Directiva 92/58/CEE/24-iun-1992 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă [a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 26 Iulie 2019
Directiva 92/58/CEE/24-iun-1992 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă [a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Dată act: 24-iun-1992
Emitent: Consiliul Comunitatilor Europene
CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene şi, în special, articolul 118a al acestuia,
având în vedere propunerea Comisiei (1), prezentată după consultarea Comitetului consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii la locul de muncă,
în cooperare cu Parlamentul European (2),
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social (3),
întrucât articolul 118a din tratat prevede adoptarea de către Consiliu, prin intermediul directivelor, a cerinţelor minime pentru a încuraja îmbunătăţirea, în special, a mediului de muncă, în vederea garantării unui nivel mai bun de protecţie a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;
întrucât, în conformitate cu articolul menţionat, aceste directive trebuie să evite impunerea unor constrângeri administrative, financiare şi juridice care ar îngreuna constituirea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii;
întrucât Comunicarea Comisiei privind programul său în domeniul securităţii, igienei şi sănătăţii la locul de muncă (4) prevede revizuirea şi extinderea domeniului de aplicare a Directivei 77/576/CEE a Consiliului din 25 iulie 1977 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre referitoare la semnalizarea securităţii la locul de muncă (5);
întrucât Consiliul, în Rezoluţia sa din 21 decembrie 1987 privind securitatea, igiena şi sănătatea la locul de muncă (6), a luat act de intenţia Comisiei de a prezenta Consiliului, în termenul cel mai scurt, o propunere de revizuire şi de extindere a directivei menţionate;
întrucât prezenta directivă înlocuieşte Directiva 77/576/CEE din motive de coerenţă şi de claritate;
(1)JO C 53, 28.2.1991, p. 46 şi JO C 279, 26.10.1991, p. 13.
(2)JO C 240, 16.9.1991, p. 102 şi JO C 150, 15.6.1992.
(3)JO C 159, 17.6.1991, p. 9.
(4)JO C 28, 3.2.1988, p. 3.
(5)JO L 229, 7.9.1977, p. 12, modificată ultima dată de Directiva 79/640/CEE a Comisiei (JO L 183, 19.7.1979, p. 11).
(6)JO C 28, 3.2.1989, p. 1.
întrucât prezenta directivă este o directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă (7); întrucât, din acest motiv, dispoziţiile Directivei 89/391/CEE se aplică în întregime în domeniul semnalizării de securitate şi de protecţie a sănătăţii la locul de muncă, fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive sau speciale incluse în prezenta directivă;
întrucât reglementarea comunitară existentă se referă în special la panourile de securitate şi la semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase şi, din acest motiv, se limitează la un număr restrâns de moduri de semnalizare;
întrucât o astfel de semnalizare limitată are drept consecinţă faptul că anumite riscuri nu sunt semnalizate în mod corespunzător; întrucât, din acest motiv, este necesară introducerea de noi moduri de semnalizare pentru a permite angajatorilor şi lucrătorilor să identifice şi să evite riscurile privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă;
întrucât trebuie să existe o semnalizare de securitate şi de protecţie a sănătăţii când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii;
întrucât numeroasele diferenţe care există în prezent în materie de semnalizare de securitate şi de sănătate între statele membre constituie factori de risc şi care se pot extinde datorită liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul pieţei interne;
întrucât utilizarea la locul de muncă a unei semnalizări armonizate este, în general, de natură să reducă riscurile care pot decurge din diferenţele lingvistice şi culturale dintre lucrători;
întrucât prezenta directivă constituie un element concret în cadrul realizării dimensiunii sociale a pieţei interne;
întrucât, în temeiul Deciziei 74/325/CEE (8), modificată ultima dată de Actul de aderare a Spaniei şi Portugaliei, Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii la locul de muncă este consultat de către Comisie în vederea elaborării propunerilor în acest domeniu,
(7)JO L 183, 29.6.1989, p. 1.
(8)JO L 185, 9.7.1974, p. 15.
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
-***-
Art. 1: Obiectul
(1)Prezenta directivă, care este a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE, stabileşte cerinţele minime în domeniul semnalizării de securitate şi de protecţie a sănătăţii la locul de muncă.
(2)Prezenta directivă nu se aplică semnalizării pentru introducerea pe piaţă a substanţelor şi amestecurilor periculoase, a produselor şi/sau a echipamentelor, cu excepţia cazului în care alte dispoziţii ale Uniunii fac referire în mod expres la aceasta.
(3)Prezenta directivă nu se aplică semnalizării utilizate în reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian.
