Directiva 958/10-mai-2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce priveşte contribuţia sectorului aviaţiei la obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii şi punerea în aplicare în mod corespunzător a unei măsuri globale bazate pe piaţă

Acte UE

Jurnalul Oficial 130L

În vigoare

Versiune de la: 16 Mai 2023

Dată act: 10-mai-2023

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴) a instituit o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune, pentru a promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor şi din punct de vedere economic. Activităţile de aviaţie au fost incluse în schema Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) prin Directiva 2008/101/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁵). Uniunea Europeană are competenţa de a extinde EU ETS la toate zborurile care pleacă de pe un aerodrom situat într-un stat membru sau sosesc pe un astfel de aerodrom.

(2)Protecţia mediului este una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă Uniunea şi lumea în ansamblu. Acordul de la Paris (⁶), adoptat la 12 decembrie 2015 în temeiul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (denumit în continuare "Acordul de la Paris"), a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Părţile la Acordul de la Paris au convenit să menţină creşterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială şi să continue eforturile de limitare a creşterii temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială. Respectivul angajament a fost consolidat prin adoptarea, în temeiul CCONUSC, la 13 noiembrie 2021, a Pactului climatic de la Glasgow, în care Conferinţa părţilor la CCONUSC, care serveşte drept reuniune a părţilor la Acordul de la Paris, a recunoscut că menţinerea creşterii temperaturii medii globale la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială ar reduce semnificativ riscurile şi efectele schimbărilor climatice, iar părţile respective s-au angajat să îşi consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârşitul anului 2022 pentru a accelera politicile climatice în acest deceniu critic şi pentru a reduce decalajul legat de nivelul de ambiţie al statelor faţă de obiectivul de 1,5 °C. Pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris, toate sectoarele economiei, inclusiv aviaţia internaţională, trebuie să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(3)Aviaţia reprezintă între 2 % şi 3 % din emisiile globale de CO2, iar impactul total al aviaţiei asupra climei este cel puţin de două ori mai mare decât impactul emisiilor sale de CO2. Aviaţia ocupă locul al doilea ca cea mai mare sursă de impact asupra climei din sectorul transporturilor, după transportul rutier. În 2022, Eurocontrol a estimat o creştere a activităţii aviaţiei europene cu 44 % până în 2050, comparativ cu 2019. Necesitatea de a lua măsuri pentru a reduce emisiile de CO2 devine din ce în ce mai stringentă, astfel cum a declarat Grupul interguvernamental privind schimbările climatice în rapoartele sale cele mai recente, cel din 7 august 2021, intitulat "Schimbările climatice 2021: Baza ştiinţifică", cel din 28 februarie 2022, intitulat "Schimbările climatice 2022: Efecte, adaptare şi vulnerabilitate" şi cel din 4 aprilie 2022 intitulat "Schimbările climatice 2022: Atenuarea schimbărilor climatice". Raportul respectiv din 4 aprilie 2022 identifică aviaţia internaţională ca fiind un sector în care "acordurile sectoriale au adoptat obiective de atenuare a schimbărilor climatice care sunt departe de ceea ce ar fi necesar pentru atingerea obiectivului pe termen lung privind temperatura al Acordului de la Paris". Prin urmare, Uniunea ar trebui să abordeze această necesitate stringentă de a acţiona, prin intensificarea eforturilor şi prin asumarea rolului de lider internaţional în lupta împotriva schimbărilor climatice.

(4)Pe 27 iunie 2018, la a zecea reuniune din cadrul celei de a 214-a sesiuni, Consiliul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) a adoptat prima ediţie a anexei 16 volumul IV la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională semnată la 7 decembrie 1944 (denumită în continuare "Convenţia de la Chicago") – Schema de compensare şi de reducere a emisiilor de carbon pentru aviaţia internaţională (CORSIA), de stabilire a Standardelor internaţionale şi a practicilor recomandate referitoare la protecţia mediului pentru CORSIA (denumite în continuare "standardele şi practicile recomandate pentru CORSIA"). Uniunea şi statele sale membre pun în aplicare CORSIA încă de la începutul fazei-pilot 2021-2023 în conformitate cu Decizia (UE) 2020/954 a Consiliului (⁷).

(⁷)Decizia (UE) 2020/954 a Consiliului din 25 iunie 2020 privind poziţia care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene, în cadrul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, în ceea ce priveşte notificarea participării voluntare la Schema de compensare şi de reducere a emisiilor de carbon pentru aviaţia internaţională (CORSIA) începând cu 1 ianuarie 2021 şi în ceea ce priveşte opţiunea selectată pentru calcularea, în perioada 2021-2023, a cerinţelor de compensare care îi vizează pe operatorii de aeronave (JO L 212, 3.7.2020, p. 14).

(5)În conformitate cu Decizia (UE) 2018/2027 a Consiliului (⁸), statele membre au notificat Secretariatului OACI diferenţele dintre CORSIA şi EU ETS. Obiectivul a fost de a menţine acquis-ul Uniunii şi prerogativele de politică viitoare, precum şi nivelul de ambiţie al Uniunii în materie de climă şi rolurile exclusive ale Parlamentului European şi ale Consiliului în luarea deciziilor cu privire la conţinutul dreptului Uniunii. În urma adoptării prezentei directive, notificarea diferenţelor dintre CORSIA şi EU ETS către Secretariatul OACI ar trebui să fie actualizată prin intermediul unei a doua notificări a diferenţelor în conformitate cu dreptul Uniunii, pentru a reflecta revizuirile aduse Directivei 2003/87/CE.

(8)Prin adoptarea Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁹), Uniunea a consacrat în legislaţie obiectivul de reducere a emisiilor la zero net până cel târziu în 2050 şi obiectivul de a obţine ulterior un bilanţ negativ al emisiilor. Regulamentul respectiv stabileşte, de asemenea, un obiectiv climatic intermediar obligatoriu al Uniunii de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbţiilor) cu cel puţin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990.

(9)Modificările introduse prin prezenta Directivă sunt esenţiale pentru a asigura integritatea EU ETS şi pentru a orienta EU ETS în mod eficace, astfel încât acesta să contribuie, ca instrument de politică, la realizarea obiectivelor Uniunii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55 % până în 2030 şi de a deveni neutră din punct de vedere climatic până cel târziu în 2050, precum şi la obiectivul de a obţine ulterior un bilanţ negativ al emisiilor, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119. Prin urmare, modificările respective vizează, de asemenea, punerea în aplicare a contribuţiilor Uniunii în temeiul Acordului de la Paris în domeniul aviaţiei. Cantitatea totală de certificate pentru aviaţie ar trebui, prin urmare, consolidată şi supusă factorului linear de reducere, astfel cum se menţionează la articolul 9 din Directiva 2003/87/CE.

