Directiva 64/432/CEE/26-iun-1964 privind problemele de inspecţie veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine şi porcine

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 30 Aprilie 2016

Dată act: 26-iun-1964

Emitent: Consiliul Comunitatii Economice Europene

întrucât, în temeiul articolului 36 din tratat, dreptul statelor membre de a menţine interdicţiile sau restricţiile la importuri, exporturi sau produse în tranzit din motive de protecţie a sănătăţii şi vieţii oamenilor şi animalelor nu le scuteşte pe acestea de obligaţia de a apropia dispoziţiile de reglementare a acestor interdicţii şi restricţii, în măsura în care diferenţele dintre aceste dispoziţii îngreunează punerea în aplicare şi funcţionarea politicii agricole comune;

Art. 1

Art. 2

(2)În plus, pentru necesităţile prezentei directive, se înţelege prin:

p)regiune: parte din teritoriul unui stat membru, cu o suprafaţă de cel puţin 2 000 km², supusă controlului autorităţilor competente şi care include cel puţin una din regiunile administrative următoare:

Art. 3

(2)Animalele din speciile bovină şi porcină menţionate de prezenta directivă trebuie:

Art. 4

Art. 5

(1)Animalele din speciile bovină şi porcină care intră sub incidenţa prezentei directive trebuie să fie însoţite, în timpul transportului spre locul lor de destinaţie, de un certificat de sănătate animală in conformitate cu modelele 1 sau 2 din anexa F. Acest certificat trebuie să conţină o singură pagină sau, în cazul în care sunt necesare mai multe pagini, acestea trebuie să fie aşezate în aşa fel încât fiecare pereche sau grup de pagini să facă parte dintr-un tot indivizibil, şi un număr de serie. Trebuie să fie întocmit în ziua controlului de sănătate animală, în cel puţin una dintre limbile oficiale ale ţării de destinaţie. Durata de valabilitate este de 10 zile de la data controlului de sănătate animală.

(2)Controalele de sănătate animală pentru eliberarea certificatului de sănătate animală (inclusiv garanţiile suplimentare) pentru un lot de animale pot fi efectuate în exploataţia de origine sau într-un centru de colectare. În acest scop, autoritatea competentă se asigură că orice certificat de sănătate animală este întocmit de medicul veterinar oficial în urma inspecţiilor, vizitelor şi controalelor prevăzute de prezenta directivă.

b)animalele provenite dintr-o exploataţie calificată corespunzător reţelei prevăzute la articolul 14, certificatul respectiv poate fi întocmit:

(5)Animalele care intră sub incidenţa prezentei directive pot tranzita un centru de colectare situat pe teritoriul unui stat membru care nu este statul membru de destinaţie. În acest caz, certificatul întocmit în conformitate cu modelele 1 sau 2 din anexa F, după caz (inclusiv sectiunea C) trebuie completat de medicul veterinar oficial responsabil din statul membru de origine al animalelor. Medicul veterinar oficial responsabil de centrul de colectare furnizează un atestat pentru statul membru de destinaţie, întocmind un al doilea certificat, în conformitate cu modelele 1 sau 2 din anexa F, după caz, unde scrie numărul de serie al certificatului original şi pe care îl anexează la certificatul original sau unei copii legalizate conforme a acestui certificat. În acest caz, durata de valabilitate combinată a certificatului nu poate depăşi durata prevăzută la alineatul (1).

Art. 6

(1)Pe lângă cerinţele enunţate la articolele 3, 4 şi 5, animalele de creştere şi pentru producţie trebuie:

- să fi rămas într-o singură exploataţie timp de 30 de zile înaintea îmbarcării sau de la naştere în exploataţia de origine, în cazul în care sunt în vârstă de mai puţin de 30 de zile. Medicul veterinar oficial trebuie, pe baza identificării oficiale prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (c) şi a documentelor oficiale, să aibă certitudinea că animalele au îndeplinit această condiţie şi că, în plus, sunt originare dintr-o ţară a Comunităţii sau că au fost importate dintr-o ţară terţă, conform legislaţiei comunitare în domeniul sănătăţii animale.

(2)Pe lângă cerinţele enunţate la articolele 3, 4 şi 5, animalele de creştere şi pentru producţie din specia bovină trebuie:

a)să provină dintr-un şeptel de bovine oficial indemn de tuberculoză şi, în cazul animalelor mai mari de şase săptămâni, să prezinte rezultate negative la testul cutanat cu tuberculină efectuat în conformitate cu dispoziţiile punctului 2.2 din anexa B fie în decursul celor 30 de zile care au precedat părăsirea şeptelului de origine, fie într-un loc sau în anumite condiţii care urmează să fie definite în conformitate cu procedura menţionată la articolul 17

b)în cazul animalelor necastrate care provin dintr-o exploataţie bovină oficial indemnă de bruceloză şi sunt în vârstă de mai mult de doisprezece luni, să fi prezentat un titru de Brucella mai mic de 30 de unităţi internaţionale de aglutinare pe mililitru la o seroaglutinare [sau orice alt test autorizat de o procedură a Comitetului veterinar permanent (CVP) după adoptarea protocoalelor pertinente] efectuată în decursul celor 30 de zile premergătoare ieşirii din efectivul de origine şi conform dispoziţiilor anexei C secţiunea A.

c)să provină dintr-o exploataţie oficial indemnă de leucoza bovină enzootică şi, în cazul animalelor în vârstă de mai mult de doisprezece luni, să fi reacţionat negativ la un test individual efectuat în decursul celor 30 de zile premergătoare ieşirii lor din efectivul de origine, conform dispoziţiilor anexei D.

e)până la 31 decembrie 2000, nu vor face obiectul cerinţelor de testare stabilite la litera (a) sau (b) bovinele în vârstă de mai puţin de 30 de luni, destinate producţiei de carne şi care:

(3)Pe lângă cerinţele articolelor 3, 4 şi 5, animalele de carne din specia bovină trebuie să provină din efective oficial indemne de tuberculoză sau de leucoza bovină enzootică şi, în cazul în care bovinele sunt necastrate, din efective oficial indemne de bruceloză.

Art. 6^a

Art. 7

- fie într-un centru de colectare autorizat, caz în care trebuie să fie duse după cumpărare într-un abator unde să fie sacrificate în cel mai scurt timp, la trei zile lucrătoare după sosirea lor în centrul de colectare, conform cerinţelor de sănătate animală. În nici un moment între sosirea în centrul de colectare şi sosirea în abator, respectivele animale nu pot intra în contact cu animale biongulate, altele decât cele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta directivă.

Art. 8

Fiecare stat membru transmite Comisiei, înainte de data de 31 mai a fiecărui an şi începând cu 1999, un bilanţ detaliat al cazurilor de boli prevăzute la anexa E partea I sau de orice altă boală supusă garanţiilor suplimentare prevăzute de legislaţia comunitară pe teritoriul său în cursul anului anterior, precum şi un bilanţ detaliat asupra programelor de control sau de eradicare în curs. Aceste informaţii se vor baza pe criterii uniforme, care urmează să fie stabilite conform procedurii prevăzute la articolul 17. Comisia comunică statelor membre aceste informaţii, în cadrul Comitetului veterinar permanent, şi poate să le utilizeze în special în relaţie cu deciziile prevăzute în anexele A şi D.

Art. 9

(1)Un stat membru care are un program naţional obligatoriu de combatere a uneia dintre bolile contagioase enumerate în anexa E partea II pentru întregul teritoriu sau o parte din acesta poate prezenta Comisiei respectivul program, indicând în special:

(2)Comisia examinează programele comunicate de statele membre. Programele menţionate la alineatul (1) pot fi aprobate cu respectarea criteriilor menţionate la alineatul (1), conform procedurii prevăzute la articolul 17. Conform aceleiaşi proceduri, garanţiile complementare, generale sau limitate, care pot fi cerute în comerţul intracomunitar, trebuie precizate simultan sau la trei luni după aprobarea programelor. Aceste garanţii trebuie să fie cel mult echivalente cu cele pe care statul membru le pune în aplicare la nivel naţional.

Art. 10

(1)Un stat membru care consideră că este complet sau parţial indemn de una dintre bolile enumerate în anexa E partea II prezintă Comisiei documentele doveditoare. El precizează în special:

Art. 11

(1)Statele membre se asigură că, pentru a putea fi autorizate de autoritatea competentă, centrele de colectare respectă cel puţin condiţiile următoare. Centrele trebuie:

d)în funcţie de capacitatea de primire, să dispună:

e)să admită numai animalele identificate, provenite din efective oficial indemne de tuberculoză, bruceloză şi leucoză şi animalele de carne care corespund condiţiilor stabilite în prezenta directivă şi în special celor prevăzute la articolul 6 alineatul (3). În acest scop, în cazul în care animalele sunt admise, proprietarul sau responsabilul centrului verifică sau dispune verificarea mărcilor de identificare ale animalelor şi a documentelor de sănătate animală sau a altor documente de însoţire proprii speciilor sau categoriilor în cauză;

(2)Proprietarul sau responsabilul centrului de colectare trebuie, fie pe baza documentului de însoţire, fie pe baza numerelor sau mărcilor de identificare ale animalelor, să înscrie într-un registru sau pe suport informatic şi să păstreze timp de cel puţin trei ani următoarele informaţii:

(4)Autoritatea competentă poate suspenda sau retrage autorizaţia în cazul nerespectării prezentului articol sau a altor dispoziţii corespunzătoare din prezenta directivă sau din Regulamentul (CE) nr. 1/2005 sau a unor reglementări din legislaţia sanitar-veterinară comunitară enumerate la capitolul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE (^*). Autorizaţia poate fi acordată din nou atunci când autoritatea competentă consideră că centrul de colectare respectă integral toate dispoziţiile corespunzătoare menţionate de prezentul alineat.

