Art. 32. - Fiecare unitatea de informaţii financiare este independentă şi autonomă, ceea ce înseamnă că aceasta are autoritatea şi capacitatea de a-şi exercita funcţiile în mod liber, inclusiv abilitatea de a lua decizii autonome de a analiza, solicita şi comunica informaţii specifice. Unitatea de informaţii financiare, în calitatea sa de unitate centrală naţională, este responsabilă de primirea şi analizarea rapoartelor privind tranzacţii suspecte şi a altor informaţii relevante pentru spălarea banilor, infracţiuni principale asociate sau finanţarea terorismului. Unitatea de informaţii financiare este responsabilă de comunicarea către autorităţile competente a rezultatelor analizei sale şi a oricăror informaţii suplimentare relevante, în cazul în care există motive de a suspecta spălarea banilor, infracţiuni principale asociate sau finanţări ale terorismului. Aceasta este în măsură să obţină informaţii suplimentare de la entităţile obligate. - Directiva 849/20-mai-2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei

Acte UE

Jurnalul Oficial 141L

În vigoare
Versiune de la: 30 Decembrie 2024
Art. 32
(1)Fiecare stat membru instituie o unitate de informaţii financiare în scopul de a preveni, detecta şi combate în mod eficace spălarea banilor şi finanţarea terorismului.
(2)Statele membre comunică în scris Comisiei denumirea şi adresa respectivei unităţi de informaţii financiare.
(3)Fiecare unitatea de informaţii financiare este independentă şi autonomă, ceea ce înseamnă că aceasta are autoritatea şi capacitatea de a-şi exercita funcţiile în mod liber, inclusiv abilitatea de a lua decizii autonome de a analiza, solicita şi comunica informaţii specifice. Unitatea de informaţii financiare, în calitatea sa de unitate centrală naţională, este responsabilă de primirea şi analizarea rapoartelor privind tranzacţii suspecte şi a altor informaţii relevante pentru spălarea banilor, infracţiuni principale asociate sau finanţarea terorismului. Unitatea de informaţii financiare este responsabilă de comunicarea către autorităţile competente a rezultatelor analizei sale şi a oricăror informaţii suplimentare relevante, în cazul în care există motive de a suspecta spălarea banilor, infracţiuni principale asociate sau finanţări ale terorismului. Aceasta este în măsură să obţină informaţii suplimentare de la entităţile obligate.
Statele membre furnizează unităţii de informaţii financiare resurse financiare, umane şi tehnice adecvate pentru a-şi îndeplini sarcinile.
(4)Statele membre se asigură că unităţile de informaţii financiare ale acestora au acces, în mod direct sau indirect, în timp util, la informaţiile financiare, administrative şi de aplicare a legii de care au nevoie pentru a-şi îndeplini sarcinile în mod corespunzător. Unităţile de informaţii financiare sunt în măsură să răspundă cererilor de informaţii din partea autorităţilor competente din statul membru respectiv, atunci când aceste cereri de informaţii sunt motivate de suspiciuni privind spălarea banilor, infracţiuni principale asociate sau finanţarea terorismului. Decizia privind efectuarea analizei sau comunicarea informaţiilor rămâne în sarcina unităţii de informaţii financiare.
(5)În cazul în care există motive de fapt pentru a presupune că furnizarea unor astfel de informaţii ar avea un impact negativ asupra investigaţiilor sau analizelor în curs de desfăşurare sau, în circumstanţe excepţionale, în cazul în care divulgarea informaţiilor ar fi în mod clar disproporţionată faţă de interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice sau ar fi irelevantă în ceea ce priveşte scopurile pentru care a fost solicitată, unitatea de informaţii financiare nu are obligaţia de a da curs cererii de informaţii.
(6)Statele membre impun autorităţilor competente să prezinte unităţii de informaţii financiare feedback cu privire la utilizarea informaţiilor furnizate în conformitate cu prezentul articol şi la rezultatul investigaţiilor sau inspecţiilor efectuate pe baza respectivelor informaţii.
(7)Statele membre se asigură că unitatea de informaţii financiare are competenţa de a lua măsuri urgente, direct sau indirect, atunci când există o suspiciune că o tranzacţie are legătură cu spălarea banilor sau finanţarea terorismului, precum şi de a suspenda sau de a refuza tranzacţia aflată în derulare, în scopul analizării acesteia, al confirmării suspiciunii şi al comunicării rezultatelor analizei către autorităţile competente. Unitatea de informaţii financiare este împuternicită să întreprindă astfel de măsuri, direct sau indirect, la cererea unei unităţi de informaţii financiare dintr-un alt stat membru, pentru perioadele şi în condiţiile prevăzute în dreptul intern al unităţii de informaţii financiare care primeşte cererea.
(8)Funcţia de analiză a unităţii de informaţii financiare constă în următoarele:
a)o analiză operaţională care se axează pe cazuri individuale şi obiective specifice sau pe informaţii selectate adecvate, în funcţie de tipul şi volumul informaţiilor primite şi de utilizarea preconizată a informaţiilor după comunicarea acestora; şi
b)o analiză strategică pentru abordarea tendinţelor şi a practicilor recurente de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului.
(9)Fără a aduce atingere articolului 34 alineatul (2), în contextul funcţiilor sale, fiecare unitate de informaţii financiare este în măsură să solicite, să obţină şi să utilizeze informaţii de la orice entitate obligată în scopul menţionat la alineatul (1) din prezentul articol, chiar dacă nu a fost depus un raport prealabil în temeiul articolului 33 alineatul (1) litera (a) sau al articolului 34 alineatul (1).