(10)Pe lângă emisiile de CO2, aviaţia afectează clima şi prin alte emisii, cum ar fi oxizii de azot (NOx), particulele de funingine, speciile de sulf oxidat şi efectele vaporilor de apă, precum şi prin procesele atmosferice cauzate de astfel de emisii, de exemplu formarea de ozon şi de nori cirrus. Impactul asupra climei al acestor emisii, altele decât cele de CO2, depinde de tipul de combustibil şi de motoarele utilizate, de locul în care se produc emisiile, în special de altitudinea de croazieră a aeronavei şi de poziţia sa determinată de latitudine şi longitudine, precum şi de momentul în care se produc emisiile şi de condiţiile meteorologice din acel moment. Pe baza evaluării impactului realizate de Comisie în 2006 privind includerea aviaţiei în EU ETS, în Directiva 2008/101/CE se recunoaşte faptul că aviaţia are un impact asupra climei globale prin alte emisii decât cele de CO2. Articolul 30 alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹⁰), prevedea ca, înainte de 1 ianuarie 2020, Comisia să prezinte o analiză actualizată a efectelor pe care le are aviaţia din cauza altor emisii decât cele de CO2, însoţită, după caz, de o propunere privind cea mai bună modalitate de a aborda aceste efecte. Pentru a îndeplini această cerinţă, Agenţia Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviaţiei (AESA) a realizat o analiză actualizată a efectelor pe care le are aviaţia din cauza altor emisii decât cele de CO2 asupra schimbărilor climatice şi a publicat studiul respectiv la 23 noiembrie 2020. Concluziile studiului respectiv au confirmat estimările anterioare, şi anume că impactul climatic al activităţilor aviaţiei cauzat de alte emisii decât cele de CO2 este, în ansamblu, cel puţin la fel de semnificativ ca cel al emisiilor de CO2.

(11)Din concluziile studiului AESA din 23 noiembrie 2020 rezultă că, în conformitate cu principiul precauţiei, alte efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2 nu mai pot fi ignorate. Sunt necesare măsuri de reglementare la nivelul Uniunii, pentru a se realiza o reducere a emisiilor în conformitate cu Acordul de la Paris. Prin urmare, Comisia ar trebui să instituie un cadru de monitorizare, raportare şi verificare pentru alte efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2. Pe baza rezultatelor cadrului respectiv, până la 1 ianuarie 2028, Comisia ar trebui să prezinte un raport, şi, după caz şi pe baza unei evaluări a impactului, o propunere legislativă care să conţină măsuri de reducere a altor efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2, prin extinderea domeniului de aplicare al EU ETS pentru a include astfel de efecte.

(13)Cantitatea totală de certificate pentru aviaţie ar trebui consolidată la nivelul alocării pentru zborurile pentru care trebuie restituite certificate în conformitate cu Directiva 2003/87/CE. Alocarea pentru anul 2024 ar trebui să se bazeze pe alocarea totală pentru operatorii de aeronave activi în anul 2023, redusă cu factorul linear de reducere astfel cum se menţionează în directiva respectivă. Nivelul alocării ar trebui majorat pentru a se ţine seama de rutele care nu au fost acoperite de EU ETS în anul 2023, dar care vor fi acoperite de EU ETS începând cu anul 2024.

(15)Directiva 2003/87/CE ar trebui să contribuie la stimularea decarbonizării transportului aerian comercial. Tranziţia de la utilizarea combustibililor fosili ar juca un rol în realizarea unei astfel de decarbonizări. Cu toate acestea, având în vedere nivelul ridicat al concurenţei dintre operatorii de aeronave, stadiul incipient al dezvoltării pieţei Uniunii a combustibililor de aviaţie durabili şi diferenţa semnificativă de preţ dintre kerosenul fosil şi combustibilii de aviaţie durabili, respectiva tranziţie ar trebui să fie sprijinită prin stimularea pionierilor în acest domeniu. Prin urmare, în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2030, 20 de milioane de certificate ar trebui rezervate pentru a fi alocate în scopul de a acoperi o parte din diferenţa de preţ rămasă între kerosenul fosil şi combustibilii de aviaţie eligibili pentru operatorii individuali de aeronave. Certificatele respective ar trebui să provină din rezerva totală de certificate disponibile pentru aviaţie şi ar trebui să fie alocate, într-un mod nediscriminatoriu, numai pentru zborurile vizate de obligaţia de restituire prevăzută de Directiva 2003/87/CE. În urma unei evaluări a funcţionalităţii rezervei respective, Comisia ar putea decide să prezinte o propunere legislativă de alocare a unei cantităţi plafonate şi limitate în timp de certificate. O astfel de alocare ar trebui să dureze numai până la 31 decembrie 2034.

(16)Zborurile comerciale supersonice nu mai sunt disponibile, printre altele, din cauza daunelor disproporţionat de mari pe care le-au cauzat mediului. Cu toate acestea, tendinţele actuale arată că au loc cercetări intensive pentru a reintroduce aviaţia supersonică. Corelaţia pozitivă dintre viteza de deplasare şi nivelul emisiilor cauzate de arderea combustibilului justifică tratarea zborurilor subsonice în mod diferit decât cele supersonice. Prin urmare, este oportun să se excludă eventualele zboruri supersonice viitoare de la sprijinul prevăzut în temeiul prezentei directive pentru combustibilii nefosili.

(17)Directiva 2003/87/CE ar trebui, de asemenea, să fie modificată în ceea ce priveşte unităţile acceptabile pentru conformitate, pentru a se ţine seama de criteriile de eligibilitate ale unităţii de emisii CORSIA adoptate de Consiliul OACI în cadrul celei de a 216-a sesiuni din martie 2019, ca element esenţial al CORSIA. Operatorii aerieni cu sediul în Uniune ar trebui să poată utiliza unităţile pentru conformitate cu CORSIA a zborurilor înspre, dinspre sau între ţări terţe considerate drept participante la CORSIA. Pentru a se asigura că punerea în aplicare a CORSIA de către Uniune sprijină obiectivele Acordului de la Paris şi oferă stimulente pentru o largă participare la CORSIA, unităţile pentru conformitate ar trebui să provină de la state care sunt părţi la Acordul de la Paris şi care participă la CORSIA, iar dubla contabilizare ar trebui evitată.

