Art. 5. - Art. 5: Accesul la entităţile SAL şi la procedurile SAL - Directiva 2013/11/UE/21-mai-2013 privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 şi a Directivei 2009/22/CE (Directiva privind SAL în materie de consum)

Acte UE

Jurnalul Oficial 165L

În vigoare
Versiune de la: 18 Iunie 2013
Art. 5: Accesul la entităţile SAL şi la procedurile SAL
(1)Statele membre facilitează accesul consumatorilor la procedurile SAL şi se asigură că litigiile care intră sub incidenţa prezentei directive şi care implică comercianţi ale căror sedii se află pe teritoriile lor pot fi prezentate unei entităţi SAL care îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezenta directivă.
(2)Statele membre se asigură că entităţile SAL:
a)întreţin un site internet actualizat care permite părţilor să aibă cu uşurinţă acces la informaţiile referitoare la procedura SAL şi care permite consumatorilor să prezinte online o reclamaţie şi documentele justificative necesare;
b)furnizează la cerere părţilor, pe un suport durabil, informaţiile menţionate la litera (a);
c)după caz, permite consumatorului să prezinte o reclamaţie offline;
d)permite schimbul de informaţii dintre părţi prin mijloace electronice sau, dup caz, prin poştă;
e)acceptă atât litigii naţionale, cât şi litigii transfrontaliere, inclusiv litigiile reglementate de Regulamentul (UE) nr. 524/2013; şi
f)atunci când se ocupă de litigiile reglementate de prezenta directivă, iau măsurile necesare pentru a se asigura că prelucrarea datelor cu caracter personal este în conformitate cu normele privind protecţia datelor cu caracter personal stabilite în legislaţia naţională de punere în aplicare a Directivei 95/46/CE din statul membru în care entitatea SAL îşi are sediul.
(3)Statele membre pot îndeplini obligaţiile care le revin în temeiul alineatului (1) prin garantarea existenţei unei entităţi SAL complementare care este competentă să se ocupe de litigiile menţionate la alineatul respectiv pentru a căror soluţionare nu există nicio entitate SAL competentă. Statele membre îşi pot de asemenea îndeplini aceste obligaţii bazându-se pe entităţi SAL stabilite în alt stat membru sau pe entităţi de soluţionare a litigiilor regionale, transnaţionale sau paneuropene, în cazul în care comercianţii din alte state membre intră sub incidenţa aceleiaşi entităţi SAL, fără a aduce atingere răspunderii pe care o au în ceea ce priveşte asigurarea unei acoperiri depline şi a unui acces complet la SAL.
(4)Statele membre pot, după cum consideră de cuviinţă, să permită entităţilor SAL să menţină şi să introducă norme procedurale care să le permită să refuze instrumentarea unui anumit litigiu din următoarele motive:
a)consumatorul nu a încercat să contacteze comerciantul în cauză pentru a discuta reclamaţia sa şi nu a încercat, ca un prim pas, să rezolve diferendul direct cu comerciantul;
b)litigiul este nepertinent sau jignitor;
c)litigiul este sau a fost analizat anterior de către o altă entitate SAL sau de o instanţă;
d)valoarea despăgubirii este inferioară sau superioară unui prag financiar prestabilit;
e)consumatorul nu a prezentat reclamaţia entităţii SAL într-un termen predeterminat de minimum un an de la data la care consumatorul a prezentat reclamaţia comerciantului;
f)instrumentarea unui astfel de litigiu ar afecta în mod grav funcţionarea eficace a entităţii SAL.
În cazul în care, în conformitate cu normele sale procedurale, o entitate SAL nu poate analiza o reclamaţie care i-a fost înaintată, entitatea SAL respectivă prezintă ambelor părţi o explicaţie privind motivele neanalizării litigiului în termen de trei săptămâni de la primirea dosarului de reclamaţie.
Aceste norme procedurale nu trebuie să afecteze în mod semnificativ accesul consumatorilor la procedurile SAL, inclusiv în cazul litigiilor transfrontaliere.
(5)Statele membre se asigură că atunci când entităţilor SAL li se permite instituirea unor praguri financiare predeterminate pentru a limita accesul la procedurile SAL, respectivele praguri nu sunt stabilite la un nivel la care ar afecta în mod negativ accesul consumatorilor la instrumentarea reclamaţiilor de către entităţile SAL.
(6)În cazul în care, în conformitate cu normele procedurale menţionate la alineatul (4), o entitate SAL nu poate examina o reclamaţie care i-a fost prezentată, statul membru nu are obligaţia de a asigura faptul că consumatorul îşi poate prezenta reclamaţia unei alte entităţi SAL.
(7)În cazul în care o entitate SAL care se ocupă de litigii într-un sector economic specific are competenţa de a lua în considerare litigiile legate de un comerciant care îşi desfăşoară activitatea în sectorul respectiv, dar care nu este membru al organizaţiei sau al asociaţiei care formează sau care finanţează entitatea SAL, se consideră că statul membru şi-a îndeplinit obligaţia în temeiul alineatului (1) şi în ceea ce priveşte litigiile legate de respectivul comerciant.