şi a celor care fac obiectul capitolelor II şi III, precum şi riscul restituirii certificatelor pentru emisiile care nu sunt reglementate de prezentul capitol.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind normele detaliate pentru evitarea dublei contabilizări şi a restituirii certificatelor pentru emisiile care nu fac obiectul prezentului capitol, precum şi pentru acordarea de compensaţii financiare consumatorilor finali de combustibili în cazurile în care această dublă contabilizare sau restituire nu poate fi evitată. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 22a alineatul (2). Calculul compensaţiei financiare acordate consumatorilor finali de combustibili se bazează pe preţul mediu al certificatelor în cadrul licitaţiilor desfăşurate în conformitate cu actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (4) în anul de raportare relevant.
(6) Principiile de monitorizare şi de raportare a emisiilor care fac obiectul prezentului capitol sunt prevăzute în anexa IV partea C.
(7) Criteriile de verificare a emisiilor care fac obiectul prezentului capitol sunt prevăzute în anexa V partea C.
(8) Statele membre pot permite măsuri simplificate de monitorizare, de raportare şi verificare pentru entităţile reglementate ale căror emisii anuale corespunzătoare cantităţilor de combustibili eliberaţi pentru consum sunt mai mici de 1 000 de tone de CO2 echivalent, în conformitate cu actele de punere în aplicare menţionate la articolul 14 alineatul (1).
Articolul 30g: Administrare
Articolele 13 şi 15a, articolul 16 alineatele (1), (2), (3), (4) şi (12), articolele 17, 18, 19, 20, 21, 22, 22a, 23 şi 29 se aplică emisiilor, entităţilor reglementate şi certificatelor care fac obiectul prezentului capitol. În acest scop:
(a) orice trimitere la emisii se interpretează ca trimitere la emisiile care fac obiectul prezentului capitol;
(b) orice trimitere la operatori se interpretează ca trimitere la entităţile reglementate care fac obiectul prezentului capitol;
(c) orice trimitere la certificate se interpretează ca trimitere la certificatele care fac obiectul prezentului capitol.
Articolul 30h: Măsuri de luat în eventualitatea unei creşteri excesive a preţurilor
(1) În cazul în care, timp de mai mult de trei luni consecutive, preţul mediu al certificatelor în cadrul licitaţiilor desfăşurate în conformitate cu actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (4) din prezenta directivă este de peste două ori mai mare decât preţul mediu al certificatelor în cursul celor şase luni consecutive precedente în cadrul licitaţiilor pentru certificatele care fac obiectul prezentului capitol, se eliberează 50 de milioane de certificate care fac obiectul prezentului capitol din rezerva pentru stabilitatea pieţei, în conformitate cu articolul 1a alineatul (7) din Decizia (UE) 2015/1814.
Pentru anii 2027 şi 2028, condiţia menţionată la primul paragraf este îndeplinită în cazul în care, timp de mai mult de trei luni consecutive, preţul mediu al certificatelor este de peste 1,5 ori mai mare decât preţul mediu al certificatelor în cursul unei perioade de referinţă constând în cele şase luni consecutive precedente.
(2) În cazul în care preţul mediu al certificatelor menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol depăşeşte 45 EUR pe o perioadă de două luni consecutive, 20 de milioane de certificate de emisii care fac obiectul prezentului capitol se eliberează din rezerva pentru stabilitatea pieţei în conformitate cu articolul 1a alineatul (7) din Decizia (UE) 2015/1814. Se aplică indexarea bazată pe indicele european al preţurilor de consum pentru 2020. Certificatele se eliberează prin intermediul mecanismului prevăzut la prezentul alineat, până la 31 decembrie 2029.
(3) În cazul în care preţul mediu al certificatelor menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol este de peste trei ori mai mare decât preţul mediu al certificatelor în cursul celor şase luni consecutive precedente, se eliberează 150 de milioane de certificate care fac obiectul prezentului capitol din rezerva pentru stabilitatea pieţei în conformitate cu articolul 1a alineatul (7) din Decizia (UE) 2015/1814.
(4) În cazul în care condiţia menţionată la alineatul (2) a fost îndeplinită în aceeaşi zi cu condiţia menţionată la alineatul (1) sau (3), se eliberează certificate suplimentare numai în temeiul alineatului (1) sau (3).
(5) Înainte de 31 decembrie 2029, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport în care evaluează dacă mecanismul menţionat la alineatul (2) a fost eficient şi dacă ar trebui menţinut. Dacă este cazul, Comisia anexează la raportul respectiv o propunere legislativă adresată Parlamentului European şi Consiliului de modificare a prezentei directive în vederea ajustării mecanismului respectiv.
(6) În cazul în care una sau mai multe dintre condiţiile menţionate la alineatul (1), (2) sau (3) au fost îndeplinite şi au dus la eliberarea de certificate, nu se eliberează certificate suplimentare în temeiul prezentului articol mai devreme de 12 luni de la această dată.
