Art. 16. - Art. 16: Dreptul de acces la un cont de plăţi cu servicii de bază - Directiva 2014/92/UE/23-iul-2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază
Acte UE
Jurnalul Oficial 257L
În vigoare Versiune de la: 31 Ianuarie 2018
Art. 16: Dreptul de acces la un cont de plăţi cu servicii de bază
(1)Statele membre se asigură că consumatorilor le sunt oferite conturi de plăţi cu servicii de bază de către toate instituţiile de credit sau de un număr suficient de instituţii de credit, pentru a garanta accesul la acestea al tuturor consumatorilor de pe teritoriul statelor membre şi pentru a preveni denaturarea concurenţei. Statele membre se asigură că conturile de plăţi cu servicii de bază nu sunt oferite exclusiv de instituţii de credit care oferă conturi de plăţi numai cu facilităţi online.
(2)Statele membre se asigură că consumatorii rezidenţi în mod legal în Uniune, inclusiv consumatorii fără adresă stabilă şi solicitanţii de azil, precum şi consumatorii cărora nu li se acordă un permis de şedere, dar a căror expulzare nu este posibilă din motive de fapt sau de drept, au dreptul să deschidă şi să folosească un cont de plăţi cu servicii de bază la instituţii de credit situate pe teritoriul acestora. Acest drept se aplică indiferent de locul de reşedinţă al consumatorului.
Statele membre au posibilitatea, cu respectarea deplină a libertăţilor fundamentale garantate de tratate, să solicite consumatorilor care doresc să deschidă un cont de plăţi cu servicii de bază pe teritoriul lor să demonstreze un interes real pentru acest lucru.
Statele membre se asigură că exercitarea dreptului nu este prea dificilă sau împovărătoare pentru consumator.
(3)Statele membre se asigură că instituţiile de credit care oferă conturi de plăţi cu servicii de bază deschid conturi de plăţi cu servicii de bază sau refuză cererea consumatorului privind deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază, în fiecare caz fără întârzieri nejustificate, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare după primirea unei cereri complete.
(4)Statele membre se asigură că instituţiile de credit refuză o cerere privind deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază în cazul în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispoziţiei privind prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului, după cum s-a stabilit în Directiva 2005/60/CE.
(5)Statele membre pot permite instituţiilor de credit care oferă conturi de plăţi cu servicii de bază să refuze o cerere privind deschiderea unui astfel de cont în cazul în care un consumator deţine deja un cont de plăţi la o instituţie de credit situată pe teritoriul lor, care îi permite să folosească serviciile enumerate la art. 17 alineatul (1), cu excepţia cazului în care consumatorul declară că i-a fost notificată închiderea contului.
În astfel de cazuri, înainte de a deschide un cont de plăţi cu servicii de bază, instituţia de credit poate verifica dacă respectivul consumator deţine sau nu un cont de plăţi la o instituţie de credit situată în acelaşi stat membru care permite consumatorilor să folosească serviciile de la art. 17 alineatul (1). În acest sens, instituţiile de credit se pot baza pe o declaraţie pe propria răspundere semnată de consumatori.
(6)Statele membre pot identifica cazuri suplimentare specifice şi limitate în care instituţiile de credit pot fi obligate sau pot alege să refuze o cerere privind deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază. Astfel de cazuri se bazează pe dispoziţii din dreptul naţional aplicabil pe teritoriul acestora şi sunt menite să faciliteze accesul gratuit al consumatorului la un cont de plăţi cu servicii de bază în temeiul mecanismului de la art. 25 sau să evite utilizarea abuzivă de către consumatori a dreptului lor de acces la conturi de plăţi cu servicii de bază.
(7)Statele membre se asigură că, în cazurile menţionate la alineatele (4), (5) şi (6), după luarea deciziei, instituţia de credit informează imediat consumatorul în legătură cu refuzul şi motivul specific al acestuia, în scris şi gratuit, cu excepţia cazului în care această informare contravine obiectivelor de securitate naţională şi de ordine publică sau Directivei 2005/60/CE. În caz de refuz, instituţia de credit consiliază consumatorul cu privire la procedura de depunere a unei plângeri împotriva refuzului, la dreptul consumatorului de a contacta autoritatea competentă relevantă şi la organismul de soluţionare a alternativă a litigiilor desemnat, împreună cu datele de contact relevante.
(8)Statele membre se asigură că, pentru cazurile menţionate la alineatul (4), instituţia de credit adoptă măsuri corespunzătoare în conformitate cu capitolul III din Directiva 2005/60/CE.
(9)Statele membre se asigură că accesul la un cont de plăţi cu servicii de bază nu este condiţionat de achiziţionarea unor servicii suplimentare sau a unor acţiuni ale instituţiei de credit, cu excepţia cazului în care achiziţionarea acestora din urmă reprezintă o condiţie care trebuie îndeplinită de toţi clienţii instituţiei de credit.
(10)Statelor membre li se solicită să respecte obligaţiile de la capitolul IV în cazul în care un cadru obligatoriu existent asigură aplicarea sa deplină într-un mod suficient de clar şi de exact, astfel încât persoanele vizate să poată înţelege spectrul complet al drepturilor lor şi să se bazeze pe acestea în faţa instanţelor naţionale