Art. 12

(1)Statele membre se asigură că transportatorii respectă următoarele condiţii suplimentare:

a)pentru transportul de animale, transportatorii trebuie să utilizeze mijloace de transport care sunt:

(2)Transportatorul trebuie să se asigure că, pentru fiecare vehicul utilizat pentru transportul de animale, se păstrează un registru care cuprinde cel puţin următoarele informaţii care vor fi păstrate cel puţin trei ani:

Art. 13

(1)Statele membre se asigură că toţi comercianţii sunt înregistraţi şi aprobaţi, primesc un număr de autorizare de la autoritatea competentă şi îndeplinesc următoarele condiţii:

a)trebuie să comercializeze numai animale identificate ca provenind din efective oficial indemne de tuberculoză, bruceloză şi leucoză sau animale de carne care corespund condiţiilor stabilite de prezenta directivă şi în special celor prevăzute la articolul 6 alineatul (3). În acest sens, comerciantul se asigură că animalele sunt identificate corect şi sunt însoţite de documente de sănătate animală adecvate pentru speciile în cauză.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza tranzacţiile de animale identificate care nu corespund condiţiilor prevăzute la primul paragraf, cu condiţia ca acestea să fie duse imediat într-un abator din statul membru de origine, fără a tranzita prin instalaţiile lor, pentru a fi sacrificate cât mai repede posibil, pentru a se evita orice răspândire a bolii. Dispoziţiile necesare trebuie luate astfel încât aceste animale să nu poată intra în contact cu alte animale şi astfel încât să fie sacrificate separat de alte animale;

b)comerciantul trebuie, pe baza documentului de însoţire al animalelor sau pe baza numerelor sau mărcilor de identificare ale animalelor, să înscrie într-un registru sau pe suport electronic şi să păstreze timp de cel puţin trei ani următoarele informaţii:

(2)Statele membre se asigură că fiecare instalaţie utilizată de comercianţi pentru a-şi exercita profesia este înregistrată şi dotată de autoritatea competentă cu un număr de autorizare şi că este conformă cu următoarele condiţii:

c)dispune de:

Art. 14

(1)Autoritatea competentă dintr-un stat membru poate institui un sistem de reţele de control.

(2)Sistemul de reţele de control are drept obiective principale calificarea oficială a exploataţiilor, menţinerea acestei calificări prin inspecţii periodice, colectarea datelor epidemiologice şi controlul bolilor astfel încât să se garanteze respectarea tuturor dispoziţiilor prezentei directive sau ale oricărei alte directive pertinente în domeniul sănătăţii animale.

Sistemul de reţele de supraveghere este obligatoriu în toate exploataţiile de pe teritoriul statului membru care a pus în practică un astfel de sistem. Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza instituirea unui astfel de sistem de reţele într-o parte a teritoriului care conţine una sau mai multe regiuni alăturate cum sunt cele definite la articolul 2 alineatul (2) litera (p). În cazul în care se acordă această derogare, circulaţia animalelor din regiuni care nu fac parte din sistemul de reţele spre partea respectivă a teritoriului intră sub incidenţa dispoziţiilor prezentei directive.

(3)Autoritatea competentă se asigură că obligaţiile menţionate la alineatul (2) sunt cel puţin următoarele:

A.Orice proprietar al unei exploataţii sau orice persoană care îşi asumă această responsabilitate trebuie:

B.Medicul veterinar autorizat menţionat la articolul 2 alineatul (2) litera (m) este supus controlului autorităţii competente şi trebuie să respecte următoarele condiţii:

1.Pentru fiecare animal:

3.Baza de date trebuie să permită, în orice moment, accesul la următoarele informaţii:

(5)Statele membre care pun în aplicare un sistem de reţele de control operaţional conform alineatelor (1) - (4), timp de cel puţin doisprezece luni, solicită Comisiei să-l aprobe conform procedurii prevăzute la articolul 17.

Art. 15

(2)În cazul în care se confirmă că dispoziţiile prezentei directive nu sunt sau nu au fost respectate, autoritatea competentă din locul unde s-a constatat nerespectarea trebuie să ia măsurile adecvate atât pentru a salvgarda sănătatea animalelor, cât şi pentru a preveni răspândirea bolii.

c)a dispune sacrificarea animalelor. Destinaţia şi utilizarea acestor animale după sacrificare sunt reglementate conform:

- dispoziţiilor prevăzute de Directiva 90/667/CEE în cazul în care nu se poate stabili starea de sănătate a animalelor sau în cazul în care acestea ar putea prezenta un risc în ceea ce priveşte sănătatea animală sau sănătatea publică. Cu toate acestea, în cazul în care se recomandă aplicarea dispoziţiilor prevăzute de Directiva 90/667/CEE, trebuie să se acorde proprietarului sau împuternicitului său un termen de regularizare înainte de a recurge la această ultimă posibilitate. În acest caz se aplică dispoziţiile alineatului (3) din prezentul articol.

Art. 18

c)pentru circulaţia porcinelor, respectând dispoziţiile prevăzute la articolul 14 alineatul (3) litera (c) punctul 3:

ANEXA A:

I.Şeptel de bovine oficial indemn de tuberculoză

1.Se consideră că un şeptel de bovine este oficial indemn de tuberculoză în cazul în care:

b)toate bovinele cu vârsta mai mare de şase săptămâni au prezentat o reacţie negativă la cel puţin două teste oficiale intradermice de tuberculinare, efectuate în conformitate cu anexa B, într-un interval de şase luni de la eliminarea oricărei infecţii din şeptel şi în intervalul următor de şase luni, sau, în cazul în care şeptelul a fost constituit exclusiv din animale ce provin din şepteluri oficial indemne de tuberculoză, primul test se efectuează după minimum 60 de zile de la constituirea şeptelului şi al doilea test nu este necesar;

c)după încheierea primului test prevăzut la litera (b), în şeptel nu au fost introduse bovine cu vârsta mai mare de şase săptămâni, cu excepţia cazului în care acestea au prezentat o reacţie negativă la un test intradermic de tuberculinare efectuat şi evaluat în conformitate cu anexa B şi care a avut loc în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior introducerii în şeptel; în cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în şeptel, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, astfel încât să se evite orice contact direct sau indirect cu celelalte animale, până ce reacţia se dovedeşte negativă.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate să nu solicite efectuarea acestui test în ceea ce priveşte circulaţia animalelor pe teritoriul propriu, în cazul în care animalul provine dintr-un şeptel oficial indemn de tuberculoză, cu excepţia unui stat membru în care, la 1 ianuarie 1998 şi până la obţinerea statutului de regiune oficial indemnă de tuberculoză, autoritatea competentă a solicitat efectuarea acestor teste în cazul animalelor care circulă între şepteluri ce participă într-un sistem în reţea, în conformitate cu articolul 14.

2.Statutul oficial indemn de tuberculoză al unui şeptel de bovine se menţine în cazul în care:

c)cu excepţia viţeilor cu vârsta mai mică de şase săptămâni născuţi în exploataţie, toate animalele din exploataţie sunt supuse, anual, unui test de tuberculinare de rutină în conformitate cu anexa B.

- în cazul în care media - stabilită la data de 31 decembrie a fiecărui an - procentajelor anuale de şepteluri de bovine la care s-a confirmat infectarea cu tuberculoză nu depăşeşte 1 % din şeptelurile aflate în zona determinată în decursul celor mai recente două perioade anuale de supraveghere, intervalul între testările de rutină ale şeptelului poate creşte la doi ani, iar masculii pentru îngrăşat dintr-o unitate epidemiologică izolată pot fi scutiţi de testul de tuberculinare, cu condiţia să provină din şepteluri oficial indemne de tuberculoză, iar autoritatea competentă să garanteze că masculii pentru îngrăşat nu vor fi folosiţi pentru reproducere şi vor fi trimişi direct la locul de sacrificare;

3¹.3^a. Statutul oficial indemn de tuberculoză al unui şeptel se suspendă în cazul în care:

b)se consideră că unul sau mai multe animale au prezentat o reacţie pozitivă la un test de tuberculinare sau în cazul în care, la examinarea post-mortem, se suspectează un caz de tuberculoză.

Atunci când se consideră că un animal a prezentat o reacţie pozitivă, acesta este îndepărtat din şeptel şi sacrificat. Se efectuează examinările post-mortem, de laborator şi epidemiologice adecvate ale animalului care a prezentat o reacţie pozitivă sau ale carcasei animalului suspect. Statutul şeptelului va rămâne suspendat până la finalizarea tuturor examinărilor de laborator. În cazul în care nu se confirmă prezenţa tuberculozei, suspendarea statutului oficial indemn de tuberculoză poate fi ridicată după testarea cu rezultate negative a tuturor animalelor cu vârsta mai mare de şase săptămâni după minimum 42 de zile de la îndepărtarea animalului (animalelor) care au reacţionat pozitiv; sau

d)cu toate acestea, prin derogare de la cerinţele prevăzute la punctul (c), în statul membru în care autoritatea competentă efectuează testări de rutină ale şeptelului prin utilizarea testului comparativ de tuberculinare descris în anexa B şi în cazul unui şeptel în care nu au fost declarate animale cu reacţii pozitive confirmate timp de cel puţin trei ani, autoritatea competentă poate decide să nu limiteze circulaţia altor animale în interiorul şeptelului, cu condiţia ca statutul animalelor cu reacţii neconcludente să fie clarificat prin testarea după 42 de zile, iar animalele din exploataţie să nu fie introduse în comerţul intracomunitar până la clarificarea statutului animalelor cu reacţii neconcludente. În cazul în care, la testare, animalele respective prezintă o reacţie pozitivă sau continuă să prezinte reacţii neconcludente, se aplică dispoziţiile prevăzute la punctul (b). În cazul în care prezenţa bolii este confirmată ulterior, toate animalele care ies din exploataţie de la data efectuării ultimului test al şeptelului cu rezultate exclusiv negative trebuie localizate şi testate.

