Art. 7. - Art. 7: Obligaţia privind economiile de energie - Directiva 2012/27/UE/25-oct-2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 315L

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 4 Mai 2023
Art. 7: Obligaţia privind economiile de energie
(1)Statele membre realizează economii cumulate de energie la nivelul utilizării finale cel puţin echivalente cu:
a)noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienţii finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013. Vânzările de energie, ca volum, utilizate în transport, pot fi excluse parţial sau integral din acest calcul;
b)noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de 0,8 % din consumul anual de energie finală, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019. Prin derogare de la respectiva obligaţie, Cipru şi Malta realizează noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, echivalente cu 0,24 % din consumul anual de energie finală, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.
Statele membre pot lua în calcul economiile de energie care rezultă în urma măsurilor de politică, indiferent dacă au fost introduse până la 31 decembrie 2020 sau după această dată, cu condiţia ca măsurile respective să ducă la noi acţiuni individuale care să fie întreprinse după 31 decembrie 2020.
Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale, în conformitate cu primul paragraf litera b), pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepţia cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 şi la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia şi clima pentru 2050.
Statele membre decid modul în care eşalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menţionate la primul paragraf literele a) şi b), cu condiţia ca economiile obligatorii cumulate totale de energie la nivelul utilizării finale să fi fost realizate până la finalul fiecărei perioade de obligaţii.
(2)Cu condiţia ca statele membre să îşi fi îndeplinit cel puţin obligaţia privind economiile cumulate de energie la nivelul utilizării finale prevăzută la alineatul (1) primul paragraf litera b), acestea pot calcula cantitatea obligatorie de economii de energie printr-unul sau mai multe dintre următoarele mijloace:
a)aplicarea unei rate anuale a economiilor privind vânzările de energie către clienţii finali sau privind consumul de energie finală, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019;
b)excluderea parţială sau totală din scenariul de referinţă pentru calcularea energiei utilizate în transporturi;
c)utilizarea oricăreia dintre opţiunile prevăzute la alineatul (4).
(3)În cazul în care statele membre utilizează posibilităţile prevăzute la alineatul (2) litera a), b) sau c), acestea stabilesc:
a)propria rată anuală a economiilor care va fi aplicată la calcularea economiilor lor cumulate de energie la nivelul utilizării finale şi care asigură faptul că cantitatea finală a economiilor lor nete de energie nu este mai scăzută decât cea a economiilor obligatorii în temeiul alineatului (1) primul paragraf litera b); şi
b)propriul scenariu de referinţă pentru calcul, care poate exclude parţial sau total energia utilizată în transporturi.
(4)Sub rezerva alineatului (5), fiecare stat membru poate:
a)să efectueze calculul prevăzut la alineatul (1) primul paragraf litera a), utilizând valori de 1 % în 2014 şi 2015; 1,25 % în 2016 şi 2017, şi 1,5 % în 2018, 2019 şi 2020;
b)să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată, referitor la perioada de obligaţii prevăzută la alineatul (1) primul paragraf litera a), sau energia finală consumată, referitor la perioada de obligaţii prevăzută la alineatul (1) primul paragraf litera b), de activităţile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;
c)să includă în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuţiei şi transportului de energie, inclusiv în infrastructurile eficiente de termoficare şi de răcire centralizată, ca urmare a punerii în aplicare a cerinţelor prevăzute la articolul 14 alineatul (4), la articolul 14 alineatul (5) litera b) şi la articolul 15 alineatele (1)-(6) şi (9). Statele membre informează Comisia cu privire la măsurile lor de politică preconizate în temeiul prezentei litere pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030, ca parte a planurilor lor energetice şi climatice naţionale integrate. Impactul respectivelor măsuri se calculează în conformitate cu anexa V şi se include în planurile respective;
d)să includă în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie economiile de energie rezultate din acţiuni specifice recent implementate, începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 în ceea ce priveşte perioada de obligaţii prevăzută la alineatul (1) primul paragraf litera a) şi după 2020 în ceea ce priveşte perioada prevăzută la alineatul (1) primul paragraf litera b), şi care pot fi măsurate şi verificate;
e)să includă în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie economiile de energie care rezultă din adoptarea unor măsuri de politică, cu condiţia să se poată demonstra că măsurile respective au ca rezultat acţiuni individuale derulate în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020;
f)să excludă din calculul cantităţii obligatorii de economii de energie 30 % din cantitatea verificabilă de energie produsă pe sau în clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obţinere a energiei din surse regenerabile;
g)să includă în calculul cantităţii obligatorie de economii de energie, economiile de energie care depăşesc economiile obligatorii de energie pentru perioada de obligaţii cuprinsă între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020, cu condiţia ca economiile respective să rezulte din acţiuni individuale derulate în temeiul măsurilor de politică menţionate la articolele 7a şi 7b, notificate de către statele membre în cadrul planurilor lor de acţiune naţionale privind eficienţa energetică şi raportate în rapoartele lor intermediare în conformitate cu articolul 24.