(18)În vederea asigurării unor condiţii uniforme de utilizare a unităţilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, Comisiei ar trebui să i se confere competenţe de executare pentru a adopta o listă a unităţilor bazată pe acelea care au fost considerate acceptabile de Consiliul OACI pentru a fi utilizate pentru conformitatea cu CORSIA şi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute prin prezenta directivă. Respectivele competenţe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹¹).

(19)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru măsurile necesare pentru autorizare de către părţile participante, pentru ajustările în timp util ale raportării emisiilor antropice de la surse şi a absorbţiilor de către absorbanţi care fac obiectul contribuţiilor stabilite la nivel naţional ale părţilor participante, precum şi pentru evitarea dublei contabilizări şi a creşterii nete a emisiilor globale, ar trebui să fie conferite competenţe de executare Comisiei pentru a stabili cerinţe detaliate pentru astfel de măsuri. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(22)Întrucât punerea în aplicare şi asigurarea respectării CORSIA pentru operatorii de aeronave cu sediul în afara Uniunii sunt menite a fi responsabilitatea exclusivă a ţării de origine a operatorilor de aeronave respectivi, în cazul în care un operator de aeronave cu sediul în afara Uniunii înregistrează emisii semnificative generate de zborurile efectuate în interiorul Spaţiului Economic European (SEE) sau care pleacă de pe un aerodrom situat în SEE înspre un aerodrom situat în Elveţia sau în Regatul Unit, ţara în care îşi are sediul operatorul de aeronave respectiv poate notifica, de asemenea, diferenţe în ceea ce priveşte aplicarea CORSIA în cazul zborurilor intraeuropene. Directiva 2003/87/CE ar trebui să fie revizuită în lumina evoluţiilor în această privinţă.

(23)Pentru a se asigura egalitatea de tratament în ceea ce priveşte rutele, zborurile înspre şi dinspre ţările care nu pun în aplicare CORSIA în sensul dreptului Uniunii, cu excepţia zborurilor care pleacă de pe un aerodrom situat în SEE şi care sosesc pe un aerodrom situat în SEE, în Elveţia sau în Regatul Unit, ar trebui scutite de obligaţiile de restituire a certificatelor sau de anulare a unităţilor. Pentru a stimula punerea în aplicare integrală a CORSIA începând cu 2027, exceptarea ar trebui să se aplice numai emisiilor generate până la 31 decembrie 2026 în legătură cu restituirea certificatelor.

(24)Articolul 191 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că politica Uniunii în domeniul mediului contribuie la promovarea pe plan internaţional a unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice şi solicită Uniunii şi statelor membre ca, în cadrul domeniilor lor de competenţă respective, să coopereze cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale competente. Aceste obiective sunt relevante şi pentru OACI şi pentru dezvoltarea în continuare a CORSIA.

(26)Zborurile înspre şi dinspre ţările cel mai puţin dezvoltate şi statele insulare mici în curs de dezvoltare, astfel cum sunt definite de Organizaţia Naţiunilor Unite, care nu pun în aplicare CORSIA în sensul dreptului Uniunii, altele decât statele al căror PIB pe cap de locuitor este egal sau mai mare decât media Uniunii, ar trebui să fie scutite de obligaţiile de restituire a certificatelor sau de anulare a unităţilor. Nu ar trebui să existe o dată-limită pentru respectiva exceptare.

(27)În vederea asigurării unor condiţii uniforme de exceptare a operatorilor de aeronave de la cerinţele de compensare prevăzute în prezenta directivă în ceea ce priveşte emisiile generate de zborurile înspre şi dinspre statele care aplică CORSIA într-un mod mai puţin strict în dreptul lor naţional sau care nu aplică dispoziţiile CORSIA în mod uniform faţă de toţi operatorii de aeronave în temeiul prezentei directive, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei pentru a excepta operatorii de aeronave cu sediul în Uniune de la cerinţele de compensare în ceea ce priveşte emisiile generate de zborurile în cazul cărora are loc o denaturare semnificativă a concurenţei în detrimentul operatorilor de aeronave cu sediul în Uniune din cauza unui nivel mai redus de stricteţe a punerii în aplicare sau a asigurării respectării CORSIA în ţările terţe. Denaturarea concurenţei ar putea fi cauzată de o abordare mai puţin strictă faţă de unităţile eligibile sau de dispoziţiile privind dubla contabilizare. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(28)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru stabilirea unor condiţii de concurenţă echitabile pe rutele dintre două state diferite care aplică CORSIA, în cazul în care statele respective permit operatorilor de aeronave să utilizeze alte unităţi decât cele din lista unităţilor pentru conformitate adoptată în temeiul unui act de punere în aplicare în temeiul prezentei directive, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei pentru a permite operatorilor de aeronave cu sediul într-un stat membru să utilizeze şi alte tipuri de unităţi în plus faţă de cele din lista respectivă de unităţi pentru conformitate sau să nu aibă obligaţii în temeiul condiţiilor de eligibilitate introduse prin prezenta directivă referitoare la unităţi. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(30)Pentru a facilita progresul lucrărilor din cadrul OACI, Uniunea a adoptat trei derogări de la EU ETS, limitate în timp, pentru a limita obligaţiile de conformare la emisiile generate de zborurile între aerodromuri situate în SEE, cu tratament egal pe rute pentru operatorii de aeronave, indiferent de locul în care îşi au sediul. Cea mai recentă derogare de la EU ETS, prevăzută de Regulamentul (UE) 2017/2392 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹²), a limitat obligaţiile de conformare la emisiile generate de zborurile intra-SEE efectuate până în 2023 şi a preconizat modificări potenţiale ale domeniului de aplicare al schemei în ceea ce priveşte activităţile înspre şi dinspre aerodromurile situate în afara SEE începând din 1 ianuarie 2024, în urma revizuirii prevăzute în respectivul regulament. Pentru a evalua punerea în aplicare a schemei CORSIA, a cărei fază-pilot a început, şi modul în care aceasta este aplicată în practică, derogarea actuală de la obligaţiile EU ETS ar trebui extinsă până la 31 decembrie 2026 pentru obligaţiile de restituire în ceea ce priveşte zborurile operate de operatorii de aeronave pe rute care nu sunt acoperite de CORSIA înspre şi din ţări terţe relevante, în cazul cărora obligaţiile de raportare şi de restituire în cadrul EU ETS s-ar aplica în caz contrar până la 31 martie 2027 şi 30 septembrie 2027. Aceasta ar trebui să fie ultima derogare limitată în timp de la EU ETS. O revizuire a CORSIA ar trebui să aibă loc până la 1 iulie 2026. În cazul în care, până la 31 decembrie 2025, Adunarea OACI nu a consolidat CORSIA în conformitate cu atingerea obiectivului său ambiţios global pe termen lung în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, sau în cazul în care statele enumerate într-un act de punere în aplicare care ar urma să fie adoptat de către Comisie reprezintă mai puţin de 70 % din emisiile generate de aviaţia internaţională utilizând cele mai recente date disponibile, Comisia ar trebui să propună, după caz, ca EU ETS să se aplice emisiilor generate de zborurile care pleacă începând din 2027 şi ca operatorii de aeronave să poată deduce toate costurile suportate din compensarea CORSIA pe rutele respective, pentru a evita dubla taxare. În paralel, dacă o ţară terţă nu aplică CORSIA începând din 2027, EU ETS ar trebui să se aplice emisiilor generate de zborurile cu plecare înspre ţara terţă respectivă.