3².3^b. Statutul oficial indemn de tuberculoză al şeptelului se retrage în cazul în care prezenţa tuberculozei este confirmată prin izolarea M. bovis la examinarea de laborator.

d)din orice alte motive considerate necesare pentru controlul tuberculozei bovine.

Localizarea şi verificarea se realizează de către autoritatea competentă cu privire la orice şeptel suspect din punct de vedere epidemiologic. Statutul oficial indemn de tuberculoză rămâne retras până la finalizarea operaţiunilor de curăţare şi dezinfectare a unităţii şi a ustensilelor şi până la momentul în care toate animalele cu vârsta mai mare de şase săptămâni prezintă reacţii negative la cel puţin două teste consecutive de tuberculinare, primul test fiind efectuat după minimum 60 de zile, iar al doilea după minimum patru luni şi maximum 12 luni de la îndepărtarea ultimului animal cu reacţie pozitivă la test.

4.Pe baza informaţiilor prezentate în conformitate cu articolul 8, un stat membru sau o parte a unui stat membru pot fi declarate oficial indemne de tuberculoză, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, cu condiţia respectării următoarelor condiţii:

5.Statul membru sau o parte a statului membru îşi păstrează statutul oficial indemn de tuberculoză în cazul în care respectă condiţiile prevăzute la punctul 4 literele (a)-(d). Cu toate acestea, în cazul în care există dovezi cu privire la o schimbare semnificativă a situaţiei privind tuberculoza într-un stat membru sau o parte a unui stat membru care au fost recunoscute oficial indemne de tuberculoză, Comisia poate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, să adopte o decizie de suspendare sau de revocare a statutului până la îndeplinirea cerinţelor din prezenta decizie.

II.Şepteluri de bovine oficial indemne de bruceloză şi indemne de bruceloză

1.Se consideră că un şeptel de bovine este oficial indemn de bruceloză în cazul în care:

d)orice bovină care intră în şeptel provine din şepteluri oficial indemne de bruceloză şi, în cazul bovinelor cu vârsta mai mare de 12 luni, au prezentat un titru brucelic mai mic de 30 unităţi internaţionale (UI) de aglutinare/ml la testul de seroaglutinare în conformitate cu anexa C sau au reacţionat negativ la oricare dintre testele agreate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care sunt introduse în şeptel: în cazul în care testarea are loc ulterior introducerii în şeptel, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale din şeptel, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacţia se dovedeşte negativă.

2.Statutul oficial indemn de bruceloză al unui şeptel de bovine se menţine în cazul în care:

a)unul dintre următoarele regimuri de testare se desfăşoară anual, cu rezultate negative, în conformitate cu anexa C:

- în cazul în care cel puţin 99,8 % din şeptelurile de bovine au fost recunoscute oficial indemne de bruceloză timp de cel puţin patru ani, intervalul între controale poate fi prelungit la doi ani, în cazul în care toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni sunt testate sau testarea poate fi limitată la animalele cu vârsta mai mare de 24 de luni, în cazul în care se continuă testarea anuală a şeptelurilor. Controalele trebuie efectuate cu unul dintre testele serologice prevăzute la punctul 10;

b)toate bovinele care intră în şeptel provin exclusiv din şepteluri cu statut oficial indemne de bruceloză şi, în cazul bovinelor cu vârsta mai mare de 12 luni, au prezentat un titru brucelic mai mic de 30 de unităţi internaţionale (UI) de aglutinare/ml la un test de seroaglutinare în conformitate cu anexa C sau au reacţionat negativ la oricare dintre testele agreate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în şeptel; în cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în şeptel, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacţia se dovedeşte negativă.

c)sub rezerva punctului (b), bovinele care provin din şepteluri indemne de bruceloză pot fi introduse într-un şeptel oficial indemn de bruceloză în cazul în care au vârsta mai mare de 18 luni şi, în cazul în care au fost vaccinate împotriva brucelozei, vaccinarea a avut loc în urmă cu cel puţin un an.

3¹.3^a. Statutul oficial indemn de bruceloză al unui şeptel se suspendă în cazul în care:

b)în urma testelor de laborator sau din motive clinice, una sau mai multe bovine sunt suspecte de bruceloză şi animalele suspecte au fost sacrificate sau izolate pentru a se evita contactul direct sau indirect cu celelalte animale.

3².3^b. Statutul oficial indemn de bruceloză al unui şeptel se retrage în cazul în care, în urma testelor de laborator sau a investigaţiilor epidemiologice, s-a confirmat infectarea şeptelului cu brucella.

Statutul şeptelului este revizuit în cazul în care animalele din specia bovină prezente în şeptel în momentul izbucnirii focarului au fost sacrificate sau în cazul în care şeptelul a fost supus testării de control şi toate animalele cu vârsta mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive efectuate la intervale de 60 de zile, primul fiind efectuat la cel puţin 30 de zile după îndepărtarea animalului (animalelor) care a (au) prezentat o reacţie pozitivă.

4.Un şeptel de bovine este indemn de bruceloză în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul 1 literele (b) şi (c) şi atunci când vaccinarea s-a desfăşurat după cum urmează:

(ii)bovinele cu vârsta mai mică de 30 de luni care au fost vaccinate cu vaccin cu tulpină de virus viu 19 pot prezenta la testul de seroaglutinare un rezultat mai mare de 30 unităţi internaţionale (UI), dar mai mic de 80 de unităţi internaţionale (UI) de aglutinare/mililitru, cu condiţia ca, la reacţia de fixare a complementului, să prezinte un rezultat mai mic de 30 de unităţi CEE în cazul femelelor vaccinate în urmă cu mai puţin de 12 luni sau mai puţin de 20 de unităţi CEE în toate celelalte cazuri.

5.Statutul indemn de bruceloză al unui şeptel de bovine se menţine în cazul în care:

- provin din şepteluri cu statut indemn de bruceloză, au vârsta mai mică de 30 de luni şi au fost vaccinate cu vaccin cu tulpină de virus viu 19, în cazul în care la testul de seroaglutinare prezintă un rezultat mai mare de 30 unităţi internaţionale (UI), dar mai mic de 80 unităţi internaţionale (UI) de aglutinare/mililitru cu condiţia ca, la reacţia de fixare a complementului, să prezinte un rezultat mai mic de 30 de unităţi CEE în cazul femelelor vaccinate în urmă cu mai puţin de 12 luni sau mai mic de 20 de unităţi CEE în toate celelalte cazuri.

6¹.6^a. Statutul indemn de bruceloză al unui şeptel se suspendă în cazul în care:

b)în urma testelor de laborator sau din motive clinice, unul sau mai multe animale cu vârsta mai mare de 30 de luni este suspect de bruceloză şi animalul (animalele) suspect(e) a (au) fost sacrificate sau izolate pentru a se evita contactul direct sau indirect cu celelalte animale.

În cazul în care animalele care urmează să fie testate, în conformitate cu dispoziţiile celor două paragrafe anterioare, au vârsta mai mică de 30 de luni şi au fost vaccinate cu vaccin cu tulpină de virus viu 19, se poate considera că prezintă rezultate negative în cazul unui rezultat la testul de seroaglutinare mai mare de 30 unităţi internaţionale (UI), dar mai mic de 80 unităţi internaţionale (UI) de aglutinare/mililitru, cu condiţia ca, la reacţia de fixare a complementului, ele să prezinte un rezultat mai mic de 30 unităţi CEE în cazul femelelor vaccinate în urmă cu mai puţin de 12 luni sau mai mic de 20 unităţi CEE în toate celelalte cazuri.

6².6^b. Statutul indemn de bruceloză al şeptelului se retrage în cazul în care, în urma testelor de laborator din cadrul investigaţiilor epidemiologice, s-a confirmat infectarea şeptelului cu brucella. Statutul şeptelului este revizuit în cazul în care toate bovinele prezente în şeptel în momentul izbucnirii focarului au fost sacrificate sau în cazul în care şeptelul a fost supus testării de control şi toate animalele nevaccinate cu vârsta mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive efectuate la intervale de 60 de zile, primul fiind efectuat la cel puţin 30 de zile după îndepărtarea animalului (animalelor) care a (au) prezentat o reacţie pozitivă.

În cazul în care toate animalele care urmează să fie testate, în conformitate cu dispoziţiile paragrafului anterior, au vârsta mai mică de 30 de luni şi au fost vaccinate cu vaccin cu tulpină de virus viu 19, se poate considera că prezintă rezultate negative în cazul unui titru brucelic mai mare de 30 unităţi internaţionale (UI), dar mai mic de 80 unităţi internaţionale (UI) de aglutinare/mililitru, cu condiţia ca, la reacţia de fixare a complementului, ele să prezinte un rezultat mai mic de 30 unităţi CEE în cazul femelelor vaccinate în urmă cu mai puţin de 12 luni sau mai mic de 20 unităţi CEE în toate celelalte cazuri.