(7) În cazul în care, în a doua jumătate a perioadei de 12 luni menţionate la alineatul (6) de la prezentul articol, condiţia menţionată la alineatul (2) de la prezentul articol a fost din nou îndeplinită, Comisia, asistată de comitetul instituit prin articolul 44 din Regulamentul (UE) 2018/1999, evaluează eficienţa măsurii şi poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare, că alineatul (6) de la prezentul articol nu se aplică. Respectivul act de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 22a alineatul (2) din prezenta directivă.
(8) În cazul în care una sau mai multe dintre condiţiile menţionate la alineatul (1), (2) sau (3) au fost îndeplinite, iar alineatul (6) nu este aplicabil, Comisia publică imediat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un aviz cu privire la data la care a fost îndeplinită condiţia sau condiţiile respective.
(9) Statele membre care fac obiectul obligaţiei de a prezenta un plan de acţiuni corective în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2018/842 ţin seama în mod corespunzător de efectele unei eliberări de certificate suplimentare în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol în cursul celor doi ani precedenţi atunci când au în vedere acţiuni suplimentare care urmează să fie puse în aplicare, astfel cum se menţionează la articolul 8 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din respectivul regulament, în vederea îndeplinirii obligaţiilor care le revin în temeiul regulamentului respectiv.
Articolul 30i: Revizuirea prezentului capitol
Până la 1 ianuarie 2028, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport cu privire la punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentului capitol în legătură cu eficienţa, administrarea şi aplicarea lor practică, inclusiv cu privire la aplicarea normelor prevăzute în Decizia (UE) 2015/1814. Dacă este cazul, împreună cu raportul respectiv, Comisia prezintă o propunere legislativă de modificare a prezentului capitol. Până la 31 octombrie 2031, Comisia evaluează fezabilitatea integrării sectoarelor vizate de anexa III la prezenta directivă în domeniul de aplicare al EU ETS care include sectoarele enumerate în anexa 1 la prezenta directivă.
Articolul 30j: Proceduri pentru extinderea unilaterală a activităţii menţionate în anexa III la alte sectoare care nu sunt vizate de capitolele II şi III
(1) Începând cu 2027, statele membre pot extinde activitatea menţionată în anexa III la sectoarele care nu sunt enumerate în anexa respectivă şi pot pune în aplicare comercializarea certificatelor de emisii în conformitate cu prezentul capitol în astfel de sectoare, ţinând seama de toate criteriile relevante, în special de efectele asupra pieţei interne, de denaturările potenţiale ale concurenţei, de integritatea de mediu a schemei de comercializare a certificatelor de emisii stabilite în temeiul prezentului capitol şi de fiabilitatea sistemului de monitorizare şi de raportare planificat, cu condiţia ca extinderea activităţii menţionate în anexa respectivă să fie aprobată de Comisie.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezenta directivă, în ceea ce priveşte aprobarea unei extinderi astfel cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat, autorizarea emiterii de certificate suplimentare şi autorizarea altor state membre să îşi extindă activitatea menţionată în anexa III. Atunci când adoptă aceste acte delegate, Comisia poate, de asemenea, să completeze extinderea cu norme suplimentare de reglementare a măsurilor de abordare a posibilelor cazuri de dublă contabilizare, inclusiv pentru emiterea de certificate suplimentare pentru compensarea certificatelor restituite pentru utilizarea combustibililor în activităţile enumerate în anexa I. Orice măsuri financiare adoptate de statele membre în favoarea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele care sunt expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate din costurile emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în preţul combustibililor ca urmare a extinderii unilaterale, sunt în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat şi nu provoacă denaturări nejustificate ale concurenţei pe piaţa internă.
(2) Certificatele suplimentare eliberate în temeiul unei autorizaţii prevăzute în prezentul articol se scot la licitaţie în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 30d. Fără a aduce atingere articolului 30d alineatele (1)-(6), statele membre care au extins unilateral activităţile menţionate în anexa III în conformitate cu prezentul articol stabilesc destinaţia veniturilor obţinute în urma licitării respectivelor certificate suplimentare.
Articolul 30k: Amânarea comercializării certificatelor de emisii în sectorul clădirilor, al transportului rutier şi în alte sectoare până în 2028 în cazul unor preţuri extrem de ridicate la energie
(1) Până la 15 iulie 2026, Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un aviz cu privire la îndeplinirea uneia sau a amândurora dintre următoarele condiţii:
a) preţul mediu al TTF pentru gaze pentru cele şase luni calendaristice care se încheie la 30 iunie 2026 a fost mai mare decât preţul mediu al TTF al gazelor în februarie şi martie 2022;
b) preţul mediu al ţiţeiului Brent pentru cele şase luni calendaristice care se încheie la 30 iunie 2026 a fost de peste două ori mai mare decât preţul mediu al ţiţeiului Brent în cei cinci ani precedenţi; perioada de referinţă de cinci ani este perioada de cinci ani care se încheie înainte de prima lună a perioadei de şase luni calendaristice.