(31)Informaţiile privind utilizarea unităţilor pentru conformitate cu cerinţele de compensare în cadrul CORSIA ar trebui să fie puse la dispoziţia publicului într-un mod care să nu fie mai puţin transparent decât acela pentru informaţiile cu privire la utilizarea până în 2020 a creditelor internaţionale în temeiul Directivei 2003/87/CE, în conformitate cu anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei (¹³).

(32)La 7 octombrie 2022 şi în contextul pandemiei de COVID-19, cea de a 41-a Adunare a OACI a decis să modifice nivelul de referinţă anterior al CORSIA pentru perioada 2024-2035 de la media emisiilor de CO2 din 2019 şi 2020 la 85 % din emisiile de CO2 din 2019. Media tuturor emisiilor de CO2 raportate în 2019 şi 2020 a fost de 435 859 594 de tone. Emisiile de CO2 din 2019 s-au ridicat la 608 076 604 tone, ceea ce înseamnă că 85 % din cifra respectivă reprezintă 516 865 113 tone. Cu toate acestea, nivelul de referinţă real pe care OACI îl utilizează pentru a calcula factorul de creştere sectorială este determinat de OACI utilizând un subset de emisii de CO2 care ia în considerare numai emisiile de pe rutele care fac obiectul cerinţelor de compensare. Pentru subansamblul tuturor perechilor de state care fac obiectul cerinţelor de compensare în anul 2021, media emisiilor de CO2 din 2019 şi 2020 nu este publicată de OACI, dar este estimată la 245 de milioane de tone, iar emisiile de CO2 din 2019 au fost de 341 380 188 de tone, din care 85 % reprezintă 290 173 160 de tone. Pentru toate perechile de state care se preconizează că vor face obiectul cerinţelor de compensare în 2027, media emisiilor de CO2 din 2019 şi 2020 este estimată la aproximativ 373 de milioane de tone, în timp ce 85 % din emisiile de CO2 corespunzătoare anului 2019 sunt estimate la aproximativ 439 de milioane de tone.

(33)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru stabilirea unei liste a ţărilor despre care se consideră că aplică CORSIA în sensul Directivei 2003/87/CE, ar trebui să fie conferite competenţe de executare Comisiei pentru a adopta şi a păstra lista statelor, altele decât ţările SEE, Elveţia şi Regatul Unit, care sunt considerate participante la CORSIA în sensul dreptului Uniunii. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(34)Tranziţia sectorului aviaţiei către o aviaţie durabilă trebuie să ţină seama de dimensiunea socială a sectorului şi de competitivitatea acestuia, pentru a se asigura echitatea socială a tranziţiei respective şi faptul că aceasta furnizează formarea, recalificarea şi perfecţionarea profesională a lucrătorilor. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European şi Consiliului un raport privind aplicarea prezentei directive şi impactul social al acesteia asupra sectorului aviaţiei.

(36)În timp ce EU ETS s-a aplicat zborurilor din 2012, pachetul "Pregătiţi pentru 55" include măsuri suplimentare care, împreună cu EU ETS, ar putea avea un impact cumulativ asupra sectorului. Pentru a proteja conectivitatea aeriană pentru zborurile care deservesc regiuni insulare sau aeroporturi mici, mecanismul instituit în temeiul prezentei directive, care este conceput pentru a reduce diferenţa de preţ rămasă dintre combustibilii fosili şi alternativele la aceştia, ar trebui să limiteze efectele negative asupra conectivităţii aeriene şi să atenueze riscul de relocare a emisiilor de CO2. Până în 2026, Comisia ar trebui să raporteze cu privire la posibilele efecte asupra conectivităţii aeriene.

(37)Factorul de emisie aferent kerosenului de aviaţie (Jet A1 sau Jet A) în cadrul EU ETS ar trebui să fie aliniat la factorul de emisie aferent combustibilului respectiv stabilit în standardele şi practicile recomandate pentru CORSIA. Nu ar trebui să se efectueze nicio modificare a nivelurilor de alocare ca urmare a creşterii factorului de emisie aferent kerosenului de aviaţie, deoarece alocarea cu titlu gratuit pentru aviaţie este eliminată treptat ca efect al prezentei directive în favoarea licitării pentru a se obţine reduceri mai mari ale emisiilor.

(38)Combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică care utilizează hidrogen din surse regenerabile, în conformitate cu articolul 25 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹⁴), ar trebui să fie consideraţi ca producând emisii zero pentru operatorii de aeronave care îi utilizează până la stabilirea în temeiul prezentei directive a normelor detaliate pentru o contabilizare corespunzătoare.

