Art. 30. - Art. 30: Obligaţia generală de publicare - Directiva 2013/34/UE/26-iun-2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului
Acte UE
Jurnalul Oficial 182L
În vigoare Versiune de la: 28 Mai 2024
Art. 30: Obligaţia generală de publicare
(1)Statele membre se asigură că întreprinderile publică, într-un termen rezonabil care nu depăşeşte 12 luni de la data bilanţului, situaţiile financiare anuale aprobate corespunzător şi raportul administratorilor, în formatul de raportare electronic menţionat la articolul 29d din prezenta directivă, dacă este cazul, împreună cu opinia şi declaraţia furnizate de auditorul statutar sau de firma de audit menţionată la articolul 34 din prezenta directivă, astfel cum prevede legislaţia fiecărui stat membru în conformitate cu titlul 1 capitolul III din Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European şi a Consiliului (*21).
(*21)Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăţilor comerciale (JO L 169, 30.6.2017, p. 46).
Statele membre pot prevedea obligaţia ca întreprinderile care intră sub incidenţa articolelor 19a şi 29a să pună gratuit raportul administratorilor la dispoziţia publicului pe website-ul lor. În cazul în care o întreprindere nu are un website, statele membre pot prevedea obligaţia ca aceasta să pună la dispoziţie, la cerere, o copie scrisă a raportului administratorilor.
În cazul în care un prestator independent de servicii de asigurare emite opinia menţionată la articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf litera (aa), respectiva opinie se publică împreună cu documentele menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat.
Cu toate acestea, statele membre pot scuti întreprinderile de obligaţia de a publica raportul administratorilor în cazul în care o copie a întregului raport sau a unor părţi ale acestuia poate fi obţinută cu uşurinţă, la cerere, la un preţ care nu depăşeşte costul său administrativ.
Scutirea prevăzută la al patrulea paragraf de la prezentul alineat nu se aplică întreprinderilor supuse cerinţelor referitoare la raportarea privind durabilitatea prevăzute la articolele 19a şi 29a.
(2)Statele membre pot scuti o întreprindere menţionată în anexa II, căreia i se aplică măsurile de coordonare prevăzute în prezenta directivă, în temeiul articolului 1 alineatul (1) litera (b), de obligaţia de a-şi publica situaţiile financiare în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE, cu condiţia ca situaţiile financiare respective să fie disponibile publicului la sediul său principal, în următoarele cazuri:
a)toţi asociaţii întreprinderii în cauză care au răspundere nelimitată sunt întreprinderi menţionate în anexa I care intră sub incidenţa legislaţiei unor alte state membre decât statul membru a cărui legislaţie reglementează întreprinderea şi niciuna dintre acele întreprinderi nu publică situaţiile financiare ale întreprinderii în cauză împreună cu propriile sale situaţii financiare;
b)toţi asociaţii ai întreprinderii respective care au răspundere nelimitată sunt întreprinderi care nu intră sub incidenţa legislaţiei unui stat membru, dar a căror formă juridică este comparabilă cu cele menţionate în Directiva 2009/101/CE.
Trebuie să fie posibilă obţinerea, la cerere, a unor copii ale situaţiilor financiare. Preţul unei astfel de copii nu poate depăşi costul său administrativ.
(3)Alineatul (1) se aplică în ceea ce priveşte situaţiile financiare consolidate şi rapoartele consolidate ale administratorilor.
Dacă întreprinderea care întocmeşte situaţiile financiare consolidate este constituită sub una din formele enumerate în anexa II şi nu este obligată prin dreptul intern a statului său membru să publice documentele menţionate la alineatul (1) în modul indicat la articolul 3 din Directiva 2009/101/CE, întreprinderea ia măsura minimă de a pune aceste documente la dispoziţia publicului la sediul său principal şi de a furniza la cerere o copie a acestora, al cărei preţ nu depăşeşte costul său administrativ.