Art. 2d. - Art. 2 d : Absenţa efectelor - Directiva 89/665/CEE/21-dec-1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

În vigoare
Versiune de la: 10 Martie 2016
Art. 2d: Absenţa efectelor
(1)Statele membre garantează declararea absenţei efectelor unui contract de către un organism responsabil de soluţionarea căilor de atac independent de autoritatea contractantă sau faptul că absenţa efectelor contractului menţionat intervine în urma deciziei unui astfel de organism în oricare dintre următoarele cazuri:
a)dacă autoritatea contractantă a atribuit un contract fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, fără ca acest lucru să fie permis în conformitate cu Directiva 2014/24/UE sau cu Directiva 2014/23/UE;

b)în cazul încălcării articolului 1 alineatul (5), a articolului 2 alineatul (3) sau a articolului 2a alineatul (2) din prezenta directivă, dacă această încălcare a privat ofertantul care formulează o cale de atac de posibilitatea de a introduce căi de atac precontractuale, în cazul în care încălcarea respectivă este combinată cu încălcarea Directivei 2014/24/UE sau Directivei 2014/23/UE, dacă această încălcare a afectat şansele ofertantului care formulează o cale de atac de a obţine contractul;

c)în cazurile menţionate la Art. 2b litera (c) al doilea paragraf din prezenta directivă, dacă statele membre au invocat derogarea de la termenul suspensiv pentru contractele bazate pe un acord-cadru şi un sistem dinamic de achiziţie.
(2)Efectele declarării absenţei efectelor unui contract sunt prevăzute în dreptul intern.
Dreptul intern poate să prevadă anularea retroactivă a tuturor obligaţiilor contractuale sau să anuleze numai acele obligaţii care urmează încă să fie executate. În acest ultim caz, statele membre prevăd aplicarea altor sancţiuni în sensul articolului 2e alineatul (2).
(3)Statele membre pot să prevadă posibilitatea ca organismul responsabil de soluţionarea căilor de atac, independent de autoritatea contractantă, să nu declare un contract ca fiind lipsit de efecte, chiar dacă acesta a fost atribuit în mod ilegal potrivit alineatului (1), dacă acest organism constată, după analizarea tuturor aspectelor relevante, că motive imperative de interes general impun menţinerea efectelor contractului. În acest caz, statele membre prevăd, în schimb, aplicarea unor sancţiuni alternative, în sensul articolului 2e alineatul (2).
Interesele economice legate de capacitatea contractului de a produce efecte pot fi avute în vedere ca motiv imperativ numai dacă, în circumstanţe excepţionale, absenţa efectelor ar conduce la consecinţe disproporţionate.
Cu toate acestea, interesele economice în legătură directă cu contractul în cauză nu constituie motive imperative de interes general. Interesele economice în legătură directă cu contractul cuprind, printre altele, costurile generate de întârzieri în executarea contractului, costurile generate de lansarea unei noi proceduri de achiziţii, costurile generate de schimbarea operatorului economic care realizează contractul şi costurile cu privire la obligaţiile legale generate de absenţa efectelor.
(4)Statele membre prevăd că alineatul (1) litera (a) din prezentul articol nu se aplică în cazul în care:
- dacă autoritatea contractantă consideră că atribuirea unui contract fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este permisă în conformitate cu Directiva 2014/24/UE sau cu Directiva 2014/23/UE;

- autoritatea contractantă a publicat un anunţ în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene conform articolului 3a din prezenta directivă, exprimându-şi intenţia de a încheia contractul; şi
- contractul nu a fost încheiat înainte de expirarea unui termen de cel puţin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare publicării respectivului anunţ.
(5)Statele membre prevăd că alineatul (1) litera (c) din prezentul articol nu se aplică în cazul în care:
- autoritatea contractantă consideră că atribuirea unui contract este conformă cu articolul 33 alineatul (4) litera (c) sau cu articolul 34 alineatul (6) din Directiva 2014/24/UE;

- autoritatea contractantă a trimis ofertanţilor interesaţi decizia de atribuire a contractului însoţită de un rezumat al motivelor, astfel cum este menţionat în Art. 2a alineatul (2) al patrulea paragraf prima liniuţă din prezenta directivă; şi
- contractul nu a fost încheiat înainte de expirarea unui termen de cel puţin zece zile calendaristice începând cu ziua următoare trimiterii deciziei de atribuire a contractului către ofertanţii interesaţi prin fax sau alte mijloace electronice sau, în cazul utilizării altor mijloace de comunicare, înainte de expirarea fie a unui termen de cel puţin cincisprezece zile calendaristice începând cu ziua următoare transmiterii deciziei de atribuire a contractului ofertanţilor interesaţi, fie a unui termen de cel puţin zece zile calendaristice începând cu ziua următoare primirii deciziei de atribuire a contractului.