(4)Dispoziţiile Directivei 89/391/CEE se aplică în totalitate întregului domeniului la care se face referire la alineatul (1), fără a aduce atingere dispoziţiilor restrictive sau speciale cuprinse în prezenta directivă.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentei directive:
a)prin semnalizare de securitate sau de protecţie a sănătăţii se înţelege semnalizarea care, raportată la un anumit obiect, activitate sau situaţie, furnizează informaţii sau instrucţiuni cu privire la securitatea şi sănătatea la locul de muncă prin intermediul, dacă este cazul, al unui panou, al unei culori, al unui semnal luminos sau acustic, al unei comunicări verbale sau al unui gest de semnalizare;
b)prin semnal de interdicţie se înţelege un semnal care interzice un comportament care poate atrage sau cauza un pericol;
c)prin semnal de avertizare se înţelege un semnal care avertizează cu privire la un risc sau un pericol;
d)prin semnal obligatoriu se înţelege un semnal care prescrie un anumit comportament;
e)prin semnal de salvare sau de prim ajutor se înţelege un semnal care avertizează cu privire la ieşirile de urgenţă sau la mijloacele de prim ajutor sau de salvare;
f)prin semnal indicator se înţelege un semnal care furnizează alte indicaţii decât cele prevăzute la literele (b)-(e);
g)prin panou se înţelege un semnal care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori şi a unui simbol sau a unei pictograme, furnizează o anumită indicaţie, vizibilitatea panoului fiind asigurată prin iluminare de o intensitate suficientă;
h)prin panou suplimentar se înţelege un panou utilizat împreună cu un panou descris la litera (g) şi care furnizează informaţii suplimentare;
i)prin culoare de securitate se înţelege o culoare căreia îi este atribuită o anumită semnificaţie;
j)prin simbol sau pictogramă se înţelege o imagine care descrie o situaţie sau prescrie un anumit comportament şi care este utilizată pe un panou sau pe o suprafaţă luminoasă;
k)prin semnal luminos se înţelege un semnal emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide, iluminate din interior sau din spate, astfel încât să se creeze aparenţa unei suprafeţe luminoase;
l)prin semnal acustic se înţelege un semnal sonor codificat emis şi difuzat de un dispozitiv realizat ad hoc, fără folosirea vocii umane sau artificiale;
m)prin comunicare verbală se înţelege un mesaj verbal predeterminat, comunicat prin voce umană sau artificială;
n)prin gest de semnalizare se înţelege o mişcare sau o poziţie a braţelor sau a mâinilor, ori a ambelor, sub formă codificată, cu rol în orientarea persoanelor care efectuează manevre ce constituie un risc sau un pericol pentru lucrători.
Art. 3: Reguli generale
(1)Angajatorul trebuie să prevadă sau să asigure existenţa unei semnalizări de securitate şi de protecţie a sănătăţii la locul de muncă în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive, în cazul în care riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii.
Angajatorul ţine seama de orice evaluare a riscurilor realizată în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Directiva 89/391/CEE.
(2)Fără a aduce atingere dispoziţiilor anexei V, semnalizarea aplicabilă traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian trebuie utilizată, dacă este cazul, pentru aceste tipuri de trafic, în interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor.
Art. 4: Semnalizarea de securitate şi/sau de protecţie a sănătăţii utilizată pentru prima dată
Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6, semnalizarea de securitate şi de protecţie a sănătăţii la locul de muncă utilizată pentru prima dată începând cu data prevăzută la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf trebuie să satisfacă cerinţele minime cuprinse în anexele I-IX.
Art. 5: Semnalizarea de securitate şi/sau de protecţie a sănătăţii deja utilizată
Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6, semnalizarea de securitate şi/sau de protecţie a sănătăţii la locul de muncă deja utilizată înainte de data prevăzută la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf trebuie să respecte cerinţele minime cuprinse în anexele I-IX, în termen de cel mult optsprezece luni de la data menţionată anterior.
Art. 6: Derogări
(1)Statele membre pot să definească, ţinând seama de natura activităţii sau de mărimea întreprinderilor, categoriile de întreprinderi care pot să înlocuiască total, parţial sau temporar, semnalele luminoase sau acustice prevăzute de prezenta directivă prin măsuri alternative ce garantează acelaşi nivel de protecţie.
(2)Statele membre pot deroga, după consultarea partenerilor sociali, de la punerea în aplicare a anexei VIII punctul 2 şi/sau a anexei IX punctul 3, prevăzând măsuri alternative care garantează acelaşi nivel de protecţie.
(3)Statele membre consultă, în conformitate cu legislaţiile şi practicile naţionale, organizaţiile patronale şi ale lucrătorilor în vederea punerii în aplicare a alineatului (1).