7.Un stat membru sau o regiune a unui stat membru pot fi declarate oficial indemne de bruceloză în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a)nu s-au înregistrat, cel puţin în ultimii trei ani, cazuri de avort din cauza infectării cu brucella sau cazuri de izolare a B. abortus şi cel puţin 99,8 % din şepteluri au obţinut statutul oficial indemn de bruceloză în fiecare an, timp de cinci ani consecutivi, procentajul fiind calculat la data de 31 decembrie a fiecărui an calendaristic. Cu toate acestea, în cazul în care autoritatea competentă adoptă o politică de sacrificare a întregului şeptel, cazurile izolate, pe care cercetarea epidemiologică le consideră provocate de introducerea unor animale din exteriorul statutului membru sau al unei părţi a statului membru şi din şepteluri al căror statut oficial indemn de bruceloză a fost suspendat sau retras din alte motive decât suspiciunea cu privire la contaminare, nu vor fi luate în considerare la calcularea procentajului anterior, cu condiţia ca autoritatea competentă centrală a statului membru în care s-au constatat incidentele să întocmească situaţii anuale şi să le transmită Comisiei, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2), şi

8.Sub rezerva punctului 9, un stat membru sau o regiune a unui stat membru declarate oficial indemne de bruceloză îşi păstrează statutul în cazul în care:

9.Statul membru sau regiunea unui stat membru declarate oficial indemne de bruceloză au obligaţia de a informa Comisia cu privire la toate cazurile de bruceloză. În cazul în care există dovezi cu privire la o schimbare semnificativă a situaţiei privind bruceloza într-un stat membru sau o parte a unui stat membru care au fost recunoscute oficial indemne de bruceloză, Comisia poate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, să propună suspendarea sau revocarea statutului până la îndeplinirea cerinţelor prezentei decizii.

10.În sensul secţiunii II, se consideră test serologic testul de seroaglutinare, testul cu antigen Brucella tamponat, reacţia de fixare a complementului, testul de aglutinare a plasmei, testul inelar pe plasmă, testul de microaglutinare sau testul ELISA individual efectuat pe probe de sânge, în conformitate cu descrierea din anexa C. Se acceptă, de asemenea, orice alt test de diagnostic agreat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 şi descris în anexa C, în sensul secţiunii II. Se consideră test pe probe de lapte testul inelar efectuat pe probe de lapte sau un test ELISA efectuat pe probe de lapte, în conformitate cu anexa C.

ANEXA B:TUBERCULOZA

1.IDENTIFICAREA AGENTULUI

Identificarea izolatelor se poate face, de regulă, prin stabilirea proprietăţilor biochimice şi a specificităţilor culturii respective. Reacţia în lanţ a polimerazei (PCR) poate fi, de asemenea, utilizată pentru depistarea complexului tuberculozei M. tuberculosis. Tehnicile de analiză a ADN-ului se pot dovedi mai rapide şi mai fiabile decât metodele biochimice de diferenţiere a Mycobacterium bovis de alţi membri ai complexului tuberculozei M. tuberculosis. Amprentele genetice permit stabilirea diferenţei dintre diferitele tulpini de Mycobacterium bovis, precum şi descrierea modelelor cauzelor şi a modurilor de transmitere şi de răspândire a Mycobacterium bovis.

2.TESTUL CUTANAT LA TUBERCULINĂ

2.1.2.Producere

Tuberculina se obţine din fracţii solubile în apă, preparate prin încălzire în vapori liberi, urmată de filtrare, a culturilor de M. bovisşi M. avium (după caz), cultivate într-un mediu sintetic lichid. Fracţia activă a filtratului, compusă în principal din proteine, este izolată prin precipitare, spălată şi dizolvată încă o dată. Se poate adăuga un produs de protecţie antimicrobian care nu provoacă false reacţii pozitive, cum ar fi fenolul. Preparatul steril final, lipsit de micobacterii, este distribuit în condiţii aseptice în recipiente de sticlă securizate, care sunt închise pentru a evita contaminarea. Preparatul poate fi liofilizat.

2.1.3.Identificarea produsului

Se procedează la injectarea intradermică a mai multor doze calibrate, în diferite puncte, a cobailor albinoşi sensibilizaţi corect, în greutate de nu mai puţin de 250 grame fiecare. După o perioadă de 24 până la 28 de ore, apar reacţii sub formă de edeme cu eritem, cu sau fără necroză în punctele de injectare. Amploarea si gravitatea reacţiilor variază în funcţie de doza injectată. Cobaii care nu au fost sensibilizaţi nu prezintă nici o reacţie la injectările de acest tip.

2.1.4.3.Efect de sensibilizare: se utilizează un grup de 3 cobai, care nu au fost trataţi cu materiale care să interfereze cu testul. Fiecărui cobai i se injectează intradermic, de trei ori, în interval de cinci zile, o doză din preparatul care trebuie examinat echivalentă cu 500 UI la 0,1 ml. După 15 până la 21 de zile de la prima injectare, se injectează intradermic aceeaşi doză (500 UI) aceloraşi animale, precum şi unui grup de control format din trei cobai cu greutate similară şi care nu au fost injectaţi în prealabil cu tuberculină. După 24 până la 48 de ore de la ultimele injectări, reacţiile celor două grupuri nu prezintă diferenţe semnificative.

2.1.5.Puterea de reacţie

Pentru testarea puterii de reacţie, se sensibilizează cel puţin nouă cobai albinoşi, fiecare cântărind între 400 şi 600 de grame, prin injectarea intramusculară profundă a unei cantităţi de 0,0001 mg de masă umedă de tulpină AN 5 de M. bovis viu, în suspensie în 0,5 ml de soluţie de 9 g/l de clorură de sodiu R pentru tuberculina de tip bovin, sau a unei doze adecvate de M. avium dezactivat sau viu, pentru tuberculina de tip aviar. După cel puţin patru săptămâni de la sensibilizarea cobailor, se rade părul animalelor de pe părţile laterale ale corpului pentru a elibera spaţiul necesar pentru cel puţin patru puncte de injectare, pe fiecare parte. Se prepară diluţii ale preparatului care trebuie examinat şi ale preparatului de referinţă, utilizându-se o soluţie salină izotonică tamponată de fosfaţi (cu un pH cuprins între 6,5 şi 7,5) care conţine 0,005 g/l de polisorbat 80 R. Se utilizează cel puţin trei doze din preparatul de referinţă şi aceeaşi cantitate din preparatul care trebuie examinat. Dozele se determină astfel încât leziunile produse să aibă un diametru de 8 până la 25 mm. Diluţiile se repartizează aleatoriu punctelor în conformitate cu un desen în pătrat latin. Fiecare doză se injectează intradermic, într-un volum constant de 0,1 sau 0,2 ml. După o perioadă de 24 până la 48 de ore, se măsoară diametrele leziunilor şi se calculează rezultatul testului, prin utilizarea metodelor statistice uzuale şi pe baza ipotezei că diametrele leziunilor sunt direct proporţionale cu logaritmul concentraţiei tuberculinelor.

Testul este valabil numai cu condiţia ca marjele de eroare (P = 0,95) să fie mai mari de 50 % şi mai mici de 200 % din puterea de reacţie estimată. Puterea de reacţie estimată este mai mare de 66 % şi mai mică de 150 % din puterea declarată a tuberculinei de tip bovin. Puterea de reacţie calculată trebuie să fie mai mare de 75 % şi mai mică de 133 % din puterea declarată a tuberculinei de tip aviar. Puterea de reacţie declarată trebuie să fie mai mare de 20 000 UI/ml pentru cele două tipuri de tuberculină (bovină şi aviară).

2.2.4.Testele de tuberculinare se efectuează prin injectarea tuberculinei în pielea gâtului. Punctele de injectare vor fi situate la limita dintre treimea anterioară şi cea mijlocie a gâtului. În cazul în care se injectează aceluiaşi animal ambele tipuri de tuberculină, bovină şi aviară, punctul de injectare a tuberculinei aviare trebuie să fie situat la 10 cm de linia superioară a gâtului, iar punctul de injectare a tuberculinei bovine va fi cu 12,5 cm mai jos, pe o linie aproximativ paralelă cu linia umărului sau pe părţile laterale ale gâtului; în cazul animalelor tinere la care nu există spaţiu suficient pentru a separa punctele de injectare pe o singură parte a gâtului, se efectuează câte o injecţie pe fiecare latură a gâtului, în puncte identice situate în centrul treimii mijlocii a gâtului.

2.2.5.1.Tehnica

Punctele de injectare se tund şi se dezinfectează. Se prinde un pliu de piele din interiorul fiecărei zone tunse între degetul mare şi degetul arătător, se măsoară cu ajutorul unui şubler şi se înregistrează rezultatul. Apoi se injectează doza de tuberculină printr-o metodă care să garanteze că este efectuată intradermic. În acest scop, se poate utiliza un ac scurt şi steril, cu tăiat oblic cu marginea orientată către exterior, ataşat la o seringă gradată, conţinând tuberculină, care va fi introdus în straturile mai profunde ale pielii. Se verifică dacă injectarea a fost efectuată corect prin palparea unui mic nodul de mărimea unui bob de mazăre, în fiecare punct de injectare. Se măsoară din nou grosimea pliului de piele în fiecare punct de injectare după 72 de ore (+/- 4 ore) de la injectare şi se înregistrează rezultatul.

2.2.5.2.Interpretarea reacţiilor

2.2.5.3.Interpretarea testelor oficiale de tuberculinare intradermică se face după cum urmează:

4.INSTITUTELE DE STAT ŞI LABORATOARELE NAŢIONALE DE REFERINŢĂ

4.1.Sarcini şi responsabilităţi

ANEXA C:BRUCELOZA

CAPITOLUL 1:IDENTIFICAREA AGENTULUI

CAPITOLUL 2:TESTE IMUNOLOGICE

2.2.2.1.Standardizarea procedurii de test pentru eşantioane individuale de ser:

2.2.2.2.Standardizarea procedurii de test pentru eşantioane de ser amestecate:

2.2.2.3.Standardizarea procedurii de test pentru eşantioane de lapte sau zer amestecat:

2.2.3.3.Dacă testele ELISA sunt utilizate în scopuri de certificare în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) sau pentru înfiinţarea şi menţinerea unui statut al şeptelului în conformitate cu anexa A partea II punctul 10, amestecul eşantioanelor de ser trebuie să fie realizat astfel încât rezultatele testelor să poată fi raportate în manieră clară la diferitele animale de la care provine laptele inclus în amestec. Orice test de confirmare trebuie să se efectueze pe eşantioanele de ser recoltate de la animale individuale.

