Art. 45. - ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare prin care precizează tipul de măsuri suplimentare menţionate la alineatul (5) şi măsurile minime care trebuie luate de instituţiile de credit şi instituţiile financiare în cazul în care dreptul ţării terţe nu permite punerea în aplicarea a măsurilor cerute de alineatele (1) şi (3). - Directiva 849/20-mai-2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei
Acte UE
Jurnalul Oficial 141L
În vigoare Versiune de la: 30 Decembrie 2024
Art. 45
(1)Statele membre solicită entităţilor obligate care fac parte dintr-un grup să pună în aplicare politici şi proceduri la nivel de grup, inclusiv politici de protecţie a datelor şi politici şi proceduri privind schimbul de informaţii în cadrul grupului în scopul combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului. Politicile şi procedurile respective se pun în aplicare în mod eficace la nivelul sucursalelor şi al filialelor deţinute în proporţie majoritară din statele membre şi din ţările terţe.
(2)Statele membre impun ca entităţile obligate care operează unităţi într-un alt stat membru să se asigure că aceste unităţi respectă dispoziţiile de drept intern ale statului membru respectiv care transpun prezenta directivă.
(3)Statele membre se asigură că, în cazul în care entităţile obligate au sucursale sau filiale deţinute în proporţie majoritară situate în ţări terţe în care cerinţele minime privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului sunt mai puţin stricte decât cele ale statului membru, sucursalele şi filialele deţinute în proporţie majoritară situate în ţara terţă respectivă pun în aplicare cerinţele statului membru, inclusiv pe cele privind protecţia datelor, în măsura în care dreptul ţării terţe permite acest lucru.
(4)Statele membre şi ABE se informează reciproc cu privire la cazurile în care dreptul unei ţări terţe nu permite punerea în aplicare a politicilor şi procedurilor cerute de alineatul (1). În astfel de cazuri, pot fi întreprinse acţiuni coordonate în vederea identificării unei soluţii. Pentru identificarea ţărilor terţe care nu permit punerea în aplicare a politicilor şi procedurilor cerute de alineatul (1), statele membre şi ABE ţin seama de eventualele constrângeri juridice care ar putea împiedica buna funcţionare a acestor politici şi proceduri, inclusiv de constrângerile privind confidenţialitatea, protecţia datelor, precum şi de alte constrângeri care limitează schimbul de informaţii care pot fi relevante în acest scop.
(5)Statele membre impun ca, în cazul în care dreptul ţării terţe nu permite punerea în aplicare a politicilor şi procedurilor cerute de alineatul (1), entităţile obligate se asigură că sucursalele şi filialele deţinute în proporţie majoritară din ţara terţă respectivă aplică măsuri suplimentare pentru a face faţă în mod eficace riscului de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului şi informează autorităţile competente din statul membru de origine. Dacă măsurile suplimentare nu sunt suficiente, autorităţile competente din statul membru de origine aplică măsuri suplimentare de supraveghere, inclusiv măsuri prin care impun grupului să nu stabilească relaţii de afaceri sau să înceteze relaţiile de afaceri respective, să nu efectueze tranzacţii şi, dacă este necesar, să îşi închidă operaţiunile în ţara terţă.
(6)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare prin care precizează tipul de măsuri suplimentare menţionate la alineatul (5) şi măsurile minime care trebuie luate de instituţiile de credit şi instituţiile financiare în cazul în care dreptul ţării terţe nu permite punerea în aplicarea a măsurilor cerute de alineatele (1) şi (3).
ABE înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 26 decembrie 2016.
(7)Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la alineatul (6) din prezentul articol, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentele (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 1094/2010 şi (UE) nr. 1095/2010.
(8)Statele membre se asigură că schimbul de informaţii în cadrul grupului este permis. Informaţiile raportate către unitatea de informaţii financiare, referitoare la suspiciunea că fondurile provin din activităţi infracţionale sau au legătură cu finanţarea terorismului, sunt distribuite în cadrul grupului, cu excepţia cazului în care instrucţiunile din partea unităţii de informaţii financiare prevăd altfel.
(9)Statele membre pot impune emitenţilor de monedă electronică, în sensul definiţiei de la articolul 2 punctul 3 din Directiva 2009/110/CE, prestatorilor de servicii de plată, în sensul definiţiei de la articolul 4 punctul 11 din Directiva (UE) 2015/2366, şi furnizorilor de servicii de criptoactive stabiliţi pe teritoriul lor sub alte forme decât o sucursală şi al căror sediu social se află într-un alt stat membru, să numească un punct de contact central pe teritoriul lor. Punctul de contact central asigură, în numele entităţii care îşi desfăşoară activitatea la nivel transfrontalier, respectarea normelor CSB/CFT şi facilitează supravegherea de către supraveghetori, inclusiv prin punerea la dispoziţia supraveghetorilor a documentelor şi a informaţiilor, la cerere.
(10)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare privind criteriile de stabilire a circumstanţelor în care este adecvată numirea unui punct de contact central în conformitate cu alineatul (9), precum şi funcţiile punctelor de contact centrale.
ABE înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 26 iunie 2017.
(11)Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la alineatul (10) din prezentul articol, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentele (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 1094/2010 şi (UE) nr. 1095/2010.