Art. 7: Informarea şi formarea lucrătorilor
(1)Fără a aduce atingere articolului 10 din Directiva 89/391/CEE, lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi cu privire la toate măsurile care trebuie luate cu privire la semnalizarea de securitate şi de sănătate utilizată la locul de muncă.
(2)Fără a aduce atingere articolului 12 din Directiva 89/391/CEE, lucrătorilor trebuie să li se asigure o formare corespunzătoare, în special sub forma unor instrucţiuni precise, în ceea ce priveşte semnalizarea de securitate şi de protecţie a sănătăţii la locul de muncă.
Formarea la care se face referire la primul paragraf se axează în special asupra semnificaţiei semnalizării, mai ales a semnelor care implică folosirea cuvintelor, precum şi asupra comportamentului general şi specific care trebuie adoptat.
Art. 8: Consultarea şi participarea lucrătorilor
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora se desfăşoară, în conformitate cu articolul 11 din Directiva 89/391/CEE, cu privire la problemele reglementate de prezenta directivă, inclusiv anexele I-IX.
Art. 9: Modificări ale anexelor
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9a în ceea ce priveşte modificări de ordin strict tehnic ale anexelor, în vederea luării în considerare a armonizării tehnice şi a standardizării referitoare la proiectarea şi fabricarea mijloacelor şi/sau a dispozitivelor de semnalizare de securitate şi de protecţie a sănătăţii la locul de muncă, precum şi a progreselor tehnice, a evoluţiei reglementărilor sau specificaţiilor internaţionale şi a cunoştinţelor din domeniul semnalizării de securitate şi/sau de protecţie a sănătăţii la locul de muncă.
În cazuri excepţionale şi justificate în mod corespunzător, care implică riscuri iminente, directe şi grave pentru sănătatea şi siguranţa fizice ale lucrătorilor şi ale altor persoane, atunci când din motive imperioase de urgenţă este necesară luarea de măsuri într-un interval de timp foarte scurt, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 9b.
Art. 9a: Exercitarea delegării de competenţe
(1)Competenţa de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condiţiile prevăzute la prezentul articol.
(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 9 se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 26 iulie 2019. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competenţe cu cel puţin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 9 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experţii desemnaţi de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (*).
(*)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.
(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Art. 9b: Procedura de urgenţă
(1)Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare şi se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecţie în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat transmisă Parlamentului European şi Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgenţă.
(2)Atât Parlamentul European, cât şi Consiliul pot formula obiecţii cu privire la un act delegat în conformitate cu procedura menţionată la articolul 9a alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul îşi notifică decizia de a formula obiecţii.
Art. 10
(1)Directiva 77/576/CEE se abrogă la data prevăzută la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf.
Cu toate acestea, în cazurile prevăzute la articolul 5, directiva menţionată anterior rămâne aplicabilă pe o perioadă de cel mult optsprezece luni după această dată.
(2)Orice trimitere la directiva abrogată se referă la dispoziţiile corespunzătoare din prezenta directivă.
Art. 11: Dispoziţii finale
(1)Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la data de 24 iunie 1994.
Statele membre informează de îndată Comisia în acest sens.
(2)Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziţii, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalităţile de efectuare a acestei trimiteri.
(3)Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele dispoziţiilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta directivă.
(4)
[textul din Art. 11, alin. (4) din sectiunea III a fost abrogat la 27-iun-2007 de Art. 3, punctul 10. din Directiva 2007/30/CE/20-iun-2007]
(5)[textul din Art. 11, alin. (5) din sectiunea III a fost abrogat la 27-iun-2007 de Art. 3, punctul 10. din Directiva 2007/30/CE/20-iun-2007]
-****-
Adoptată la Luxemburg, 24 iunie 1992.
Pentru Consiliu Preşedintele José da SILVA PENEDA |
ANEXA I:CERINŢE MINIME GENERALE PRIVIND SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI DE PROTECŢIE A SĂNĂTĂŢII LA LOCUL DE MUNCĂ
1.Observaţii preliminare
1.1.În cazul în care, în conformitate cu regula generală stabilită la articolul 3 din prezenta directivă, este necesară o semnalizare de securitate şi de sănătate, aceasta trebuie să fie în conformitate cu cerinţele specifice prevăzute în anexele II-IX.
1.2.Prezenta anexă introduce aceste cerinţe, descrie diferitele utilizări ale semnalizărilor de securitate şi/sau de protecţie a sănătăţii şi stabileşte regulile generale privind alternanţa şi complementaritatea acestora.
1.3.Semnalizările de securitate şi/sau de protecţie a sănătăţii trebuie să fie utilizate numai pentru a transmite mesajul sau informaţia precizate în directivă.
2.Moduri de semnalizare
2.1.Semnalizare permanentă
2.1.1.Trebuie să se folosească panouri permanente pentru semnalizarea interdicţiilor, avertismentelor sau obligaţiilor şi pentru localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare sau de urgenţă.