(39)În vederea stabilirii normelor detaliate pentru calcularea anuală a diferenţei de cost între kerosenul fosil şi combustibilii eligibili în conformitate cu un regulament privind asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru un transport aerian durabil, pentru alocarea certificatelor pentru utilizarea unor astfel de combustibili eligibili, precum şi pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră economisite ca rezultat al utilizării unor astfel de combustibili eligibili precum şi pentru a stabili modalităţile de a lua în considerare stimulentele rezultate din preţul carbonului şi din nivelurile minime armonizate de taxare a combustibililor fosili, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei î. În plus, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a stabili dispoziţiile detaliate pentru licitarea de către statele membre a certificatelor pentru aviaţie, inclusiv a dispoziţiilor detaliate pentru licitare necesare pentru transferul unei părţi din venitul obţinut din astfel de licitări la bugetul general al Uniunii ca resurse proprii. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (¹⁵). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(40)Ar trebui acordată o atenţie deosebită promovării accesibilităţii în regiunile ultraperiferice ale Uniunii. Prin urmare, ar trebui ca, până la 31 decembrie 2030, să se prevadă o derogare temporară de la EU ETS pentru emisiile generate de zborurile dintre un aerodrom situat într-o regiune ultraperiferică a unui stat membru şi un aerodrom situat în acelaşi stat membru, dar în afara regiunii ultraperiferice respective cu scopul de a se răspunde celor mai importante nevoi ale rezidenţilor în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, educaţia şi alte oportunităţi. Derogarea respectivă ar trebui, din aceleaşi motive, să se aplice zborurilor între aerodromuri situate în aceeaşi regiune ultraperiferică sau în regiuni ultraperiferice diferite din acelaşi stat membru.

(41)Decizia (UE) 2023/136 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹⁶) trebuie să se aplice cu privire la notificarea care trebuie să fie transmisă operatorilor de aeronave de către statele membre până la 30 noiembrie 2023 în temeiul Directivei 2003/87/CE, cu condiţia ca factorul de creştere sectorială pentru emisiile din 2022, care urmează să fie publicat de OACI, să fie egal cu zero.

(42)O abordare cuprinzătoare a inovării este importantă pentru realizarea obiectivelor Pactului verde european şi pentru competitivitatea industriei europene. Acest lucru este deosebit de important pentru sectoarele care sunt dificil de decarbonizat, precum aviaţia şi transportul maritim, în care trebuie implementată o combinaţie de îmbunătăţiri operaţionale, combustibili alternativi şi soluţii tehnologice neutre din punct de vedere al impactului asupra climei. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că dispoziţiile naţionale de transpunere nu împiedică inovaţiile şi sunt neutre din punct de vedere tehnologic. La nivelul Uniunii, eforturile necesare în materie de cercetare şi inovare sunt sprijinite, printre altele, prin Orizont Europa, programul-cadru pentru cercetare şi inovare, care include finanţare semnificativă şi noi instrumente pentru sectoarele care intră sub incidenţa EU ETS.

(44)Întrucât obiectivele prezentei directive, şi anume de a asigura contribuţia sectorului aviaţiei la obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii şi de punere în aplicare în mod corespunzător a CORSIA în dreptul Uniunii, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea şi efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

Art. 1: Modificarea Directivei 2003/87/CE

2.Articolul 3c se modifică după cum urmează:

(b)se adaugă următoarele alineate:

"(5) Comisia stabileşte cantitatea totală de certificate care urmează să fie alocate pentru operatorii de aeronave pentru anul 2024 pe baza alocării totale de certificate pentru operatorii de aeronave care desfăşurau activităţi de aviaţie enumerate în anexa I în anul 2023, redusă cu factorul linear de reducere menţionat la articolul 9, şi publică cantitatea respectivă, precum şi volumul de certificate care ar fi fost alocate cu titlu gratuit în 2024, în temeiul normelor privind alocarea cu titlu gratuit aflate în vigoare anterior introducerii modificărilor prin Directiva (UE) 2023/958 a Parlamentului European şi a Consiliului (^*1).

(6) Pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 şi 31 decembrie 2030, o cantitate maximă de 20 de milioane din cantitatea totală de certificate menţionată la alineatul (5) este rezervată operatorilor de aeronave comerciale, în mod transparent, egal şi nediscriminatoriu, pentru utilizarea combustibililor de aviaţie durabili şi a altor combustibili de aviaţie care nu sunt derivaţi din combustibili fosili, identificaţi într-un regulament privind asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru un transport aerian durabil, ca atingând cota minimă de combustibili de aviaţie durabili pe care trebuie să o conţină combustibilul de aviaţie pus la dispoziţia operatorilor de aeronave în aeroporturile din Uniune de către furnizorii de combustibil de aviaţie, pentru zborurile subsonice pentru care trebuie să fie restituite certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din prezenta directivă. În cazul în care combustibilul de aviaţie eligibil nu poate fi atribuit fizic într-un aeroport unui anumit zbor, certificatele rezervate în temeiul prezentului subparagraf sunt disponibile pentru combustibilii de aviaţie eligibili furnizaţi pe aeroportul respectiv proporţional cu emisiile generate de zborurile operatorului de aeronave de pe aeroportul respectiv pentru care trebuie restituite certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din prezenta directivă.

Certificatele rezervate în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat se alocă de către statele membre pentru a acoperi parţial sau integral diferenţa de preţ dintre utilizarea kerosenului fosil şi utilizarea combustibililor de aviaţie eligibili relevanţi, ţinând seama de stimulentele bazate pe preţul carbonului şi pe nivelurile minime armonizate de impozitare a combustibililor fosili. La calcularea diferenţei de preţ respective, Comisia ţine cont de raportul tehnic publicat de Agenţia Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviaţiei în temeiul unui regulament privind asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru un transport aerian durabil. Statele membre asigură vizibilitatea finanţării în temeiul prezentului alineat într-un mod corespunzător cerinţelor de la articolul 30m alineatul (1) literele (a) şi (b) din prezenta directivă.

c) 100 % din diferenţa de preţ rămasă între utilizarea kerosenului fosil şi a oricărui combustibil de aviaţie eligibil care nu este derivat din combustibili fosili care intră sub incidenţa primului paragraf de la prezentul alineat, pe aeroporturile situate pe insule cu o suprafaţă mai mică de 10 000 km² şi care nu au legături rutiere sau feroviare cu continentul, pe aeroporturile care nu sunt suficient de mari pentru a fi definite ca aeroporturi ale Uniunii în conformitate cu un regulament privind asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru un transport aerian durabil şi pe aeroporturile situate într-o regiune ultraperiferică;

Anual, operatorii de aeronave comerciale pot solicita o alocare de certificate pe baza cantităţii fiecărui combustibil de aviaţie eligibil menţionat la prezentul alineat, utilizat pentru zborurile pentru care trebuie restituite certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2030, cu excepţia zborurilor pentru care cerinţa respectivă este considerată a fi îndeplinită în temeiul articolului 28a alineatul (1). În cazul în care, pentru un anumit an, cererea de certificate pentru utilizarea unor astfel de combustibili este mai mare decât cantitatea de certificate disponibile, cantitatea de certificate se reduce în mod uniform pentru toţi operatorii de aeronave vizaţi de alocare în anul respectiv.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea normelor detaliate pentru calcularea anuală a diferenţei de cost menţionate la al şaselea paragraf de la prezentul alineat, pentru alocarea certificatelor pentru utilizarea combustibililor identificaţi la primul paragraf de la prezentul alineat şi pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră economisite ca urmare a utilizării combustibililor, astfel cum au fost raportate în temeiul actului de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 14 alineatul (1), şi prin stabilirea modalităţilor de a ţine cont de stimulentele legate de preţul carbonului şi de nivelurile minime armonizate de impozitare a combustibililor fosili.