2.3.5.Calcularea rezultatelor

Serul OIEISS conţine 1 000 unităţi internaţionale CFT (ICFTU) per ml. Dacă serul OIEISS este testat prin una dintre metodele menţionate, rezultatul este exprimat sub forma unui titru (de exemplu, cea mai înaltă diluţie directă a serului OIEISS, care produce 50 % hemoliză, T_OIEISS). Rezultatul testului pentru serul de test dat ca titru (T_SERTEST) trebuie să fie exprimat în ICFTU per ml. Pentru a converti exprimarea unui titru în ICFTU, factorul (F) necesar pentru a converti un titru de ser de test necunoscut (T_SERTEST), testat prin această metodă, în exprimare ICFTU, se află din formula:

2.4.5.Reacţia trebuie să se realizeze utilizând una dintre metodele următoare:

2.5.3.Testul RBT se va desfăşura astfel:

2.6.1.Antigenul reprezintă o suspensie bacteriană în soluţie de fenol-salin [NaCl 0,85 % (m/v) şi fenol la 0,5 % (v/v)].

2.6.3.Antigenul se prepară fără a se face referire la concentraţia celulară, dar sensibilitatea sa trebuie să fie standardizată în raport cu serul OIEISS, astfel încât antigenul să producă o aglutinare a serului de 50 % cu o diluţie finală a serului între 1/600-1/1 000 sau o aglutinare de 75 % cu o diluţie finală a serului între 1/500-1/750.

2.7.2.Standardizarea testului

CAPITOLUL 3:TESTE COMPLEMENTARE

3.1.1.Condiţiile de utilizare ale BST

3.2.1.Condiţiile de utilizare a testului cELISA

Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la unul dintre testele serologice definite în prezenta anexă pot fi supuse unui test cELISA pentru confirmarea interpretării celorlalte rezultate ale testelor serologice, în special în cazurile în care nu poate fi exclusă, la şeptelurile de bovine indemne sau oficial indemne de bruceloză, o reacţie încrucişată cu anticorpi împotriva altor bacterii sau pentru eliminarea reacţiilor cauzate de anticorpi reziduali produşi ca urmare a vaccinării cu S 19.

CAPITOLUL 4:D. Testul cu antigen de Brucella tamponat

(1)Sarcini şi responsabilităţi

CAPITOLUL 5:E. Testul inelului pentru lapte efectuat asupra plasmei sanguine

b)Evaluarea

CAPITOLUL 6:F. Aglutinarea plasmei sanguine

Plasma sanguină obţinută conform metodei specificate la secţiunea E litera (a) poate fi utilizată imediat după centrifugare fără să fie necesară o stabilizare termică. Se amestecă 0,05 ml de plasmă cu 1 ml de antigen pentru seroaglutinarea la 50 %, ceea ce corespunde unui grad de diluţie de 1:20 în cazul seroaglutinării. Se examinează rezultatul după ce s-a lăsat să se odihnească timp de optsprezece - douăzeci şi patru ore la o temperatură de 3 7 °C. Testul este considerat pozitiv dacă aglutinarea este egală sau mai mare de 50 %.

CAPITOLUL 7:G. Testul de microaglutinare

5.Proba de microaglutinare se efectuează pe plăci care conţin capsule cu fund conic şi cu volum egal cu 0,250 ml. Testul se efectuează în felul următor:

d)citirea rezultatelor: se evaluează aspectul sedimentării de antigen prin examinarea fundului capsulei reflectat într-o oglindă concavă aşezată deasupra acestuia. În caz de reacţie negativă, antigenul formează depuneri în formă de nasture compact cu marginile clare şi de culoare roşu intens. Dimpotrivă, în cazul reacţiei pozitive se formează un voal difuz de culoare roz şi repartizat uniform. Diferitele procente de aglutinare sunt determinate prin comparaţie cu controalele antigenului care indică 0, 25, 50, 75 şi 100 % aglutinare. Titrul fiecărui ser se exprimă în unităţi internaţionale de aglutinare pe ml. Se recomandă includerea în test a controalelor cu ajutorul unui ser negativ şi unui ser pozitiv diluat astfel încât să conţină 30 unităţi internaţionale de aglutinare pe ml.

CAPITOLUL 8:H. Teste de imunoadsorbţie cu anticorpi marcaţi enzimatic (ELISA) pentru studiul brucelozei bovine

1.Se utilizează următoarele materiale şi reactivi:

2.Testul de standardizare şi sensibilitate:

ANEXA D:

CAPITOLUL I:ŞEPTELURI, STATE MEMBRE ŞI REGIUNI OFICIAL INDEMNE DE LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ

A.Se consideră că un şeptel este oficial indemn de leucoza enzootică bovină în cazul în care:

B.Statutul de şeptel oficial indemn de leucoza enzootică bovină se menţine în cazul în care:

D.Statutul rămâne suspendat până la îndeplinirea următoarelor cerinţe:

(1)în cazul în care un singur animal dintr-un şeptel oficial indemn de leucoza enzootică bovină a reacţionat pozitiv la unul dintre testele prevăzute la capitolul II sau în cazul în care există un animal suspect de infectare în şeptel:

(2)în cazul în care mai mult de un animal dintr-un şeptel oficial indemn de leucoza enzootică bovină a reacţionat pozitiv la unul dintre testele prevăzute la capitolul II sau în cazul în care există mai mult de un animal suspect de infectare în şeptel:

E.În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 şi pe baza informaţiilor furnizate în conformitate cu articolul 8, se consideră că un stat membru sau o parte a unui stat membru sunt oficial indemne de leucoza enzootică bovină în cazul în care:

b)în ultimii trei ani nu au fost confirmate cazuri de leucoză enzootică bovină în statul membru sau o parte a unui stat membru, iar notificarea tumorilor suspecte de LEB este obligatorie, urmând să se desfăşoare investigaţii cu privire la cauza tumorilor respective şi

F.Un stat membru sau o parte a unui stat membru îşi păstrează statutul oficial indemn de leucoză enzootică bovină în cazul în care:

d)toate animalele cu vârsta mai mare de doi ani au fost supuse unui test în primii cinci ani de la obţinerea statutului în conformitate cu capitolul II sau au fost testate în primii cinci ani de la obţinerea statutului pe baza unei proceduri care să demonstreze cu un nivel de certitudine de 99 % infectarea a mai puţin de 0,2 % din şepteluri. Cu toate acestea, în cazul în care, timp de cel puţin trei ani, în statul membru sau regiunea din statul membru nu s-a înregistrat nici un caz de leucoză enzootică bovină, raportul fiind de 1:10 000 de şepteluri, se poate lua o decizie, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, privind reducerea testelor serologice de rutină, cu condiţia ca toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni din cel puţin 1 % din şepteluri, selectate aleatoriu în fiecare an, să fie supuse unui test efectuat în conformitate cu capitolul II.

G.Statutul oficial indemn de leucoza enzootică bovină al unui stat membru sau al unei părţi a unui stat membru se suspendă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, în cazul în care, în urma investigaţiilor efectuate în conformitate cu punctul F de mai sus, există dovezi cu privire la o schimbare semnificativă a situaţiei privind leucoza enzootică bovină într-un stat membru sau o parte a unui stat membru care au fost recunoscute oficial indemne de leucoza enzootică bovină.

CAPITOLUL II:TESTE PENTRU LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ

Testele pentru leucoza enzootică bovină se efectuează cu ajutorul testului de imunodifuzie în gel de agar (AGID) în condiţiile descrise la secţiunile A şi B sau printr-un test de imunoabsorbţie legat cu enzimă (ELISA) în condiţiile descrise la secţiunea C. Testul de imunodifuzie în gel de agar este rezervat testării probelor individuale de ser. În cazul în care rezultatele testelor fac obiectul unei contestaţii întemeiate, se efectuează un control complementar cu ajutorul unui test de imunodifuzie în gel de agar.

(A)Testul de imunodifuzie în gel de agar pentru leucoza enzootică bovină

9.Testul se citeşte după 24 de ore, apoi după 48 de ore, dar nu se poate obţine niciun rezultat final înainte de 72 de ore:

(B)Metodă de standardizare a antigenului

1.Soluţii şi materiale necesare:

2.Procedură:

4.Instrucţiuni suplimentare:

(C)Test de imunoabsorbţie legat cu enzimă (ELISA) pentru depistarea leucozei enzootice bovine

1.Se utilizează următoarele materiale şi reactivi:

b)antigenul se fixează pe faza solidă cu sau fără ajutorul anticorpilor de captare policloni sau monocloni. În cazul în care antigenul este asociat direct fazei solide, toate probele supuse examenului care prezintă o reacţie pozitivă trebuie reexaminate în raport cu antigenul de control. Acesta trebuie să fie identic cu antigenul examinat, cu excepţia absenţei antigenilor LEB. În cazul în care anticorpii de captare sunt asociaţi fazei solide, anticorpii nu reacţionează cu alţi antigeni decât cu antigenii LEB;

2.Standardizarea şi sensibilitatea testului

Sensibilitatea testului ELISA are un astfel de nivel încât serul E05 se consemnează ca reacţie pozitivă atunci când este diluat de 10 ori (probe de ser) sau de 250 de ori (probe de lapte) mai mult decât diluţia obţinută de la probe individuale puse în comun. La testele în care probele (ser şi lapte) sunt examinate individual, serul E05 diluat 1:10 (ser negativ) sau 1:250 (lapte negativ) se consemnează ca reacţie pozitivă atunci când este examinat în aceeaşi diluţie de testare ca cea utilizată pentru testele individuale. Institutele menţionate la punctul 2 secţiunea A sunt responsabile de controlul calităţii metodei ELISA, în special pentru a determina, pentru fiecare lot de producţie, numărul de eşantioane de pus în comun în funcţie de rezultatul obţinut pentru serul E05.