Trebuie să se folosească panouri sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanentă destinată localizării şi identificări materialelor şi echipamentelor de stingere a incendiilor.
2.1.2.Semnalizarea pe containere şi conducte trebuie să se realizeze aşa cum este prevăzut în anexa III.
2.1.3.Locurile în care există risc de coliziune şi de cădere trebuie să fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate sau cu panouri.
2.1.4.Marcajul căilor de circulaţie trebuie să se facă în mod permanent cu o culoare de securitate.
2.2.Semnalizare ocazională
2.2.1.Când împrejurările o impun, trebuie să se folosească semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbală, ţinând cont de alternanţa şi combinaţiile prevăzute la punctul 3, pentru semnalizarea evenimentelor periculoase, mobilizarea persoanelor pentru o acţiune specifică, precum şi pentru evacuarea de urgenţă a persoanelor.
2.2.2.Orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie să se facă, în funcţie de împrejurări, printr-un gest de semnalizare şi/sau prin comunicare verbală.
3.Semnale alternative şi complementare
3.1.Oricare din semnele de mai jos se poate folosi, dacă eficienţa este aceeaşi:
- o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole sau denivelări;
- semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbală;
- gesturi de semnalizare sau comunicare verbală.
3.2.Anumite moduri de semnalizare pot fi utilizate împreună, şi anume:
- semnal luminos şi semnal acustic;
- semnal luminos şi comunicare verbală;
- gest de semnalizare şi comunicare verbală.
4.Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplică tuturor indicatoarelor care conţin o culoare de securitate:
Culoare | Semnificaţie sau scop | Instrucţiuni şi informaţii |
Roşu | Semnal de interdicţie | Atitudine periculoasă |
| Alarmă în caz de pericol | Dispozitive de oprire, de scoatere din funcţiune şi de decuplare în caz de avarie Evacuare |
| Echipament de stingere a incendiilor | Identificare şi localizare |
Galben sau galben-oranj | Semnal de avertizare | Atenţie, precauţie Verificare |
Albastru | Semnal obligatoriu | Comportament sau acţiune specifică - purtarea obligatorie a echipamentului individual de protecţie |
Verde | Ieşire de urgenţă, semn de prim ajutor | Uşi, ieşiri, căi de acces, echipament, posturi de lucru, localuri |
| Situaţie de securitate | Revenire la normal |
5.Eficienţa semnalizării nu trebuie să fie impietată de:
5.1.prezenţa unei alte semnalizări sau a unei alte surse de emisie de acelaşi tip care interferează cu vizibilitatea sau cu capacitatea de a auzi, ceea ce implică în special:
5.1.1.amplasarea unui număr excesiv de panouri prea apropiate unul faţă de celălalt;
5.1.2.utilizarea a două semnale luminoase care pot fi confundate, dacă sunt utilizate concomitent;
5.1.3.amplasarea unui semnal luminos în apropierea altei emisii luminoase puţin distincte;
5.1.4.utilizarea concomitentă a două semnale sonore;
5.1.5.utilizarea unui semnal sonor, dacă zgomotul din mediu este prea puternic;
5.2.concepţia necorespunzătoare, numărul insuficient, amplasarea necorespunzătoare, starea necorespunzătoare sau funcţionarea necorespunzătoare a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare.
6.Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie, după caz, să fie curăţate, întreţinute, verificate, reparate şi, dacă este necesar, înlocuite periodic, astfel încât să se asigure menţinerea calităţilor lor intrinseci şi/sau de funcţionare.
7.Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate depind de gradul de risc sau de pericol sau de zona care trebuie acoperită.
8.Semnalizările care necesită o sursă de energie pentru funcţionare trebuie să fie asigurate cu un generator de rezervă în cazul unei pene de curent, cu excepţia cazului în care riscul dispare odată cu căderea acestei energii.
9.Un semnal luminos sau sonor indică, prin declanşarea sa, începutul acţiunii respective; durata semnalului trebuie să fie atât cât o impune acţiunea.
Semnalul luminos sau acustic trebuie să fie reconectat imediat după fiecare utilizare.
10.Semnalele luminoase şi acustice trebuie să facă obiectul unei verificări a bunei lor funcţionări şi a eficienţei lor reale. înainte de punerea lor în funcţiune şi, ulterior, prin verificări periodice.
11.În cazul în care auzul sau vederea lucrătorilor în cauză este limitată, inclusiv prin purtarea echipamentelor individuale de protecţie, trebuie să fie luate măsuri adecvate suplimentare sau de înlocuire.
