Art. 29. - Art. 29: Administratorul temporar - Directiva 2014/59/UE/15-mai-2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului şi a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE şi 2013/36/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European şi ale Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 173L

În vigoare
Versiune de la: 28 Ianuarie 2025
Art. 29: Administratorul temporar
(1)În cazul în care înlocuirea conducerii superioare sau a organului de conducere astfel cum se menţionează la articolul 28 este considerată, de către autoritatea competentă, ca fiind insuficientă pentru remedierea situaţiei, statele membre se asigură că autorităţile competente sunt abilitate să numească unul sau mai mulţi administratori temporari ai instituţiei. În funcţie de ceea ce este proporţional în situaţia dată, autorităţile competente pot numi orice administrator temporar, fie pentru a înlocui temporar organul de conducere a instituţiei, fie pentru a colabora temporar cu organul de conducere a instituţiei, iar acest lucru este precizat de autoritatea competentă în momentul numirii. În cazul în care numeşte un administrator temporar pentru a colabora cu organul de conducere a instituţiei, autoritatea competentă precizează de asemenea, în momentul numirii, rolul, sarcinile şi competenţele administratorului temporar, precum şi eventualele cerinţe pentru organul de conducere a instituţiei, şi anume de a se consulta cu administratorul temporar sau de a obţine aprobarea acestuia înainte de a lua anumite decizii sau măsuri. Autorităţii competente i se solicită să facă publică numirea oricărui administrator temporar, cu excepţia cazului în care administratorul temporar nu deţine competenţa de a reprezenta instituţia. În plus, statele membre trebuie să se asigure că orice administrator temporar deţine calificările, cunoştinţele şi capacitatea necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale şi nu este implicat în niciun conflict de interese.
(2)În funcţie de ceea ce este proporţional în situaţia dată, autoritatea competentă precizează competenţele administratorului temporar în momentul numirii acestuia. Printre aceste competenţe se pot număra toate sau unele dintre competenţele deţinute de organul de conducere ale instituţiei în conformitate cu statutul instituţiei şi cu dreptul intern, inclusiv competenţa de a exercita toate sau o parte din funcţiile administrative ale organului de conducere a instituţiei. Competenţele administratorului temporar în raport cu instituţia sunt în conformitate cu dreptul societăţilor aplicabil.
(3)Rolul şi funcţiile administratorului temporar sunt precizate de autoritatea competentă în momentul numirii acestuia şi pot include estimarea poziţiei financiare a instituţiei, gestionarea activităţii sau a unei părţi a activităţii instituţiei în vederea menţinerii sau restabilirii poziţiei financiare a instituţiei şi adoptarea de măsuri în vederea restabilirii gestionării corecte şi prudente a activităţii instituţiei. Autoritatea competentă precizează, în momentul numirii administratorului temporar, eventualele limite ale rolului şi funcţiilor acestuia.
(4)Statele membre se asigură că autorităţile competente deţin competenţa exclusivă de a numi şi de a destitui orice administrator temporar. Autoritatea competentă poate destitui un administrator temporar în orice moment şi din orice motiv. Autoritatea competentă poate modifica în orice moment mandatul administratorului temporar, sub rezerva prezentului articol.
(5)Autoritatea competentă poate solicita ca anumite acte ale unui administrator temporar să facă obiectul aprobării prealabile a autorităţii competente. Autoritatea competentă precizează orice astfel de cerinţe în momentul numirii unui administrator temporar sau în momentul oricărei modificări a condiţiilor mandatului administratorului temporar.
În orice caz, administratorul temporar poate exercita competenţa de a convoca adunarea generală a acţionarilor instituţiei şi de a stabili ordinea de zi a acestei adunări numai cu aprobarea prealabilă a autorităţii competente.
(6)Autoritatea competentă poate solicita administratorului temporar să întocmească rapoarte privind poziţia financiară a instituţiei şi măsurile întreprinse pe parcursul mandatului său, la intervale stabilite de autoritatea competentă, precum şi la sfârşitul mandatului său.
(7)Numirea unui administrator temporar nu trebuie să depăşească un an. Această perioadă poate fi reînnoită în mod excepţional în cazul în care condiţiile de numire a unui administrator temporar continuă să fie îndeplinite. Autoritatea competentă are responsabilitatea de a decide în ce măsură condiţiile sunt adecvate pentru menţinerea unui administrator temporar şi de a justifica o astfel de decizie în faţa acţionarilor.
(8)Sub rezerva prezentului articol, numirea unui administrator temporar nu aduce atingere drepturilor acţionarilor în conformitate cu dreptul Uniunii sau dreptul comercial naţional.
(9)În conformitate cu dreptul intern, statele membre pot limita răspunderea oricărui administrator temporar în ceea ce priveşte actele şi omisiunile survenite în exercitarea atribuţiilor acestuia în calitate de administrator temporar în conformitate cu alineatul (3).
(10)Un administrator temporar numit în temeiul prezentului articol nu este considerat ca membru din umbră sau de facto al organului de conducere în temeiul dreptului intern.