3.Condiţiile de utilizare a testului ELISA pentru depistarea leucozei enzootice bovine:

b)dacă testele ELISA sunt utilizate în scopuri de certificare în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (c) sau pentru stabilirea şi menţinerea unui statut al şeptelului în conformitate cu anexa D partea I, amestecul probelor de ser sau lapte se realizează astfel încât probele prelevate în vederea examinării să poată fi raportate fără echivoc la animale individuale de la care provine serul sau laptele inclus în amestec. Orice test de confirmare este efectuat pe probele recoltate de la animale individuale;

ANEXA F:

Partea I: Detalii privind transportul prezentat	I.1. Expeditor Denumire Adresă Cod poştal		I.2. Numărul de referinţă al certificatului	I.2.a. Numărul de referinţă locală
			I.3. Autoritatea competentă centrală
			I.4. Autoritatea competentă locală
	I.5. Destinatar Denumire Adresă Cod poştal		I.6. Numărul (numerele) certificatelor originale aferente	Numărul (numerele)documentelor de însoţire
			I.7. Comerciant Denumire Numărul de aprobare
	I.8. Ţara de origine Codul ISO	I.9. Regiunea de origine Codul	I.10. Ţara de destinaţie Codul ISO	I.11. Regiunea de destinaţie Codul
	I.12. Locul de origine Exploataţie \|_\| Centrul de colectare \|_\| Unitatea comerciantului \|_\| Denumire Numărul de aprobare/înregistrare Adresă Cod poştal		I.13. Locul de destinaţie Exploataţie \|_\| Centrul de colectare \|_\| Unitatea comerciantului \|_\| Unitatea \|_\| Denumire Numărul de aprobare Adresă Cod poştal
	I.14. Locul de încărcare Cod poştal		I.15. Data şi ora plecării
	I.16. Mijloace de transport Avion \|_\| Navă \|_\| Vagon de cale ferată \|_\| Vehicul rutier \|_\| Altele \|_\| Identificare: Numărul (numerele):		I.17. Transportator Denumire Numărul de aprobare (⁴) Adresă Cod poştal Statul membru
	I.18. Descrierea mărfii		I.19. Codul mărfii (cod NC) 0102
			I.20. Cantitate
			I.22. Numărul de pachete
	L21
	I.23. Numărul sigiliului/containerului		I.24.
	I.25. Mărfuri certificate pentru: Reproducţie \|_\| Producţie \|_\| Sacrificare \|_\|
	I.26. Tranzit prin ţări terţe \|_\| Ţara terţă Codul ISO Punct de ieşire Codul Punct de intrare Număr PIF		I.27. Tranzit prin statele membre \|_\| Stat membru Codul ISO Stat membru Codul ISO Stat membru Codul ISO
	I.28. Export \|_\| Ţara terţă Codul ISO Punct de ieşire Codul		I.29. Durata estimată a transportului
	I.30. Plan de rută Da \|_\| Nu \|_\|
	I.31. Identificarea animalelor Identificare oficială Numărul paşaportului

