Art. 81. - Art. 81: Cerinţe de notificare - Directiva 2014/59/UE/15-mai-2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului şi a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE şi 2013/36/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European şi ale Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 173L

În vigoare
Versiune de la: 28 Ianuarie 2025
Art. 81: Cerinţe de notificare
(1)Statele membre solicită conducerii unei instituţii sau a oricăreia dintre entităţile menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) să informeze autoritatea competentă în cazul în care consideră că instituţia sau entitatea respectivă este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate, în sensul articolului 32 alineatul (4).
(2)Autorităţile competente informează autorităţile de rezoluţie relevante în legătură cu orice notificări primite în temeiul alineatului (1) din prezentul articol şi cu orice măsuri de prevenire a crizelor sau orice măsuri menţionate la articolul 104 din Directiva 2013/36/UE pe care le impun unei instituţii sau unei entităţi menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) din prezenta directivă.
(3)În cazul în care o autoritate competentă sau o autoritate de rezoluţie stabileşte că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la literele (a) şi (b) de la articolul 32 alineatul (1) în ceea ce priveşte o instituţie sau o entitate menţionată la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d), aceasta comunică această constatare fără întârziere următoarelor autorităţi, dacă sunt diferite:
a)autorităţii de rezoluţie a instituţiei respective sau a entităţii menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d);
b)autorităţii competente a instituţiei respective sau a entităţii menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d);
c)autorităţii competente a unei eventuale sucursale a instituţiei respective sau a entităţii menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d);
d)autorităţii de rezoluţie a unei eventuale sucursale a instituţiei respective sau a entităţii menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d);
e)băncii centrale;
f)schemei de garantare a depozitelor la care este afiliată o instituţie de credit, pentru a permite, acolo unde este cazul, exercitarea funcţiilor schemei în cauză;
g)organului care răspunde de mecanismele de finanţare a rezoluţiei, pentru a permite, acolo unde este cazul, exercitarea funcţiilor mecanismelor în cauză;
h)autorităţii de rezoluţie a grupului, după caz;
i)ministerului competent;
j)în cazul în care instituţia sau entitatea menţionată la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) din prezenta directivă face obiectul supravegherii pe bază consolidată în conformitate cu titlul VII capitolul 3 din Directiva 2013/36/UE, supraveghetorului consolidant; şi
k)CERS şi autoritatea macroprudenţială naţionale desemnată.
l)în cazul în care instituţia sau entitatea face parte dintr-un conglomerat financiar, autorităţilor de supraveghere în domeniul asigurărilor şi autorităţilor de rezoluţie în domeniul asigurărilor în cauză.

(4)În cazul în care transmiterea informaţiilor menţionată la alineatele (3) literele (f) şi (g) nu garantează nivelul adecvat de confidenţialitate, autoritatea competentă sau autoritatea de rezoluţie stabileşte proceduri de comunicare alternative care îndeplinesc aceleaşi obiective, asigurând totodată nivelul adecvat de confidenţialitate.