12.Zonele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor sau a amestecurilor periculoase în cantităţi semnificative trebuie să fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunzător, ales dintre cele prevăzute la secţiunea 3.2 din anexa II, sau trebuie marcate în conformitate cu secţiunea 1 din anexa III, exceptând cazul în care etichetele de pe fiecare ambalaj sau container sunt suficiente în acest scop.
În cazul în care nu există niciun panou de avertizare echivalent în secţiunea 3.2 din anexa II care să avertizeze persoanele cu privire la substanţe sau amestecuri chimice periculoase, trebuie utilizată pictograma de pericol relevantă, astfel cum se prevede în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (*).
(*)Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
ANEXA II:CERINŢE MINIME GENERALE PRIVIND PANOURILE DE SEMNALIZARE
1.Caracteristici intrinseci
1.1.Forma şi culorile panourilor sunt definite la punctul 3, în funcţie de obiectul lor specific (panouri de interdicţie, avertizare, obligativitate, ieşire de salvare, situaţie de urgenţă şi echipament de stingere a incendiilor).
1.2.Pictogramele trebuie să fie cât mai simple posibil şi să includă doar detaliile esenţiale.
1.3.Pictogramele utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate decât cele prezentate la punctul 3, cu condiţia ca semnificaţia lor să rămână neschimbată şi nici o diferenţă sau adaptare să nu provoace confuzie asupra înţelesului.
1.4.Panourile trebuie confecţionate dintr-un material cât mai rezistent la şocuri, intemperii şi agresiuni datorate mediului ambiant.
1.5.Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor trebuie să garanteze o bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestuia.
2.Condiţii de utilizare
2.1.Panourile sunt instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare, orientate în funcţie de unghiul de vedere, ţinându-se cont de eventualele obstacole, fie la intrarea într-o zonă, pentru un pericol general, fie în imediata apropiere a unui risc anume sau a obiectului ce trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat, uşor accesibil şi vizibil.
Fără a aduce atingere dispoziţiilor Directivei 89/654/CEE, se vor utiliza culori fosforescente, materiale reflectorizante sau iluminare artificială, în cazurile în care condiţiile de iluminare naturală sunt precare.
2.2.Panoul trebuie înlăturat când situaţia care îl justifică nu mai există.
3.Panouri utilizate
3.1.Panouri de interdicţie
Caracteristici intrinseci:
- formă rotundă;
- pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşii (partea roşie trebuie să ocupe cel puţin 35 % din suprafaţa panoului).
Panouri utilizate
3.2.Panouri de avertizare
Caracteristici intrinseci:
- formă triunghiulară;
- pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa panoului).
(1)În lipsa unui indicator specific pentru temperaturi ridicate.
*) Panoul de avertizare "Materiale nocive sau iritante" se elimină.
**) Se introduce următoarea notă de subsol asociată panoului de avertizare "Pericol general":
"***Acest panou de avertizare nu este folosit pentru a avertiza persoanele cu privire la substanţe sau amestecuri chimice periculoase, cu excepţia cazurilor în care acesta este folosit în conformitate cu secţiunea 5 al doilea paragraf din anexa III pentru a indica depozitarea de substanţe sau amestecuri periculoase"
3.3.Panouri de obligativitate
Caracteristici intrinseci:
- formă rotundă;
- pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa panoului).
(*) Pictogramă prevăzută în Directiva 90/679/CEE a Consiliului din 26 noiembrie 1990 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici la locul de muncă [a şaptea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 374, 31.12.1990, p. 1).
(**) Fondul acestui panou poate fi în mod excepţional de culoare portocalie, dacă această culoare se justifică în raport cu un panou similar existent privind circulaţia rutieră.
3.4.Panouri pentru ieşirile de salvare şi acordarea primului ajutor
Caracteristici intrinseci:
- formă dreptunghiulară sau pătrată;
- pictogramă albă pe fond verde (partea verde trebuie să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa panoului).
3.5.Panouri privind materialul sau echipamentul necesar pentru stingerea incendiilor
Caracteristici intrinseci:
- formă dreptunghiulară sau pătrată;
- pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie trebuie să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa panoului).
ANEXA III:CERINŢE MINIME PRIVIND SEMNALIZAREA PE CONTAINERE SAU CONDUCTE
1.Containerele utilizate la locul de muncă pentru substanţe sau amestecuri chimice clasificate ca fiind periculoase conform criteriilor pentru clasele de pericol fizic sau pentru sănătate, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, şi containerele utilizate pentru depozitarea unor astfel de substanţe sau amestecuri periculoase, precum şi conductele situate la vedere şi conţin sau transportă astfel de substanţe şi amestecuri periculoase trebuie să fie etichetate cu pictograme de pericol relevante, în conformitate cu dispoziţiile regulamentului respectiv.