Partea II: Certificare	II. Informaţii sanitare	II.a. Numărul de referinţă al certificatului	II.b. Numărul de referinţă locală
	(¹)fie [Subsemnatul, medic veterinar oficial, certific că toate dispoziţiile aplicabile ale Directivei 64/432/CEE sunt îndeplinite şi că în special animalele descrise în partea 1 îndeplinesc următoarele condiţii:]
	(¹) (²)fie [Pe baza informaţiilor furnizate într-un document oficial sau într-un certificat în care secţiunile A şi B au fost completate de medicul veterinar oficial sau de medicul veterinar autorizat responsabil de exploataţia de origine, subsemnatul, medic veterinar oficial, certific că toate dispoziţiile aplicabile ale Directivei 64/432/CEE sunt îndeplinite şi că în special animalele descrise în partea I îndeplinesc următoarele condiţii:]
	II.1. Secţiunea A
	II.1.1. Animalele provin dintr-o exploataţie/din exploataţii de origine şi dintr-o zonă/din zone care, în conformitate cu legislaţia Uniunii sau cu legislaţia naţională, nu face/nu fac obiectul niciunei interdicţii sau restricţii motivate de vreo boală a bovinelor.
	(¹)fie [II.1.2. Animalele sunt bovine pentru reproducţie sau producţie şi
	II.1.2.1. au fost ţinute, în măsura în care se poate deduce, în cadrul exploataţiei/exploataţiilor de origine în ultimele 30 de zile sau de la naştere, în cazul în care au mai puţin de 30 de zile, şi niciun animal importat dintr-o ţară terţă nu a fost introdus în această exploataţie/aceste exploataţii în această perioadă, cu excepţia cazului în care a fost izolat de celelalte animale din exploataţie/exploataţii;
	II.1.2.2. provin dintr-un şeptel/şepteluri care este/sunt oficial indemn(e) de tuberculoză şi
	(¹)fie [II.1.2.2.1. exploataţia este situată/exploataţiile sunt situate într-un stat membru sau într-o parte a teritoriului acestuia cu o reţea de supraveghere aprobată în temeiul Deciziei de punere în aplicare.../.../UE a Comisiei (a se introduce numărul),]
	(¹) şi/sau [II.1.2.2.2. exploataţia este situată/exploataţiile sunt situate într-un stat membru sau într-o parte a teritoriului acestuia care este recunoscut(ă) ca fiind oficial indemn(ă) de tuberculoză în conformitate cu punctul 4 din anexa A(l) la Directiva 64/432/CEE prin Decizia.../.../...a Comisiei (a se introduce numărul),]
	(¹) şi/sau [II.1.2.2.3. sunt animale care au mai puţin de şase săptămâni;]
	(¹) şi/sau [II.1.2.2.4. sunt animale care au cel puţin şase săptămâni şi care au fost testate cu rezultate negative pentru tuberculoză în intervalul de 30 de zile înainte de plecarea din exploataţia de origine, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (a) din Directiva 64/432/CEE, la (a se introduce data),]
	II.1.2.3. provin dintr-un şeptel/şepteluri care este/sunt oficial indemn(e) de bruceloză şi
	(¹)fie [II.1.2.3.1. exploataţia este situată/exploataţiile sunt situate într-un stat membru sau într-o parte a teritoriului acestuia cu o reţea de supraveghere aprobată în temeiul Deciziei de punere în aplicare.../.../UE a Comisiei (a se introduce numărul),]
	(¹) şi/sau [II.1.2.3.2. exploataţia este situată/exploataţiile sunt situate într-un stat membru sau într-o parte a teritoriului acestuia care este recunoscut(ă) ca fiind oficial indemn(ă) de bruceloză în conformitate cu punctul 7 din anexa A(ll) la Directiva 64/432/CEE prin Decizia.../.../...a Comisiei (a se introduce numărul),]
	(¹) şi/sau [II.1.2.3.3. sunt animale castrate şi/sau care au mai puţin de 12 luni;]
	(¹) şi/sau [II.1.2.3.4. sunt animale care au cel puţin 12 luni şi care au fost testate cu rezultate negative pentru bruceloză în intervalul de 30 de zile înainte de plecarea din exploataţia de origine, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (b) din Directiva 64/432/CEE, la (a se introduce data),]
	II.1.2.4. provin dintr-un şeptel/şepteluri care este/sunt oficial indemn(e) de leucoză enzootică bovină şi
	(¹)fie [II.1.2.4.1. exploataţia este situată/exploataţiile sunt situate într-un stat membru sau într-o parte a teritoriului acestuia cu o reţea de supraveghere aprobată în temeiul Deciziei de punere în aplicare.../.../UE a Comisiei (a se introduce numărul),]
	(¹) şi/sau [II.1.2.4.2. exploataţia este situată/exploataţiile sunt situate într-un stat membru sau într-o parte a teritoriului acestuia care este recunoscut(ă) ca fiind oficial indemn(ă) de leucoză enzootică bovină în conformitate cu punctul E din anexa D(l) la Directiva 64/432/CEE prin Decizia.../.../...a Comisiei (a se introduce numărul),]
	(¹) şi/sau [II.1.2.4.3. sunt animale care au mai puţin de 12 luni;]
	(¹) şi/sau [II.1.2.4.4. sunt animale care au cel puţin 12 luni şi care au fost testate cu rezultate negative pentru leucoză enzootică bovină în intervalul de 30 de zile înainte de plecarea din exploataţia de origine, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (c) din Directiva 64/432/CEE, la (a se introduce data).]]
	(¹)fie [II.1.2. Animalele sunt animale pentru sacrificare provenind dintr-un şeptel/şepteluri care este/sunt oficial indemn(e) de tuberculoză şi de leucoză enzootică bovină şi
	(¹)fie [II.1.2.1. provin dintr-un şeptel/şepteluri care este/sunt oficial indemn(e) de bruceloză;]]
	(¹) şi/sau [II.1.2.2. sunt castrate.]]
	II.2. Secţiunea B
	Descrierea lotului în prezenta secţiune corespunde informaţiilor introduse la punctele I.15, I.16 (³), I.17 (³), I.20. şi I.31.
	(⁴) [II.3. Secţiunea C
	II.3.1. Animalele au fost inspectate în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Directiva 64/432/CEE la (a se introduce data) în termen de 24 de ore înainte de data prevăzută a plecării şi nu au prezentat semne clinice de boli infecţioase sau contagioase.
	II.3.2. Animalele provin dintr-o exploataţie/exploataţii şi, dacă este cazul, dintr-un centru de colectare aprobat şi dintr-o zonă/zone care, în conformitate cu legislaţia Uniunii sau cu legislaţia naţională, nu face/nu fac obiectul niciunei interdicţii sau restricţii motivate de vreo boală a bovinelor.
	(¹) [II.3.3. Animalele respectă garanţiile suplimentare pentru rinotraheita infecţioasă bovină în conformitate cu articolul...(a se introduce numărul articolului) din Decizia.../.../...a Comisiei (a se introduce numărul).]
	II.3.4. Animalele nu au rămas mai mult de şase zile în centrul de colectare aprobat.
	II.3.5. Se iau măsuri ca animalele să fie transportate cu mijloace de transport care sunt construite în aşa fel încât fecalele, paiele sau furajele animalelor să nu se poată scurge sau să nu poată cădea din vehicul şi care au fost curăţate şi dezinfectate imediat după transportul de animale sau de orice produs care ar putea afecta sănătatea animală şi, dacă este necesar, înainte de încărcarea animalelor, utilizând dezinfectanţi autorizaţi oficial de autoritatea competentă.
	(⁵) (⁶) II.3.6. La momentul efectuării inspecţiei, condiţia fizică a animalelor la care se referă prezentul certificat de sănătate permitea transportul prevăzut să înceapă la (a se introduce data), în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului.
	II.3.7. Prezentul certificat
	(¹)fie [II.3.7.1. este valabil 10 zile de la data inspecţiei efectuate în exploataţia de origine sau în centrul de colectare aprobat din statul membru de origine;]
	(¹)fie [II.3.7.1. expiră, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Directiva 64/432/CEE, la (ase introduce data).]]
	Note
	- Secţiunile A şi B din certificat trebuie ştampilate şi semnate de către:
	- medicul veterinar oficial al exploataţiei de origine, dacă este altul decât medicul veterinar oficial care semnează secţiunea C; sau
	- de medicul veterinar autorizat responsabil de exploataţia de origine, în cazul în care statul membru de origine a introdus un sistem de reţele de control aprobat în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din Directiva 64/432/CEE; sau
	- de medicul veterinar oficial responsabil de centrul de colectare aprobat la data plecării animalelor.
	- Secţiunea C trebuie ştampilată şi semnată de către medicul veterinar oficial al:
	- exploataţiei de origine; sau
	- al centrului de colectare aprobat situat în statul membru de origine; sau
	- al centrului de colectare aprobat situat într-un stat membru de tranzit, la completarea certificatului de expediţie a animalelor către statul membru de destinaţie.
	Partea I:
	- Rubrica de referinţă I.6: A se indica numărul (numerele) de ordine al(e) certificatului (certificatelor) de sănătate întocmit(e) în ziua inspecţiei de sănătate în exploataţia (exploataţiile) de origine în statul membru (statele membre) de origine şi care însoţeşte/însoţesc animalele care fac parte din lotul pentru care acest certificat de sănătate este emis într-un centru de colectare situat în statul membru de tranzit, astfel cum este descris la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 64/432/CEE.
	- Rubrica de referinţă I.7: A se completa, dacă este cazul.
	- Rubrica de referinţă I.12: Se marchează ca Loc de origine Unitatea comerciantului numai în cazul animalelor pentru sacrificare.
	- Rubrica de referinţă I.13: în cazul animalelor pentru sacrificare, se marchează ca Loc de destinaţie fie Centrul de colectare, fie Unitatea, astfel cum se prevede la articolul 7 din Directiva 64/432/CEE.
	- Rubrica de referinţă I.23: Pentru containere sau cutii, trebuie să fie inclus numărul containerului şi numărul sigiliului (dacă este cazul).
	- Rubrica de referinţă I.31: Identificare oficială: A se indica pentru fiecare animal din lot codul unic de identificare, astfel cum este descris la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 911/2004, afişat pe mijlocul de identificare vizibil aplicat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1760/2000. Numărul paşaportului: în cazul în care autoritatea competentă autorizează paşapoarte temporare pentru animale cu vârste sub 4 săptămâni, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 911/2004, se indică pentru fiecare animal din lot numărul paşaportului temporar. Pentru animalele însoţite de un paşaport emis în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000, menţionarea numărului de paşaport este opţională.
	Partea II:
	(¹) A se elimina dacă nu se aplică.
	(²) Trebuie să fie semnat de către medicul veterinar oficial la centrul de colectare după controlul documentelor şi controlul identităţii animalelor care sosesc cu un document oficial sau cu un certificat care are secţiunile A şi B completate, în caz contrar, acest punct se elimină.
	(³) Ar trebui indicate, în cazul în care distanţa de transport depăşeşte 65 km.
	(⁴) A se elimina, în cazul în care certificatul este utilizat pentru transportul animalelor în interiorul statului membru de origine şi sunt completate şi semnate numai secţiunile A şi B.
	(⁵) în cazul în care un lot este constituit într-un centru de colectare şi cuprinde animale care au fost încărcate la date diferite, se consideră că data la care transportul a început pentru întregul lot este prima dată la care o parte din lot a părăsit exploataţia de origine.
	(⁶) Prezenta declaraţie nu îi scuteşte pe transportatori de obligaţiile care le revin în conformitate cu dispoziţiile în vigoare în Uniune, în special în ce priveşte capacitatea fizică a animalelor de a fi transportate.
	- Culoarea ştampilei şi a semnăturii trebuie să fie diferită de cea a altor menţiuni din certificat.
	- Detaliile solicitate de prezentul certificat trebuie să fie introduse în TRACES în ziua eliberării certificatului şi cel puţin în termen de 24 de ore de la aceasta.
	Medic veterinar oficial
	Numele (cu majuscule): Unitate veterinară locală: Data: Ştampila:	Calificarea şi titlul: Nr. UVL: Semnătura:

Partea I: Detalii privind transportul prezentat	I.1. Expeditor Denumire Adresă Cod poştal		I.2. Numărul de referinţă al certificatului	I.2.a. Numărul de referinţă locală
			I.3. Autoritatea competentă centrală
			I.4. Autoritatea competentă locală
	I.5. Destinatar Denumire Adresă Cod poştal		I.6. Numărul (numerele) certificatelor originale aferente	Numărul (numerele) documentelor de însoţire
			I.7. Comerciant Denumire Numărul de aprobare
	I.8. Ţara de origine Codul ISO	I.9. Regiunea de origine Codul	I.10. Ţara de destinaţie Codul ISO	I.11. Regiunea de destinaţie Codul
	I.12. Locul de origine Exploataţie \|_\| Centrul de colectare \|_\| Unitatea comerciantului \|_\| Denumire Numărul de aprobare/înregistrare Adresă Cod poştal		I.13. Locul de destinaţie Exploataţie \|_\| Centrul de colectare \|_\| Unitatea comerciantului \|_\| Unitatea \|_\| Denumire Numărul de aprobare Adresă Cod poştal
	I.14. Locul de încărcare Cod poştal		I.15. Data şi ora plecării
	I.16. Mijloace de transport Avion \|_\| Navă \|_\| Vagon de cale ferată \|_\| Vehicul rutier \|_\| Altele \|_\| Identificare: Numărul (numerele):		I.17. Transportator Denumire Numărul de aprobare Adresă Cod poştal Statul membru
	I.18. Descrierea mărfii		I.19. Codul mărfii (cod NC) 0103
	I.21.		I.20. Cantitate
	I.23. Numărul sigiliului/containerului		I.22. Numărul de pachete
			I.24.
	I.25. Mărfuri certificate pentru: Reproducţie \|_\| Producţie \|_\| Sacrificare \|_\|
	I.26. Tranzit prin ţări terţe \|_\| Ţara terţă Codul ISO Punct de ieşire Codul Punct de intrare Număr PIF		I.27. Tranzit prin statele membre \|_\| Stat membru Codul ISO Stat membru Codul ISO Stat membru Codul ISO
	I.28. Export \|_\| Ţara terţă Codul ISO Punct de ieşire Codul		I.29. Durata estimată a transportului
	I.30. Ruta Da \|_\| Nu \|_\|
	I.31. Identificarea animalelor Identificare oficială Vârsta animalelor vii

Partea II: Certificare

II. Informaţii sanitare

II.a. Numărul de referinţă al certificatului

II.b. Numărul de referinţă locală

(¹)fie [Subsemnatul, medic veterinar oficial, certific că toate dispoziţiile aplicabile ale Directivei 64/432/CEE sunt îndeplinite şi că în special animalele descrise în partea I îndeplinesc următoarele condiţii:]

(¹) (²) fie [Pe baza informaţiilor furnizate într-un document oficial sau într-un certificat în care secţiunile A şi B au fost completate de medicul veterinar oficial sau de medicul veterinar autorizat responsabil de exploataţia de origine, subsemnatul, medic veterinar oficial, certific că toate 2 dispoziţiile aplicabile ale Directivei 64/432/CEE sunt îndeplinite şi că în special animalele E descrise în partea I îndeplinesc următoarele condiţii:]

II.1. Secţiunea A

II.1.1. Animalele provin din exploataţia/exploataţiile de origine şi din zona/zonele care, în conformitate cu legislaţia Uniunii sau cu legislaţia naţională, nu face/nu fac obiectul niciunei interdicţii sau restricţii motivate de vreo boală a porcinelor;

(¹) şi exploataţia este situată/exploataţiile sunt situate într-un stat membru sau într-o parte a teritoriului acestuia cu o reţea de supraveghere aprobată prin Decizia de punere în aplicare.../.../UE a Comisiei (a se introduce numărul).]