Până la 1 ianuarie 2028, Comisia efectuează o evaluare cu privire la aplicarea prezentului alineat şi transmite, în timp util, rezultatele evaluării respective într-un raport Parlamentului European şi Consiliului. Raportul poate fi însoţit, după caz, de o propunere legislativă de alocare a unui număr plafonat şi limitat în timp de certificate până la 31 decembrie 2034 pentru a stimula suplimentar utilizarea combustibililor identificaţi la primul paragraf de la prezentul alineat, în special utilizarea combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică în conformitate cu articolul 25 din Directiva (UE) 2018/2001, utilizaţi în aviaţie, pentru care factorul de emisie este egal cu zero în temeiul anexei IV sau al actului de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 14 din prezenta directivă.

(7) În ceea ce priveşte zborurile care pleacă de pe un aerodrom situat în SEE şi care sosesc pe un aerodrom situat în SEE, în Elveţia sau în Regatul Unit, şi care nu făceau obiectul EU ETS în 2023, cantitatea totală de certificate care urmează să fie alocate operatorilor de aeronave se majorează cu nivelurile alocărilor, inclusiv alocarea cu titlu gratuit şi licitarea, care ar fi fost efectuate dacă ar fi făcut obiectul EU ETS în anul respectiv, reduse cu factorul linear de reducere menţionat la articolul 9.

(8) Prin derogare de la articolul 12 alineatul (3), de la articolul 14 alineatul (3) şi de la articolul 16, statele membre consideră că cerinţele stabilite la dispoziţiile respective sunt îndeplinite şi nu iau măsuri împotriva operatorilor de aeronave în ceea ce priveşte emisiile generate până la 31 decembrie 2030 în urma zborurilor dintre un aerodrom situat într-o regiune ultraperiferică a unui stat membru şi un aerodrom situat în acelaşi stat membru, inclusiv un alt aerodrom situat în aceeaşi regiune ultraperiferică sau într-o altă regiune ultraperiferică a aceluiaşi stat membru."

3.Articolul 3d se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) În anii 2024 şi 2025, 15 % din certificatele menţionate la articolul 3c alineatele (5) şi (7), precum şi un procent de 25 % în 2024 şi respectiv de 50 % în 2025, din restul de 85 % din certificatele respective, pentru care ar fi avut loc alocarea cu titlu gratuit, sunt scoase la licitaţie, cu excepţia cantităţilor de certificate menţionate la articolul 3c alineatul (6) şi la articolul 10a alineatul (8) al patrulea paragraf. Restul certificatelor pentru anii respectivi se alocă cu titlu gratuit.

(b)se introduce următorul alineat:

"(1^a) Certificatele care sunt alocate cu titlu gratuit se alocă operatorilor de aeronave proporţional cu cota lor de emisii verificate provenite din activităţi de aviaţie raportate pentru anul 2023. Calculul respectiv ţine seama, de asemenea, de emisiile verificate provenite din activităţile de aviaţie raportate în ceea ce priveşte zborurile care fac obiectul EU ETS numai de la 1 ianuarie 2024. Până la data de 30 iunie a anului relevant, autorităţile competente emit certificatele care sunt alocate cu titlu gratuit pentru anul respectiv."

(d)alineatele (3) şi (4) se înlocuiesc cu următorul text:

"(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezenta directivă în ceea ce priveşte dispoziţiile detaliate pentru scoaterea la licitaţie de către statele membre a certificatelor pentru aviaţie în conformitate cu alineatele (1) şi (1a) de la prezentul articol, inclusiv în ceea ce priveşte dispoziţiile detaliate pentru licitare care sunt necesare pentru transferul unei părţi din veniturile provenite din licitarea respectivă către bugetul general al Uniunii ca resurse proprii în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Cantitatea de certificate care urmează să fie scoase la licitaţie în fiecare perioadă de către fiecare stat membru este proporţională cu partea ce îi revine statului în cauză din cantitatea totală de emisii atribuite aviaţiei pentru toate statele membre pentru anul de referinţă, raportate în temeiul articolului 14 alineatul (3) şi verificate în temeiul articolului 15. Pentru fiecare perioadă menţionată la articolul 13, anul de referinţă este anul calendaristic care se încheie cu 24 de luni înainte de începerea perioadei care face obiectul licitaţiei. Actele delegate asigură că principiile stabilite la articolul 10 alineatul (4) primul paragraf sunt respectate.

(4) Statele membre determină destinaţia veniturilor obţinute în urma licitării certificatelor de emisii care fac obiectul prezentului capitol, cu excepţia veniturilor stabilite ca resurse proprii în conformitate cu articolul 311 paragraful al treilea din TFUE şi incluse în bugetul general al Uniunii. Statele membre folosesc veniturile obţinute în urma licitării certificatelor sau echivalentul valorii financiare a veniturilor respective în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din prezenta directivă."

5.Articolul 11a se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1), (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:

"(1) Sub rezerva alineatelor (2) şi (3) din prezentul articol, operatorii de aeronave care deţin un certificat de operator aerian eliberat de un stat membru sau care sunt înregistraţi într-un stat membru, inclusiv în regiunile ultraperiferice, teritoriile dependente şi teritoriile statului membru respectiv, pot utiliza următoarele unităţi pentru a-şi îndeplini obligaţiile de anulare a unităţilor în ceea ce priveşte cantitatea notificată în temeiul articolului 12 alineatul (6), astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (9);

b) provin dintr-un stat care este menţionat în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25a alineatul (3) ca participând la Schema OACI de compensare şi de reducere a emisiilor de carbon pentru aviaţia internaţională (CORSIA). Această condiţie nu se aplică emisiilor generate înainte de 2027 şi nici ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi statelor insulare mici în curs de dezvoltare, astfel cum sunt definite de Organizaţia Naţiunilor Unite, cu excepţia statelor al căror PIB pe cap de locuitor este egal sau mai mare decât media Uniunii.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabileşte cerinţe detaliate pentru mecanismele menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, care pot include cerinţe de raportare şi de înregistrare, precum şi pentru enumerarea statelor sau a programelor care aplică mecanismele respective. Mecanismele respective ţin seama de flexibilitatea acordată ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi statelor insulare mici în curs de dezvoltare în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 22a alineatul (2)."

