Art. 108. - Art. 108: Rangul acordat în ierarhia în materie de insolvenţă - Directiva 2014/59/UE/15-mai-2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului şi a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE şi 2013/36/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European şi ale Consiliului
Acte UE
Jurnalul Oficial 173L
În vigoare Versiune de la: 28 Ianuarie 2025
Art. 108: Rangul acordat în ierarhia în materie de insolvenţă
(1)Statele membre se asigură că în legislaţia lor naţională care reglementează procedurile obişnuite de insolvenţă:
a)următoarele depozite au acelaşi rang de prioritate care este superior rangului acordat creanţelor deţinute de creditorii obişnuiţi negarantaţi:
(i)acea parte din depozitele eligibile ale persoanelor fizice, ale microîntreprinderilor şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii care depăşeşte nivelul de acoperire prevăzut la articolul 6 din Directiva 2014/49/UE;
(ii)depozitele persoanelor fizice şi ale microîntreprinderilor şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii, care ar fi depozite eligibile dacă nu ar fi fost făcute prin intermediul sucursalelor situate în afara Uniunii ale unor instituţii stabilite în Uniune;
b)următoarele depozite au acelaşi rang de prioritate care este superior rangului acordat în temeiul literei (a):
(i)depozitele acoperite;
(ii)schemele de garantare a depozitelor subrogate în drepturile şi obligaţiile deponenţilor care beneficiază de acoperire în caz de insolvenţă.
(2)Statele membre se asigură că, în cazul entităţilor menţionate la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d), creanţele negarantate obişnuite au, în legislaţia lor naţională care reglementează procedurile obişnuite de insolvenţă, un rang de prioritate superior creanţelor negarantate care rezultă din instrumentele de datorie care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)scadenţa contractuală iniţială a instrumentelor de datorie este de cel puţin un an;
b)instrumentele de datorie nu conţin instrumente financiare derivate încorporate şi nici nu sunt instrumente financiare derivate;
c)documentele contractuale relevante şi, după caz, prospectul care se referă la emisiunea acestor instrumente de datorie precizează în mod explicit rangul inferior acordat în temeiul prezentului alineat.
(3)Statele membre se asigură că creanţele negarantate rezultate din instrumentele de datorie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b) şi (c) din prezentul articol au, în legislaţia lor naţională care reglementează procedurile obişnuite de insolvenţă, un rang de prioritate superior rangului de prioritate al creanţelor rezultate din instrumentele menţionate la articolul 48 alineatul (1) literele (a)-(d).
(4)Fără a aduce atingere alineatelor (5) şi (7), statele membre se asigură că legislaţia lor naţională care reglementează procedurile obişnuite de insolvenţă, astfel cum era adoptată la 31 decembrie 2016, se aplică rangului acordat în procedurile obişnuite de insolvenţă creanţelor negarantate care rezultă din instrumente de datorie emise de entităţile menţionate la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d) din prezenta directivă înainte de data intrării în vigoare a măsurilor de transpunere în dreptul intern a Directivei (UE) 2017/2399 a Parlamentului European şi a Consiliului (*).
(*)Directiva (UE) 2017/2399 a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce priveşte rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanţelor în caz de insolvenţă (JO L 345, 27.12.2017, p. 96).
(5)În cazul în care, după data de 31 decembrie 2016 şi înainte de 28 decembrie 2017, un stat membru a adoptat o legislaţie naţională care reglementează rangul acordat în procedurile obişnuite de insolvenţă creanţelor negarantate rezultate din instrumente de datorie emise după data aplicării unei astfel de legislaţii, alineatul (4) al prezentului articol nu se aplică creanţelor rezultate din instrumente de datorie emise după data aplicării respectivei legislaţii naţionale, cu condiţia respectării tuturor condiţiilor de mai jos:
a)legislaţia naţională respectivă prevede că, în cazul entităţilor menţionate la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d), creanţele negarantate obişnuite au, în cadrul procedurilor obişnuite de insolvenţă, un rang de prioritate superior rangului creanţelor negarantate care rezultă din instrumentele de datorie care îndeplinesc următoarele condiţii:
(i)scadenţa contractuală iniţială a instrumentelor de datorie este de cel puţin un an;
(ii)instrumentele de datorie nu conţin instrumente financiare derivate încorporate şi nici nu sunt instrumente financiare derivate; şi
(iii)documentele contractuale relevante şi, după caz, prospectul care se referă la emisiunea acestor instrumente de datorie precizează în mod explicit rangul inferior acordat în temeiul dreptului intern;
b)în temeiul legislaţiei naţionale respective, creanţele negarantate rezultate din instrumente de datorie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la litera (a) de la prezentul paragraf au, în cadrul procedurilor obişnuite de insolvenţă, un rang de prioritate superior rangului de prioritate al creanţelor rezultate din instrumentele menţionate la articolul 48 alineatul (1) literele (a)-(d).
La data intrării în vigoare a măsurilor de transpunere în dreptul intern a Directivei (UE) 2017/2399, creanţele negarantate rezultate din instrumente de datorie, menţionate la litera (b) de la primul paragraf, au acelaşi rang de prioritate ca cel menţionat la alineatul (2) literele (a), (b) şi (c) şi la alineatul (3) din prezentul articol.
(6)În sensul alineatului (2) litera (b) şi al alineatului (5) primul paragraf litera (a) punctul (ii), instrumentele de datorie cu dobândă variabilă derivată dintr-o rată de referinţă utilizată la scară largă şi instrumentele de datorie care nu sunt denominate în moneda naţională a emitentului, cu condiţia ca principalul, rambursarea şi dobânzile să fie denominate în aceeaşi monedă, nu sunt considerate, doar pe baza acestor caracteristici, instrumente de datorie care conţin instrumente derivate încorporate.
(7)Statele membre care au adoptat, înainte de 31 decembrie 2016, o legislaţie naţională care reglementează procedurile obişnuite de insolvenţă, în temeiul căreia creanţele negarantate obişnuite rezultate din instrumente de datorie emise de entităţile menţionate la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d) sunt împărţite în două sau mai multe ranguri de prioritate diferite sau în temeiul căreia rangul de prioritate al creanţelor negarantate obişnuite rezultate din astfel de instrumente de datorie se modifică în raport cu toate celelalte creanţe negarantate obişnuite de acelaşi rang, pot prevedea ca instrumentele de datorie cu cel mai scăzut rang de prioritate dintre respectivele creanţe negarantate obişnuite să aibă acelaşi rang ca cel al creanţelor care îndeplinesc condiţiile de la alineatul (2) literele (a), (b) şi (c) şi de la alineatul (3) din prezentul articol.