(¹) fie [II.1.2. Animalele sunt porcine pentru reproducţie sau producţie astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (2) litera (c) din Directiva 64/432/CEE care au fost ţinute, în măsura în care se poate deduce, în cadrul exploataţiei/exploataţiilor de origine în ultimele 30 de zile sau de la naştere, în cazul în care au mai puţin de 30 de zile, şi niciun animal importat dintr-o ţară terţă nu a fost introdus în această exploataţie/aceste exploataţii în această perioadă, cu excepţia cazului în care a fost izolat de celelalte animale din exploataţie/exploataţii.]

(¹)fie [II.1.2. Animalele sunt porcine pentru sacrificare astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (2) litera (b) din Directiva 64/432/CEE.]

(¹) [II.1.3. Animalele sunt porcine domestice pentru reproducţie sau producţie provenite din una sau mai multe exploataţii recunoscute oficial ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 şi care nu au tranzitat niciun centru de colectare astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (2) litera (o) din Directiva 64/432/CEE care nu îndeplineşte cerinţele stabilite în capitolul l(A) din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 2075/2005.]

(¹) [II.1.3. Animalele sunt porcine domestice pentru sacrificare şi

(¹) fie [II.1.3.1. sunt neînţărcate şi au mai puţin de cinci săptămâni;]]

(¹)fie [II.1.3.1. provin din una sau mai multe exploataţii recunoscute oficial ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005

(¹)fie [II.1.3.1.1. carcasele tuturor scroafelor şi vierilor sunt examinate pentru detectarea prezenţei de Trichinella,]]]

(¹) şi/sau [II.1.3.1.1. 10 % din carcasele animalelor trimise pentru sacrificare sunt examinate pentru detectarea prezenţei de Trichinella,]]]

(¹)fie [II.1.3.1.1. sunt situate într-un stat membru în care nicio infestare autohtonă cu Trichinella la porcinele domestice crescute în exploataţii recunoscute oficial ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate nu a fost detectată în ultimii 3 ani, perioadă în cursul căreia au fost efectuate teste în mod constant în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005;]]]

(¹)fie [II.1.3.1.1. sunt situate într-un stat membru pentru care datele istorice privind testarea neîntreruptă a populaţiei de porcine sacrificate ale respectivelor exploataţii sau ale compartimentului din care fac parte asigură cel puţin 95 % încredere că prevalenţa cazurilor de Trichinella nu depăşeşte 1 la un milion în cadrul populaţiei respective;]]]

II.2. Secţiunea B

Descrierea lotului în prezenta secţiune corespunde informaţiilor introduse la punctele I.15, I.16 (³), I.17 (³), I.20 şi I.31.

(⁴) [II.3. Secţiunea C

II.3.1. Animalele au fost inspectate în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Directiva 64/432/CEE la (a se introduce data) în termen de 24 de ore înainte de data prevăzută a plecării şi nu au prezentat semne clinice de boli infecţioase sau contagioase.

II.3.2. Animalele provin din exploataţia/exploataţiile şi, dacă este cazul, un centru de colectare aprobat şi din zona/zonele care, în conformitate cu legislaţia Uniunii sau cu legislaţia naţională, nu face/nu fac obiectul niciunei interdicţii sau restricţii motivate de vreo boală a porcinelor.

(¹) [II.3.3. Animalele respectă garanţiile suplimentare pentru:

(¹) fie [II.3.3.1. boala Aujeszky în conformitate cu articolul...(a se introduce numărul articolului) din Decizia.../.../...a Comisiei (a se introduce numărul),]]

(¹) şi/sau [II.3.3.2 [a se introduce denumirea bolii relevante în conformitate cu anexa E(il) la Directiva 64/432/CEE] în conformitate cu articolul...(a se introduce numărul articolului) din Decizia.../.../...a Comisiei (a se introduce numărul).]]

II.3.4. Animalele nu au rămas mai mult de şase zile în centrul de colectare aprobat.

II.3.5. Se iau măsuri ca animalele să fie transportate cu mijloace de transport care sunt construite în aşa fel încât fecalele, paiele sau furajele animalelor să nu se poată scurge sau să nu poată cădea din vehicul şi care au fost curăţate şi dezinfectate imediat după transportul de animale sau de orice produs care ar putea afecta sănătatea animală şi, dacă este necesar, înainte de încărcarea animalelor, utilizând dezinfectanţi autorizaţi oficial de autoritatea competentă.

(⁵) (⁶) II.3.6. La efectuarea inspecţiei, condiţia fizică a animalelor la care se referă prezentul certificat de sănătate permitea transportul prevăzut să înceapă la (a se introduce data), în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului.

II.3.7. Prezentul certificat

(¹)fie [II.3.7.1. este valabil 10 zile de la data inspecţiei efectuate în exploataţia de origine sau în centrul de colectare aprobat din statul membru de origine;]

(¹)fie [II.3.7.1. expiră, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Directiva 64/432/CEE, la (a se introduce data).]]

Note

- Secţiunile A şi B din certificat trebuie ştampilate şi semnate de către:

- medicul veterinar oficial al exploataţiei de origine, dacă este altul decât medicul veterinar oficial care semnează secţiunea C; sau

- de medicul veterinar autorizat responsabil de exploataţia de origine, în cazul în care statul membru de origine a introdus un sistem de reţele de control aprobat în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din Directiva 64/432/CEE; sau

- de medicul veterinar oficial responsabil de centrul de colectare aprobat la data plecării animalelor.

- Secţiunea C a certificatului trebuie ştampilată şi semnată de către medicul veterinar oficial al:

- exploataţiei de origine; sau

- al centrului de colectare aprobat situat în statul membru de origine; sau

- al centrului de colectare aprobat situat într-un stat membru de tranzit, la completarea certificatului de expediţie a animalelor către statul membru de destinaţie.

Partea I:

- Rubrica de referinţă I.6: A se indica numărul (numerele) de ordine al(e) certificatului (certificatelor) de sănătate întocmit(e) în ziua inspecţiei de sănătate în exploataţia (exploataţiile) de origine în statul membru (statele membre) de origine şi care însoţeşte/însoţesc animalele care fac parte din lotul pentru care acest certificat de sănătate este emis într-un centru de colectare situat în statul membru de tranzit, astfel cum este descris la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 64/432/CEE.

- Rubrica de referinţă I.7: A se completa, dacă este cazul.

- Rubrica de referinţă I.12: Se marchează ca Loc de origine Unitatea comerciantului numai în cazul animalelor pentru sacrificare.

- Rubrica de referinţă I.13: în cazul animalelor pentru sacrificare, se marchează ca Loc de destinaţie fie Centrul de colectare, fie Unitatea, astfel cum se prevede la articolul 7 din Directiva 64/432/CEE.

- Rubrica de referinţă I.23: Pentru containere sau cutii, trebuie să fie inclus numărul containerului şi numărul sigiliului (dacă este cazul).

- Rubrica de referinţă I.31: Identificare oficială: Animalele trebuie să fie identificate în conformitate cu Directiva 2008/71/CE.

Vârsta animalelor vii: A se indica vârsta în săptămâni a grupului de animale din lot.

Partea II:

(¹) A se elimina dacă nu se aplică.

(²) Trebuie să fie semnat de către medicul veterinar oficial la centrul de colectare după controlul documentelor şi controlul identităţii animalelor care sosesc cu un document oficial sau cu un certificat care are secţiunile A şi B completate, în caz contrar, acest punct se elimină.

(³) Ar trebui indicate, în cazul în care distanţa de transport depăşeşte 65 km.

(⁴) A se elimina, în cazul în care certificatul este utilizat pentru transportul animalelor în interiorul statului membru de origine şi sunt completate şi semnate numai secţiunile A şi B.

(⁵) în cazul în care un lot este constituit într-un centru de colectare şi cuprinde animale care au fost încărcate la date diferite, se consideră că data la care transportul a început pentru întregul lot este prima dată la care o parte din lot a părăsit exploataţia de origine.

(⁶) Prezenta declaraţie nu îi scuteşte pe transportatori de obligaţiile care le revin în conformitate cu dispoziţiile în vigoare în Uniune, în special în ce priveşte capacitatea fizică a animalelor de a fi transportate.

- Culoarea ştampilei şi a semnăturii trebuie să fie diferită de cea a altor menţiuni din certificat.

- Detaliile solicitate de prezentul certificat trebuie să fie introduse în TRACES în ziua eliberării certificatului şi cel puţin în termen de 24 de ore de la aceasta.

Medic veterinar oficial

Numele (cu majuscule):

Unitate veterinară locală:

Data:

Ştampila:

Calificarea şi titlul:

Nr. UVL

Semnătura:

- Belgia:	province provincie
- Germania:	Regierungsbezirk
- Danemarca:	amt sau island
- Franţa:	departement
- Italia:	provincia
- Luxemburg:	-
- Ţările de Jos:	rvv-kring
- Regatul Unit al Marii Britanii:	Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord: county Scoţia: district sau island area
- Irlanda:	county
- Grecia:	vouoc.
- Spania:	provincia
- Portugalia:	continentală: distrito; alte regiuni din teritoriul portughez: regiao autonoma
- Austria:	Bezirk
- Suedia:	lan
- Finlanda:	laani/lan;