(2) În cazul în care una sau ambele condiţii menţionate la alineatul (1) sunt îndeplinite, se aplică următoarele reguli:
a) prin derogare de la articolul 30c alineatul (1), primul an pentru care se stabileşte cantitatea de certificate la nivelul Uniunii este 2028 şi, prin derogare de la articolul 30c alineatul (3), primul an pentru care se ajustează cantitatea de certificate la nivelul Uniunii este 2029;
b) prin derogare de la articolul 30d alineatele (1) şi (2), începerea licitării certificatelor în temeiul prezentului capitol se amână până în 2028;
c) prin derogare de la articolul 30d alineatul (2), volumele suplimentare de certificate pentru primul an de licitaţii se deduc din volumele de certificate scoase la licitaţie pentru perioada 2030-2032, iar contribuţiile iniţiale la rezerva pentru stabilitatea pieţei se constituie în 2028;
d) prin derogare de la articolul 30e alineatul (2), termenul-limită pentru restituirea iniţială a certificatelor se amână până la 31 mai 2029 pentru emisiile totale din anul 2028;
e) prin derogare de la articolul 30i, termenul-limită în care Comisia trebuie să prezinte un raport Parlamentului European şi Consiliului se amână până la 1 ianuarie 2029."
30.Se introduce următorul capitol:
"- Capitolul IVb: Consilierea ştiinţifică şi vizibilitatea finanţării
Articolul 30l: Consiliere ştiinţifică
Consiliul ştiinţific consultativ european privind schimbările climatice (denumit în continuare «Consiliul consultativ») instituit în temeiul articolului 10a din Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (*22) poate să ofere, din proprie iniţiativă, consiliere ştiinţifică şi să publice rapoarte cu privire la prezenta directivă. Comisia ia în considerare avizele şi rapoartele relevante ale Consiliului consultativ, în special în ceea ce priveşte:
(*22)Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenţia Europeană de Mediu şi Reţeaua europeană de informare şi observare pentru mediu (JO L 126, 21.5.2009, p. 13).
(a) necesitatea unor politici şi măsuri suplimentare ale Uniunii pentru a asigura conformitatea cu obiectivele şi ţintele menţionate la articolul 30 alineatul (3) din prezenta directivă;
(b) necesitatea unor politici şi măsuri suplimentare ale Uniunii în vederea încheierii unor acorduri privind măsuri globale în cadrul OACI pentru a reduce impactul aviaţiei asupra climei, precum şi ambiţia şi integritatea de mediu a măsurii globale bazate pe piaţă a OMI menţionate la articolul 3gg din prezenta directivă.
Articolul 30m: Informare, comunicare şi publicitate
(1) Comisia asigură vizibilitatea finanţării din veniturile obţinute din licitarea EU ETS menţionate la articolul 10a alineatul (8) prin:
a) garantarea faptului că beneficiarii acestei finanţări recunosc originea fondurilor respective şi asigură vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării proiectelor şi a rezultatelor acestora, prin oferirea de informaţii specifice coerente, efective şi proporţionale unor categorii de public diverse, care includ mass-media şi publicul larg; şi
b) garantarea faptului că beneficiarii unei astfel de finanţări utilizează o etichetă adecvată cu menţiunea «(co-)finanţat prin schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (Fondul pentru inovare)», precum şi emblema Uniunii şi cuantumul finanţării; atunci când utilizarea acestei etichete nu este posibilă, se menţionează Fondul pentru inovare în toate acţiunile de comunicare, inclusiv pe panourile de informare în locuri strategice, vizibile publicului.
În actul delegat menţionat la articolul 10a alineatul (8), Comisia stabileşte cerinţele necesare pentru a asigura vizibilitatea finanţării din Fondul pentru inovare, inclusiv o obligaţie de a menţiona respectivul fond.
(2) Statele membre asigură vizibilitatea finanţării din veniturile obţinute din licitarea EU ETS menţionate la articolul 10d, corespunzătoare celor menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) şi (b) de la prezentul articol, inclusiv printr-o obligaţie de a menţiona Fondului pentru modernizare.
(3) Ţinând seama de circumstanţele naţionale, statele membre depun eforturi pentru a asigura vizibilitatea sursei de finanţare a acţiunilor sau a proiectelor finanţate din veniturile obţinute din licitarea EU ETS a căror utilizare o stabilesc în conformitate cu articolul 3d alineatul (4), articolul 10 alineatul (3) şi articolul 30d alineatul (6)"
31.Anexele I, IIb, IV şi V la Directiva 2003/87/CE se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta directivă şi se adaugă anexele III şi IIIa la Directiva 2003/87/CE, astfel cum se prevede în anexa I la prezenta directivă.