(c)se adaugă următorul alineat:

6.Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:

"(6) În conformitate cu metodologia stabilită în actul de punere în aplicare menţionat la alineatul (8) de la prezentul articol, statele membre calculează în fiecare an cerinţele de compensare pentru anul calendaristic precedent în ceea ce priveşte zborurile înspre, dinspre şi dintre statele care sunt enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25a alineatul (3) şi în ceea ce priveşte zborurile dintre Elveţia sau Regatul Unit şi statele care sunt enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25a alineatul (3), şi informează, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, operatorii de aeronave.

În conformitate cu metodologia stabilită în actul de punere în aplicare menţionat la alineatul (8) de la prezentul articol, statele membre calculează, de asemenea, totalul cerinţelor finale de compensare pentru o anumită perioadă de conformitate cu CORSIA şi, până la data de 30 noiembrie a anului care urmează ultimului an al perioadei de conformitate cu CORSIA corespunzătoare, informează operatorii de aeronave care îndeplinesc condiţiile stabilite la al treilea paragraf de la prezentul alineat cu privire la cerinţele respective.

(b)se adaugă următoarele alineate:

"(8) Calcularea cerinţelor de compensare menţionate la alineatul (6) de la prezentul articol în sensul schemei CORSIA se efectuează pe baza unei metodologii care urmează să fie stabilită de Comisie pentru zborurile înspre, dinspre şi dintre statele care sunt enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25a alineatul (3), precum şi pentru zborurile dintre Elveţia sau Regatul Unit şi statele care sunt enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25a alineatul (3).

(9) Operatorii de aeronave care deţin un certificat de operator aerian eliberat de un stat membru sau care sunt înregistraţi într-un stat membru, inclusiv în regiunile ultraperiferice, teritoriile dependente şi teritoriile statului membru respectiv, anulează unităţile menţionate la articolul 11a numai în ceea ce priveşte cantitatea notificată de statul membru respectiv, în conformitate cu alineatul (6), referitor la perioada de conformitate cu CORSIA relevantă. Anularea are loc până la 31 ianuarie 2025 pentru emisiile din perioada 2021-2023 şi până la 31 ianuarie 2028 pentru emisiile din perioada 2024-2026."

7.La articolul 14 se adaugă următoarele alineate:

"(5) Operatorii de aeronave raportează o dată pe an cu privire la alte efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2, care au loc începând din 1 ianuarie 2025. În acest scop, Comisia adoptă, până la 31 august 2024, un act de punere în aplicare în temeiul alineatului (1), pentru a include într-un cadru de monitorizare, raportare şi verificare şi alte efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2. Cadrul de monitorizare, raportare şi verificare respectiv conţine cel puţin datele disponibile privind traiectoria tridimensională a aeronavelor, precum şi umiditatea şi temperatura ambientale, pentru a permite obţinerea unui echivalent de CO2 per zbor. Comisia asigură, în funcţie de resursele disponibile, disponibilitatea unor instrumente care să faciliteze şi, în măsura posibilului, să automatizeze monitorizarea, raportarea şi verificarea, pentru a reduce la minimum eventualele sarcini administrative.

Până la 31 decembrie 2027, pe baza rezultatelor aplicării cadrului de monitorizare, raportare şi verificare pentru alte efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2, Comisia prezintă un raport şi, după caz şi în urma efectuării prealabile a unei evaluări a impactului, o propunere legislativă, pentru a atenua alte efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2 prin extinderea domeniului de aplicare al EU ETS, astfel încât să includă şi alte efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2.

(6)Comisia publică cel puţin următoarele date agregate referitoare la emisiile anuale generate de activităţile de aviaţie, raportate statelor membre sau transmise Comisiei în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei (^*3) şi cu articolul 7 din Regulamentul delegat (UE) 2019/1603 al Comisiei (^*4), în termen de cel mult trei luni de la termenul de raportare respectiv şi într-un mod uşor de utilizat:

b)pentru fiecare operator de aeronave:

Pentru literele (a) şi (b) de la primul paragraf, în circumstanţe specifice în care un operator de aeronave îşi desfăşoară activitatea pe un număr foarte limitat de perechi de aerodromuri sau într-un număr foarte limitat de perechi de state care fac obiectul cerinţelor de compensare sau într-un număr foarte limitat de perechi de state care nu fac obiectul cerinţelor de compensare, operatorul de aeronave respectiv poate solicita statului membru de administrare să nu publice astfel de date la nivelul operatorului de aeronave, explicând de ce divulgarea acestor date poate fi considerată ca aducând prejudicii intereselor sale comerciale. Pe baza solicitării respective, statul membru de administrare poate solicita Comisiei să publice datele respective la un nivel de agregare superior. Comisia decide cu privire la această solicitare."

8.Articolul 18a se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

"(2) În cazul în care, în primii doi ani ai oricăreia dintre perioadele menţionate la articolul 13, niciuna dintre emisiile din aviaţie rezultate din zborurile efectuate de către un operator de aeronave care se încadrează la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol nu se atribuie statului său membru de administrare, operatorul de aeronave este transferat unui alt stat membru de administrare pentru perioada următoare. Noul stat membru de administrare este statul membru cu cele mai mari emisii estimate atribuite aviaţiei provenite de la zborurile efectuate de către respectivul operator de aeronave în cursul primilor doi ani ai perioadei anterioare."

(b)la alineatul (3), litera (b) se înlocuieşte cu următorul text:

9.Articolul 25a se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

"(2) Uniunea şi statele sale membre continuă să depună eforturi pentru a se ajunge la acorduri cu privire la adoptarea unor măsuri globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din aviaţie, care să corespundă obiectivelor Regulamentului (UE) 2021/1119 şi ale Acordului de la Paris. Din perspectiva unor astfel de acorduri, Comisia analizează dacă sunt necesare modificări la prezenta directivă, luând în considerare că aceasta se aplică operatorilor de aeronave."

