Art. 63. - Art. 63: Competenţe generale - Directiva 2014/59/UE/15-mai-2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului şi a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE şi 2013/36/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European şi ale Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 173L

În vigoare
Versiune de la: 28 Ianuarie 2025
Art. 63: Competenţe generale
(1)Statele membre se asigură că autorităţile de rezoluţie deţin toate competenţele necesare pentru a aplica instrumentele de rezoluţie instituţiilor, precum şi entităţilor menţionate la articolul 1 alineatul (1) literele (b), (c) şi (d) care îndeplinesc condiţiile de declanşare a procedurii de rezoluţie. În special, autorităţile de rezoluţie trebuie să deţină următoarele competenţe de rezoluţie, pe care le pot exercita separat sau în orice combinaţie:
a)competenţa de a solicita oricărei persoane să prezinte orice fel de informaţie solicitată autorităţii de rezoluţie pentru luarea unei decizii privind adoptarea unei măsuri de rezoluţie şi pentru pregătirea respectivei măsuri, inclusiv actualizări şi completări ale informaţiilor furnizate în cadrul planurilor de rezoluţie, precum şi informaţii care urmează să fie furnizate prin intermediul inspecţiilor la faţa locului;
b)competenţa de a prelua controlul asupra unei instituţii aflate în rezoluţie şi de a exercita toate drepturile şi competenţele conferite acţionarilor, altor proprietari şi organului de conducere al instituţiei aflate în rezoluţie;
c)competenţa de a transfera acţiuni şi alte instrumente de proprietate emise de o instituţie aflată în rezoluţie;
d)competenţa de a transfera unei alte entităţi, cu consimţământul acesteia, anumite drepturi, active sau pasive ale unei instituţii aflate în rezoluţie;
e)competenţa de a reduce, inclusiv la zero, valoarea contabilă a principalului sau suma restantă datorată în temeiul datoriilor care pot face obiectul recapitalizării interne ale unei instituţii aflate în rezoluţie;

f)competenţa de a converti datoriile care pot face obiectul recapitalizării interne ale unei instituţii aflate în rezoluţie în acţiuni ordinare sau în alte instrumente de proprietate ale instituţiei respective sau ale entităţii menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d), ale unei instituţii-mamă relevante sau ale unei instituţii-punte către care sunt transferate activele, drepturile sau pasivele instituţiei sau ale entităţii menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d);

g)competenţa de a anula instrumente de datorie emise de o instituţie aflată în rezoluţie, cu excepţia obligaţiilor garantate prin garanţii mobiliare care fac obiectul articolului 44 alineatul (2);
h)competenţa de a reduce, inclusiv la zero, valoarea nominală a acţiunilor sau a altor instrumente de proprietate ale unei instituţii aflate în rezoluţie, precum şi de a anula astfel de acţiuni sau alte instrumente de proprietate;
i)competenţa de a solicita unei instituţii aflate în rezoluţie sau unei instituţii-mamă relevante emiterea unor noi acţiuni, a altor instrumente de proprietate sau a altor instrumente de capital, inclusiv a unor acţiuni preferenţiale şi a unor instrumente convertibile contingente;
j)competenţa de a modifica sau de a ajusta scadenţa instrumentelor de datorie şi a altor datorii care pot face obiectul recapitalizării interne emise de o instituţie aflată în rezoluţie sau competenţa de a modifica suma dobânzilor de plată în cadrul instrumentelor respective şi al altor datorii care pot face obiectul recapitalizării interne sau data la care dobânda devine exigibilă, inclusiv prin suspendarea temporară a plăţilor cu excepţia obligaţiilor garantate prin garanţii mobiliare care fac obiectul articolului 44 alineatul (2);

k)competenţa de a lichida şi a rezilia contracte financiare sau contracte derivate în scopul aplicării articolului 49;
l)competenţa de a demite sau de a înlocui organul de conducere şi conducerea superioară ale unei instituţii aflate în rezoluţie;
m)competenţa de a impune autorităţii competente să evalueze cumpărătorul unei participaţii calificate în timp util prin derogare de la termenele prevăzute la articolul 22 din Directiva 2013/36/UE şi la articolul 12 din directiva 2014/65/UE.
(2)Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că, atunci când aplică instrumente şi exercită competenţele de rezoluţie, autorităţile de rezoluţie nu fac obiectul nici uneia dintre următoarele cerinţe care s-ar aplica în mod normal în virtutea dreptului intern, a contractelor sau a altor dispoziţii:
a)sub rezerva articolului 3 alineatul (6) şi a articolului 85 alineatul (1), obligaţia de a obţine aprobarea sau acordul oricărei persoane, fie ea publică sau privată, inclusiv al acţionarilor sau al creditorilor instituţiei aflate în rezoluţie;
b)înaintea exercitării competenţei, obligaţia procedurală de a notifica o persoană anume, inclusiv eventuala obligaţie de a publica orice notificare sau prospect ori de a depune sau de a înregistra orice document la oricare altă autoritate.
În special, statele membre se asigură că autorităţile de rezoluţie pot exercita competenţele prevăzute la prezentul articol, indiferent de restricţiile sau de cerinţele referitoare la obţinerea acordului care s-ar aplica în mod normal transferului respectiv de instrumente financiare, drepturi, active sau pasive.
Litera (b) din prezentul paragraf nu aduce atingere cerinţelor prevăzute la articolul 81 şi la articolul 83 sau oricăror alte obligaţii de notificare în temeiul cadrului Uniunii privind ajutoarele de stat.
(3)Statele membre se asigură că, în măsura în care niciuna dintre competenţele enumerate la alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică unei entităţi care face obiectul articolului 1 alineatul (1) din prezenta directivă, ca urmare a formei sale juridice specifice, autorităţile de rezoluţie deţin competenţe pe cât posibil similare, inclusiv în privinţa efectelor acestora.
(4)Statele membre se asigură că, atunci când autorităţile de rezoluţie exercită competenţele în temeiul alineatului (3), mecanismele de siguranţă din prezenta directivă sau mecanismele de siguranţă care au acelaşi efect se aplică persoanelor afectate, inclusiv acţionarilor, creditorilor sau contrapărţilor.