Art. 39. - Directiva 849/20-mai-2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei
Acte UE
Jurnalul Oficial 141L
În vigoare Versiune de la: 30 Decembrie 2024
Art. 39
(1)Entităţile obligate, precum şi directorii şi angajaţii acestora nu divulgă clientului vizat şi nici altor terţi faptul că informaţiile sunt în curs de transmitere, au fost sau vor fi transmise în conformitate cu articolele 33 sau 34 sau că este în curs sau ar putea fi efectuată o analiză privind spălarea banilor sau finanţarea terorismului.
(2)Interdicţia prevăzută la alineatul (1) nu include divulgarea către autorităţile competente, inclusiv către organismele de autoreglementare, şi nici divulgarea în scopul aplicării legii.
(3)Interdicţia prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol nu împiedică divulgarea între instituţiile de credit şi instituţiile financiare din statele membre, cu condiţia ca acestea să aparţină aceluiaşi grup, sau între respectivele entităţi şi sucursalele şi filialele deţinute în proporţie majoritară ale acestora stabilite în ţări terţe, cu condiţia ca respectivele sucursale şi filiale deţinute în proporţie majoritară să respecte pe deplin politicile şi procedurile la nivel de grup, inclusiv procedurile privind schimbul de informaţii în cadrul grupului, în conformitate cu articolul 45, şi ca politicile şi procedurile la nivel de grup să respecte cerinţele prevăzute în prezenta directivă.
(4)Interdicţia prevăzută la alineatul (1) nu împiedică divulgarea între entităţile obligate, astfel cum este menţionat la articolul 2 alineatul (1) punctul 3 literele (a) şi (b), sau între entităţile din ţări terţe care impun cerinţe echivalente celor prevăzute în prezenta directivă, care îşi desfăşoară activităţile profesionale, ca angajaţi sau nu, în cadrul aceleiaşi persoane juridice sau al unei structuri mai largi de care aparţine persoana şi care are proprietari, conducere sau control de conformitate în comun.
(5)În ceea ce priveşte entităţile obligate menţionate la articolul 2 alineatul (1) punctele 1 şi 2 şi punctul 3 literele (a) şi (b), în cazurile privind acelaşi client şi aceeaşi tranzacţie care implică două sau mai multe entităţi obligate, interdicţia prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol nu împiedică divulgarea între entităţile obligate relevante, cu condiţia ca acestea să fie dintr-un stat membru, sau între entităţile dintr-o ţară terţă care impune cerinţe echivalente celor prevăzute în prezenta directivă şi cu condiţia să aparţină aceleiaşi categorii profesionale şi să se supună unor obligaţii în ceea ce priveşte secretul profesional şi protecţia datelor cu caracter personal.
(6)În cazul în care entităţile obligate menţionate la articolul 2 alineatul (1) punctul 3 literele (a) şi (b) încearcă să descurajeze un client de la a participa la activităţi ilegale, aceasta nu reprezintă o divulgare în înţelesul alineatului (1) din prezentul articol.