(b)se adaugă următoarele alineate:

"(3) Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care enumeră statele, altele decât ţările SEE, Elveţia şi Regatul Unit, despre care se consideră că aplică CORSIA în sensul prezentei directive, cu o valoare de referinţă care corespunde celei din 2019 pentru perioada 2021-2023 şi o valoare de referinţă de 85 % din emisiile din 2019 pentru fiecare an începând din 2024. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 22a alineatul (2).

(6) În ceea ce priveşte emisiile generate de zborurile înspre şi dinspre ţările cel mai puţin dezvoltate şi statele insulare mici în curs de dezvoltare, astfel cum sunt definite de Organizaţia Naţiunilor Unite, altele decât cele enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (3) şi statele al căror PIB pe cap de locuitor este egal sau mai mare decât media Uniunii, operatorii de aeronave nu sunt obligaţi să restituie certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) în ceea ce priveşte emisiile respective.

(7) În cazul în care Comisia stabileşte că există o denaturare semnificativă a concurenţei, cum ar fi o denaturare cauzată de o ţară terţă care aplică CORSIA într-un mod mai puţin strict în dreptul naţional sau care nu aplică dispoziţiile CORSIA în mod egal tuturor operatoriilor de aeronave, care este în detrimentul operatorilor de aeronave care deţin un certificat de operator aerian eliberat de un stat membru sau care sunt înregistraţi într-un stat membru, inclusiv în regiunile ultraperiferice, teritoriile dependente şi teritoriile statului membru respectiv, Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a excepta operatorii de aeronave respectivi de la aplicarea cerinţelor de compensare prevăzute la articolul 12 alineatul (9) în ceea ce priveşte emisiile generate de zborurile înspre şi dinspre astfel de state. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 22a alineatul (2).

(8) În cazul în care operatorii de aeronave care deţin un certificat de operator aerian eliberat de un stat membru sau sunt înregistraţi într-un stat membru, inclusiv în regiunile ultraperiferice, teritoriile dependente şi teritoriile statului membru respectiv, operează zboruri între două state diferite enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol, inclusiv zboruri care au loc între Elveţia, Regatul Unit şi statele enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol, iar respectivele state permit operatorilor de aeronave să utilizeze unităţi, altele decât cele de pe lista suplimentară adoptată în temeiul articolului 11a alineatul (8), Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare prin care să permită operatorilor de aeronave respectivi să utilizeze tipuri de unităţi suplimentare faţă de cele din lista respectivă sau să nu respecte condiţiile prevăzute la articolul 11a alineatele (2) şi (3) în ceea ce priveşte emisiile provenite de la astfel de zboruri. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 22a alineatul (2)."

10.Articolele 28a şi 28b se înlocuiesc cu următorul text:

(4) Prin derogare de la articolele 3g, 12, 15 şi 18a, în cazul în care un operator de aeronave generează emisii anuale totale mai mici de 25 000 de tone de CO2 sau în cazul în care un operator de aeronave are emisii totale anuale mai mici de 3 000 de tone de CO2 generate din alte zboruri decât cele menţionate la alineatul (1) literele (a) şi (b) din prezentul articol, se consideră că emisiile acestuia sunt emisii verificate dacă sunt stabilite prin utilizarea instrumentului pentru micii emiţători aprobat în temeiul Regulamentului (UE) nr. 606/2010 al Comisiei (^*5) şi completat cu date furnizate de Eurocontrol prin facilitatea sa de sprijin al ETS. Statele membre pot pune în aplicare proceduri simplificate pentru operatorii de aeronave necomerciali atât timp cât astfel de proceduri nu au un grad de acurateţe mai scăzut decât cel oferit de instrumentul pentru micii emiţători.

(2) Până la 1 iulie 2026, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport în care evaluează integritatea de mediu a măsurii globale a OACI bazate pe piaţă, inclusiv nivelul de ambiţie general în raport cu obiectivele Acordului de la Paris, nivelul de participare la compensarea în temeiul CORSIA, forţa juridică obligatorie a acesteia, transparenţa, sancţiunile pentru neconformitate, procedurile de consultare a opiniei publice, calitatea creditelor de compensare, monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor, registrele, responsabilitatea, precum şi normele privind utilizarea biocarburanţilor. Comisia publică raportul respectiv de asemenea până la 1 iulie 2026.

(3) Raportul Comisiei menţionat la alineatul (2) este însoţit, după caz, de o propunere legislativă pentru a modifica prezenta directivă, într-un mod în care să fie în concordanţă cu obiectivul Acordului de la Paris privind temperatura, cu angajamentul Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii până în 2030 şi cu obiectivul de realizare a neutralităţii climatice până cel târziu în 2050, scopul fiind acela de a păstra integritatea de mediu şi eficacitatea acţiunii Uniunii în domeniul combaterii schimbărilor climatice. O propunere care însoţeşte raportul include, după caz, aplicarea EU ETS zborurilor care pleacă de pe aerodromuri situate în statele din SEE înspre aerodromuri situate în afara SEE începând din ianuarie 2027 şi exclude zborurile care sosesc de pe aerodromuri situate în afara SEE, în cazul în care raportul menţionat la alineatul (2) arată că:

Propunerea însoţitoare permite, de asemenea, după caz, operatorilor de aeronave să deducă eventualele costuri suportate din cauza compensării CORSIA pe rutele respective pentru a evita dubla taxare. În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate la literele (a) şi (b) de la primul paragraf al prezentului alineat, propunerea modifică prezenta directivă, după caz, pentru a se continua aplicarea EU ETS numai în cazul zborurilor din interiorul SEE, al zborurilor înspre Elveţia şi Regatul Unit şi al zborurilor înspre state care nu sunt enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25a alineatul (3)."

11.La articolul 30 se adaugă următorul alineat:

Art. 2: Transpunere

(1)Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 2023. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispoziţiilor respective.

ANEXĂ:

1.În coloana "Activităţi" din tabelul din anexa I la Directiva 2003/87/CE, rubrica "Aviaţie" se modifică după cum urmează:

(a)după primul paragraf se introduce următorul paragraf:

"Zborurile între aerodromuri situate în două state diferite care sunt enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25a alineatul (3) şi zborurile dintre Elveţia sau Regatul Unit şi statele care sunt enumerate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25a alineatul (3) şi, în sensul articolului 12 alineatele (6) şi (8) şi al articolului 28c, orice alt zbor între aerodromuri situate în două ţări terţe diferite, efectuat de către operatorii de aeronave care îndeplinesc toate condiţiile următoare:

2.În partea B din anexa IV la Directiva 2003/87/CE, secţiunea "Monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon" se modifică după cum urmează: