Art. 158. - Art. 158: Sucursale semnificative - Directiva 2013/36/UE/26-iun-2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 28 August 2025
Art. 158: Sucursale semnificative
(1)Autorităţile competente dintr-un stat membru gazdă pot solicita autorităţii responsabile cu supravegherea consolidată, în cazul în care se aplică articolul 112 alineatul (1), sau autorităţilor competente din statul membru de origine să considere o sucursală a unei instituţii alta decât o instituţie de credit sau o firmă de investiţii care face obiectul articolului 95 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ca fiind semnificativă.
(2)Cererea respectivă specifică motivele pentru care sucursala ar trebui considerată semnificativă, în special cu privire la următoarele aspecte:
a)atingerea de către o sucursală, în statul membru gazdă, a unei cote de piaţă de peste 2 % în ceea ce priveşte depozitele;
b)impactul probabil al unei suspendări sau încetări a operaţiunilor instituţiei asupra lichidităţii sistemice şi asupra sistemelor de plată, compensare şi decontare din statul membru gazdă;
c)dimensiunea şi importanţa sucursalei, din punctul de vedere al numărului de clienţi, în contextul sistemului bancar sau financiar al statului membru gazdă.
Autorităţile competente din statele membre de origine şi din statele membre gazdă şi autoritatea responsabilă cu supravegherea consolidată, în cazul în care se aplică articolul 112 alineatul (1), depun toate eforturile posibile pentru a ajunge la o decizie comună cu privire la desemnarea unei sucursale ca fiind semnificativă.
În cazul în care nu se ajunge la o decizie comună în termen de două luni de la primirea unei cereri în temeiul primului paragraf, autorităţile competente din statul membru gazdă iau propria decizie în termen de alte două luni cu privire la desemnarea sucursalei ca fiind semnificativă. La luarea deciziei, autorităţile competente din statul membru gazdă iau în considerare orice opinii şi rezerve ale autorităţii responsabile cu supravegherea consolidată sau ale autorităţilor competente din statul membru de origine.
Deciziile menţionate la al doilea şi al treilea paragraf sunt incluse într-un document care cuprinde motivarea completă şi se transmit autorităţilor competente în cauză, fiind considerate determinante şi aplicate de autorităţile competente ale statelor membre în cauză.
Desemnarea unei sucursale drept semnificativă nu aduce atingere drepturilor şi responsabilităţilor autorităţilor competente prevăzute în prezenta directivă.
(3)Autorităţile competente din statul membru de origine comunică autorităţilor competente dintr-un stat membru gazdă în care este stabilită o sucursală semnificativă informaţiile menţionate la articolul 117 alineatul (1) literele (c) şi (d) şi îndeplinesc sarcinile menţionate la articolul 112 alineatul (1) litera (c) în cooperare cu autorităţile competente din statul membru gazdă.
(4)În cazul în care o autoritate competentă dintr-un stat membru de origine constată prezenţa unei situaţii de urgenţă, astfel cum se menţionează la articolul 114 alineatul (1), aceasta alertează în cel mai scurt timp autorităţile menţionate la articolul 58 alineatul (4) şi la articolul 59 alineatul (1).
(5)În cazul în care nu se aplică articolul 116, autorităţile competente care supraveghează o instituţie având sucursale semnificative în alte state membre înfiinţează şi prezidează un colegiu de supraveghetori pentru a facilita adoptarea unei decizii comune privind desemnarea unei sucursale ca fiind semnificativă în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol şi schimbul de informaţii în temeiul articolului 50. Înfiinţarea şi funcţionarea colegiului se bazează pe dispoziţii scrise stabilite de către autoritatea competentă din statul membru de origine în urma consultării cu autorităţile competente în cauză. Autoritatea competentă din statul membru de origine decide care autorităţi competente participă la o reuniune sau la o activitate a colegiului.
(6)Decizia autorităţii competente din statul membru de origine ţine seama de relevanţa activităţii de supraveghere care urmează să fie planificată sau coordonată pentru aceste autorităţi, în special de impactul potenţial asupra stabilităţii sistemului financiar din statele membre în cauză, menţionat la articolul 155 alineatul (3), şi de obligaţiile menţionate la alineatul (2) din prezentul articol.
(7)În prealabil, autoritatea competentă din statul membru de origine îi informează pe deplin pe toţi membrii colegiului în legătură cu organizarea unor astfel de reuniuni, principalele aspecte care urmează să fie discutate, precum şi în legătură cu activităţile care urmează să fie examinate. Autoritatea competentă din statul membru de origine îi informează, de asemenea, pe deplin şi în timp util, pe toţi membrii colegiului în legătură cu măsurile adoptate în cadrul respectivelor reuniuni şi acţiunile întreprinse.