Primul paragraf nu se aplică containerelor folosite la locul de muncă pentru perioade scurte de timp, nici containerelor al căror conţinut se schimbă frecvent, cu condiţia să se ia măsuri alternative adecvate, în special pentru informare şi/sau formare, asigurându-se astfel un nivel uniform de protecţie.
Etichetele prevăzute la primul paragraf pot fi:
- înlocuite cu panourile de avertizare stabilite în anexa II, preluându-se aceeaşi pictogramă sau simbol. În cazul în care nu există niciun panou de avertizare echivalent în secţiunea 3.2 din anexa II, trebuie utilizată pictograma de pericol relevantă stabilită în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008,
- completate cu informaţii suplimentare, cum ar fi numele şi/sau formula substanţei sau amestecului periculos şi detalii privind pericolul;
- completate sau înlocuite cu panouri care sunt aplicabile în întreaga Uniune pentru transportul substanţelor sau amestecurilor periculoase, în cazul transportului containerelor la locul unde se lucrează.
2.Această semnalizare trebuie amplasată în următoarele condiţii:
- pe partea sau părţile vizibile;
- sub formă rigidă, autocolantă sau pictată.
3.Dacă este cazul, caracteristicile intrinseci prevăzute în anexa II punctul 1.4 şi condiţiile de utilizare prevăzute în anexa II punctul 2 privind panourile de semnalizare se aplică etichetării prevăzute la punctul 1 din prezenta anexă.
4.Fără a aduce atingere dispoziţiilor punctelor 1, 2 şi 3, etichetele utilizate pe conducte trebuie plasate vizibil, în vecinătatea locurilor conţinând cele mai periculoase substanţe, cum ar fi vanele şi punctele de racordare, şi la distanţe aproximativ egale.
5.Suprafeţele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor sau a amestecurilor periculoase în cantităţi mari trebuie semnalate printr-un panou de avertizare potrivit, dintre cele enumerate în anexa II punctul 3.2, sau identificate în conformitate cu anexa III punctul 1, exceptând cazurile în care etichetarea diferitelor ambalaje sau containere este suficientă în acest scop, ţinându-se cont de dispoziţiile anexei II punctul 1.5 referitoare la dimensiuni.
Unele stocuri de substanţe sau amestecuri periculoase pot fi indicate printr-un panou de avertizare în cazurile de pericol general.
Panourile sau etichetele menţionate anterior trebuie plasate, după caz, în apropierea suprafeţei de depozitare sau pe uşa de acces la depozitul respectiv.
(1)JO L 196, 16.8.1967, p. 1.
(2)JO L 187, 16.7.1988, p. 14.
ANEXA IV:CERINŢE MINIME PRIVIND IDENTIFICAREA ŞI LOCALIZAREA ECHIPAMENTELOR UTILIZATE PENTRU STINGEREA INCENDIULUI
1.Observaţie preliminară
Prezenta anexă se aplică echipamentului destinat exclusiv stingerii incendiilor.
2.Echipamentul folosit la stingerea incendiilor trebuie identificat prin utilizarea unei anumite culori pentru echipament, prin plasarea unui panou de localizare şi/sau utilizarea unei culori specifice pentru a marca locul unde se află echipamentul respectiv sau calea de acces la el.
3.Aceste echipamente se identifică prin culoarea roşie.
Suprafaţa roşie trebuie să fie suficient de mare pentru a permite localizarea rapidă a echipamentului.
4.Panourile prevăzute în anexa II punctul 3.5 trebuie utilizate pentru a marca localizarea acestui echipament.
ANEXA V:CERINŢE MINIME PRIVIND SEMNALIZAREA OBSTACOLELOR, A LOCURILOR PERICULOASE ŞI MARCAREA CĂILOR DE CIRCULAŢIE
1.Semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase
1.1.Semnalizarea riscurilor de lovire de un obstacol şi de cădere a obiectelor şi persoanelor se efectuează cu ajutorul culorii galbene alternativ cu negru sau culorii roşii alternativ cu alb, în interiorul zonelor construite ale întreprinderii, unde au acces lucrătorii în cursul activităţii lor.
1.2.Dimensiunile acestei semnalizări trebuie să ţină cont de dimensiunile obstacolului sau ale locului periculos semnalat.
1.3.Benzile galben-negre sau roşu-albe trebuie să fie înclinate la circa 45° şi să aibă dimensiunile aproximativ egale.
1.4.Exemplu:
2.Marcarea căilor de circulaţie
2.1.Căile de circulaţie ale vehiculelor trebuie marcate clar prin benzi continue, având o culoare perfect vizibilă, de preferinţă albă sau galbenă, ţinându-se cont de culoarea solului, în cazul în care utilizarea şi echipamentul încăperilor impun acest lucru, în vederea asigurării protecţiei lucrătorilor.
2.2.Benzile trebuie amplasate astfel încât să se ţină cont de distanţele de securitate necesare între vehicule şi orice obiect aflat în zonă, precum şi între pietoni şi vehicule.
2.3.Căile permanente de circulaţie situate în exterior, în zonele construite, trebuie, de asemenea, marcate, dacă este necesar, exceptând situaţiile în care zonele respective sunt prevăzute cu dalele sau barierele corespunzătoare.
ANEXA VI:CERINŢELE MINIME PRIVIND SEMNALELE LUMINOASE
1.Caracteristici intrinseci
1.1.Lumina emisă de un semnal trebuie să provoace un contrast luminos adecvat mediului, în funcţie de condiţiile de utilizare prevăzute, fără să producă însă lipsă totală de vizibilitate prin intensitatea prea puternică sau vizibilitate redusă ca urmare a luminării insuficiente.
1.2.Suprafaţa luminoasă care emite un semnal luminos poate avea o culoare uniformă sau poate conţine o pictogramă pe fundal specific.
1.3.Culoarea uniformă trebuie să corespundă tabelului de culori care figurează în anexa I punctul 4.
1.4.Când semnalul conţine o pictogramă, aceasta trebuie să fie realizată, prin analogie, în conformitate cu regulile corespunzătoare prevăzute în anexa II.
2.Reguli specifice de utilizare
2.1.Dacă un dispozitiv poate emite un semnal continuu şi intermitent, semnalul intermitent va fi utilizat pentru a indica, în raport cu semnalul continuu, un nivel mai ridicat de pericol sau o urgenţă crescută de intervenţie sau de acţiune impusă/solicitată.
Durata fiecărui fascicol luminos şi frecvenţa de iluminare a unui semnal luminos intermitent trebuie concepute astfel încât:
- să asigure o bună percepţie a mesajului şi
- să evite orice confuzie, fie între diferitele semnale luminoase, fie cu un semnal luminos continuu.
2.2.Dacă un semnal luminos intermitent este utilizat în locul sau complementar unui semnal acustic, trebuie folosite coduri identice.
2.3.Un dispozitiv care emite un semnal luminos utilizabil în caz de pericol grav trebuie supravegheat în mod special sau prevăzut cu o sursă auxiliară de iluminare.
ANEXA VII:CERINŢE MINIME PRIVIND SEMNALELE ACUSTICE
1.Caracteristici intrinseci
1.1.Un semnal acustic trebuie:
(a)să aibă un nivel sonor net superior zgomotului ambiant, astfel încât să poată fi auzit, fără să fie deranjant sau supărător;
(b)să poată fi recunoscut uşor, ţinând cont în special de durata impulsurilor, de distanţa dintre impulsuri sau de grupurile de impulsuri, şi să poată fi diferenţiat uşor, pe de o parte, de un alt semnal acustic şi, pe de altă parte, de zgomotele ambientale.
1.2.Dacă un dispozitiv poate emite un semnal acustic cu frecvenţă variabilă şi fixă, frecvenţa variabilă va fi utilizată pentru a indica, în raport cu frecvenţa stabilă, un nivel mai ridicat de pericol, o urgenţă crescută de intervenţie sau o acţiune impusă/solicitată.
2.Codul care trebuie utilizat
ANEXA VIII:CERINŢE MINIME PRIVIND COMUNICAREA VERBALĂ
1.Caracteristici intrinseci
1.1.Comunicarea verbală se stabileşte între un vorbitor sau un emiţător şi unul sau mai mulţi auditori, sub forma unui limbaj format din texte scurte, din grupuri de cuvinte şi/sau cuvinte izolate, eventual codificate.
1.2.Mesajele verbale trebuie să fie cât mai scurte, simple şi clare; aptitudinea verbală a vorbitorului şi facultăţile auditive ale auditorului trebuie să fie suficiente pentru a asigura o comunicare verbală sigură.
1.3.Comunicarea verbală este directă (prin intermediul vocii umane) sau indirectă (voce umană sau sintetizată, difuzată prin mijloacele disponibile).
2.Reguli specifice de utilizare
2.1.Persoanele implicate trebuie să cunoască bine limba utilizată, pentru a putea emite şi înţelege corect mesajul verbal şi a adopta, în funcţie de mesaj, comportamentul corespunzător, în domeniul securităţii şi/sau sănătăţii.
2.2.Dacă comunicarea verbală este utilizată în locul sau complementar gestului de semnalizare, trebuie folosite coduri formate din cuvinte, ca de exemplu:
- start | pentru a indica lansarea comenzii | |
- stop | pentru a întrerupe sau încheia o mişcare | |
- opreşte | pentru a opri operaţiunea | |
- ridică | pentru a ridica o greutate | |
- coboară | pentru a coborî o greutate | |
- înainte - înapoi - stânga - dreapta |
|
sensul mişcărilor respective trebuie coordonate, când este cazul, cu gesturile de semnalizare corespunzătoare |
- pericol | pentru a solicita oprirea de urgenţă | |
- repede | pentru a accelera o mişcare, din motive de securitate |
ANEXA IX:CERINŢE MINIME PRIVIND GESTURILE DE SEMNALIZARE
1.Caracteristici
Gesturile de semnalizare trebuie să fie precise, simple, ample, uşor de executat şi de înţeles şi uşor de diferenţiat de alte gesturi de semnalizare.
Utilizarea în acelaşi timp a ambelor braţe trebuie să se facă în mod simetric şi pentru executarea unui singur gest de semnalizare.
Gesturile utilizate pot varia uşor, cu respectarea caracteristicilor de mai sus, sau pot fi mai detaliate în raport cu prezentările de la punctul 3, cu condiţia ca semnificaţia şi înţelegerea lor să fie cel puţin echivalente.
2.Reguli speciale utilizabile
2.1.Persoana care emite semnale, denumită “agent de semnalizare", dă instrucţiunile utilizând mişcări ale braţelor sau mâinilor către persoana care recepţionează semnale, denumit “operator".
2.2.Persoana care semnalizează trebuie să poată urmări vizual toate manevrele, fără să se afle în pericol din cauza lor.
2.3.Responsabilităţile persoanei care semnalizează sunt exclusiv direcţionarea manevrelor şi asigurarea securităţii lucrătorilor aflaţi în imediata sa apropiere.
2.4.Dacă condiţiile prevăzute la punctul 2.2 nu sunt îndeplinite, trebuie să se prevadă încă una sau mai multe persoane care semnalizează.
2.5.Operatorul trebuie să întrerupă manevrele în curs pentru a cere noi instrucţiuni, când nu poate executa ordinele primite cu garanţiile de securitate necesare.
2.6.Accesorii de semnalizare prin gesturi
Persoana care semnalizează trebuie să poată fi uşor recunoscută de către operator.
Persoana care semnalizează poartă unul sau mai multe elemente de recunoaştere, de exemplu: vestă, cască, manşon, banderolă sau paletă.
Elementele de recunoaştere sunt viu colorate şi de preferinţă de o singură culoare, utilizată exclusiv de agentul de semnalizare.
3.Gesturi codificate utilizabile
Observaţii preliminare:
Ansamblul gesturilor de semnalizare indicate mai jos nu aduc atingere folosirii altor coduri, în special în anumite sectoare de activitate, aplicabile la nivel comunitar, care vizează aceleaşi manevre.
Semnificaţie | Descriere | Ilustrare |
A. Semnale generale | ||
START Atenţie Începerea executării comenzii | Braţele întinse orizontal, cu palmele îndreptate în faţă |
|
STOP Întrerupere încheierea mişcării | Braţul drept orientat în sus, cu palma îndreptată în faţă |
|
SFÂRŞITUL operaţiunii | Mâinile împreunate la nivelul pieptului |
|
B. Mişcări verticale | ||
RIDICĂ | Braţul dreptul îndreptat în sus, palma orientată în faţă şi descriind uşor un cerc |
|
COBOARĂ | Braţul dreptul îndreptat în jos, palma orientată în jos şi descriind uşor un cerc |
|
DISTANŢĂ VERTICALĂ | Se indică distanţa necesară cu ajutorul mâinilor |
|
C. Mişcări orizontale | ||
ÎNAINTE | Braţele îndoite, cu palmele în sus; antebraţele se îndreaptă încet spre partea superioară a corpului |
|
ÎNAPOI | Braţele îndoite, cu palmele în jos; antebraţele se îndreaptă încet spre partea inferioară a corpului |
|
DREAPTA către agentul de semnalizare | Braţul drept întins, aproximativ orizontal, cu palma îndreptată în jos şi se execută uşor mişcări ale braţului către dreapta |
|
STÂNGA către agentul de semnalizare | Braţul stâng întins, aproximativ orizontal, cu palma îndreptată în jos şi se execută uşor mişcări ale braţului către stânga |
|
DISTANŢĂ ORIZONTALĂ | Se indică cu mâinile distanţa necesară. |
|
D. Pericol | ||
PERICOL Oprire urgentă | Ambele braţe orientate în sus, cu palmele îndreptate în faţă |
|
REPEDE | Toate mişcările trebuie executate mai repede | |
ÎNCET | Toate mişcările trebuie executate mai încet | |
Publicat în Ediţia Specială a Jurnalului Oficial cu numărul 0 din data de 1 ianuarie 2007