Art. 109. - Art. 109: Dispozitivele, procedurile şi mecanismele instituţiilor - Directiva 2013/36/UE/26-iun-2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 28 August 2025
Art. 109: Dispozitivele, procedurile şi mecanismele instituţiilor
(1)Autorităţile competente cer instituţiilor să respecte obligaţiile prevăzute la secţiunea II din prezentul capitol pe o bază individuală, cu excepţia cazului în care autorităţile competente recurg la derogarea prevăzută la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(2)Autorităţile competente impun întreprinderilor-mamă şi filialelor care fac obiectul prezentei directive să îndeplinească obligaţiile prevăzute în secţiunea II din prezentul capitol pe bază consolidată sau subconsolidată, pentru a putea asigura că procesele, mecanismele şi cadrul de administrare prevăzute în secţiunea II din prezentul capitol sunt coerente şi bine integrate şi pentru a putea produce datele şi informaţiile relevante în scopul supravegherii. În special, acestea se asigură că întreprinderile-mamă şi filialele care fac obiectul prezentei directive pun în aplicare cadrul de administrare, procesele şi mecanismele respective în cadrul filialelor lor care nu fac obiectul prezentei directive, inclusiv în cadrul celor stabilite în centre financiare offshore. Cadrul de administrare, procesele şi mecanismele respective sunt coerente şi bine integrate şi filialele respective sunt, de asemenea, în măsură să producă datele şi informaţiile relevante în scopul supravegherii. Filialele care nu fac ca atare obiectul prezentei directive respectă cerinţele specifice sectorului lor pe bază individuală.

(3)Obligaţiile care decurg din secţiunea II a prezentului capitol privind filialele care nu fac ca atare obiectul prezentei directive nu se aplică în cazul în care instituţia-mamă din UE poate demonstra autorităţilor competente că aplicarea secţiunii II contravine legislaţiei ţării terţe în care este stabilită filiala.
(4)Cerinţele privind remunerarea prevăzute la articolele 92, 94 şi 95 nu se aplică pe bază consolidată niciuneia dintre următoarele categorii:
a)filiale stabilite în Uniune, atunci când acestea fac obiectul unor cerinţe specifice privind remunerarea în conformitate cu alte acte juridice ale Uniunii;
b)filiale stabilite într-o ţară terţă, atunci când acestea ar face obiectul unor cerinţe specifice privind remunerarea în conformitate cu alte acte juridice ale Uniunii dacă ar fi stabilite în Uniune.
(5)Prin derogare de la alineatul (4) din prezentul articol şi pentru a se evita eludarea normelor prevăzute la articolele 92, 94 şi 95, statele membre se asigură că cerinţele prevăzute la articolele 92, 94 şi 95 se aplică membrilor personalului filialelor care nu fac obiectul prezentei directive pe bază individuală în cazul în care:
a)filiala este fie o societate de administrare a activelor, fie o întreprindere care prestează serviciile şi activităţile de investiţii enumerate la punctele 2, 3, 4, 6 şi 7 din secţiunea A a anexei I la Directiva 2014/65/UE; şi
b)respectivii membri ai personalului au fost autorizaţi să desfăşoare activităţi profesionale care au un impact semnificativ direct asupra profilului de risc sau asupra activităţii instituţiilor din cadrul grupului.
(6)În pofida alineatelor (4) şi (5) din prezentul articol, statele membre pot aplica articolele 92, 94 şi 95 pe bază consolidată unei sfere mai largi de filiale şi personalului acestora.