Art. 96. - Art. 96: Rezoluţia sucursalelor din Uniune - Directiva 2014/59/UE/15-mai-2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului şi a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE şi 2013/36/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European şi ale Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 173L

În vigoare
Versiune de la: 28 Ianuarie 2025
Art. 96: Rezoluţia sucursalelor din Uniune
(1)Statele membre se asigură că autorităţile de rezoluţie deţin competenţele necesare pentru a lua măsuri în raport cu o sucursală din Uniune care nu face obiectul niciunei proceduri de rezoluţie dintr-o ţară terţă sau face obiectul unei proceduri dintr-o ţară terţă şi că se aplică una din situaţiile specificate la articolul 95.
Statele membre se asigură că articolul 68 se aplică exercitării acestor competenţe.
(2)Statele membre se asigură că autorităţile de rezoluţie sunt abilitate să exercite competenţele prevăzute la alineatul (1) în cazul în care acestea consideră că aplicarea unei măsuri este necesară în interesul public şi dacă cel puţin una dintre următoarele condiţii este îndeplinită:
a)sucursala din Uniune nu mai îndeplineşte sau riscă să nu îndeplinească condiţiile impuse de dreptul intern pentru autorizare şi funcţionare în statul membru respectiv şi nu există nicio perspectivă conform căreia vreo măsură de supraveghere, ori vreo măsură a sectorului privat ori vreo măsură întreprinsă de ţara terţă relevantă ar putea restabili conformitatea sucursalei sau preveni intrarea sa în dificultate, într-un interval de timp rezonabil;
b)instituţia din ţara terţă nu este, în opinia autorităţii de rezoluţie, capabilă sau dispusă, sau riscă să se afle în incapacitate de a-şi achita obligaţiile faţă de creditorii din Uniune, sau obligaţiile create sau înregistrate prin sucursala sa, pe măsură ce ele devin exigibile, iar autoritatea de rezoluţie este convinsă că nicio procedură de rezoluţie sau de insolvenţă dintr-o ţară terţă nu a fost sau nu va fi declanşată în legătură cu respectiva instituţie din ţara terţă într-un interval de timp rezonabil;
c)autoritatea relevantă din ţara terţă a iniţiat o procedură de rezoluţie din ţara terţă în legătură cu instituţia din ţara terţă sau a notificat autorităţii de rezoluţie intenţia sa de a iniţia o astfel de procedură.
(3)În cazul în care ia o măsură independentă în legătură cu o sucursală din Uniune, o autoritate de rezoluţie are în vedere obiectivele rezoluţiei şi ia măsura în conformitate cu următoarele principii şi cerinţe, în măsura în care acestea sunt relevante:
a)principiile stabilite la articolul 34;
b)cerinţele referitoare la aplicarea instrumentelor de rezoluţie menţionate în capitolul III din titlul IV.