(5)Statele membre aplică şi calculează efectul opţiunilor selectate în temeiul alineatului (4) pentru perioadele menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a) şi b) separat:
a)pentru calculul cantităţii obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligaţii menţionată la alineatul (1) primul paragraf litera a), statele membre pot utiliza alineatul (4) literele a)-d). Toate opţiunile selectate în temeiul alineatului (4), cumulate, reprezintă maximum 25 % din cantitatea de economii de energie prevăzută la alineatul (1) primul paragraf litera a);
b)pentru calculul cantităţii obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligaţii menţionată la alineatul (1) primul paragraf litera b), statele membre pot utiliza alineatul (4) literele b)-g), cu condiţia ca acţiunile individuale menţionate la alineatului (4) litera d) să continue să aibă un impact verificabil şi măsurabil după 31 decembrie 2020. Toate opţiunile selectate în temeiul alineatului (4), cumulate, nu vor conduce la o reducere cu mai mult de 35 % a cantităţii de economii de energie calculată în conformitate cu alineatele (2) şi (3).
Indiferent dacă statele membre exclud parţial sau total energia utilizată în transporturi din scenariul lor de referinţă pentru calcul sau utilizează oricare dintre opţiunile enumerate la alineatul (4), acestea se asigură că cantitatea netă calculată de noi economii care trebuie obţinută în consumul de energie finală în perioada de obligaţii cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi 31 decembrie 2030 nu este mai scăzută decât cantitatea care rezultă din aplicarea ratei anuale a economiilor prevăzută la alineatul (1) primul paragraf litera b).
(6)Statele membre descriu în planurile lor energetice şi climatice naţionale integrate, în conformitate cu anexa III la Regulamentul (UE) 2018/1999, calculul cantităţii de economii de energie care trebuie obţinută în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi 31 decembrie 2030 prevăzută la alineatul (1) primul paragraf litera b) din prezentul articol şi explică, dacă este pertinent, cum au fost instituite rata anuală a economiilor şi scenariul de referinţă pentru calcul, precum şi cum şi în ce măsură au fost aplicate opţiunile menţionate la alineatul (4) din prezentul articol.
(7)Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu se includ în calculul cantităţii obligatorii de economii de energie pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020.
(8)Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, statele membre care permit părţilor obligate să folosească opţiunile menţionate la articolul 7a alineatul (6) litera b) pot, în sensul alineatului (1) primul paragraf litera a) din prezentul articol, să ia în calcul economiile de energie obţinute în oricare an după 2010 şi anterior perioadei de obligaţii prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera a) din prezentul articol ca şi când respectivele economii de energie ar fi fost obţinute după 31 decembrie 2013 şi înainte de 1 ianuarie 2021, cu condiţia să se aplice cumulativ următoarele circumstanţe:
a)schema de obligaţii în materie de eficienţă economică a fost în vigoare în orice moment în perioada cuprinsă între 31 decembrie 2009 şi 31 decembrie 2014 şi a fost inclusă în primul plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică al statului membru, transmis în temeiul articolului 24;
b)economiile au fost realizate în cadrul schemei de obligaţii;
c)economiile sunt calculate în conformitate cu anexa V;
d)anii pentru care sunt luate în calcul economiile ca fiind obţinute au fost raportaţi în cadrul Planurilor de acţiune naţionale privind eficienţa energetică în conformitate cu articolul 24 alineatul (2).
(9)Statele membre se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică menţionate la articolele 7a şi 7 b şi la articolul 20 alineatul (6) sunt calculate în conformitate cu anexa V.
(10)Statele membre obţin cantitatea obligatorie de economii de energie în temeiul alineatului (1) din prezentul articol fie prin stabilirea unei scheme de obligaţii în materie de eficienţă energetică, menţionată la articolul 7a, fie prin adoptarea măsurilor de politică alternative menţionate la articolul 7b. Statele membre pot realiza o combinaţie între o schemă de obligaţii în materie de eficienţă energetică şi măsuri de politică alternative.
(11)La elaborarea măsurilor de politică pentru a îşi îndeplini obligaţiile privind economiile de energie, statele membre ţin seama de necesitatea de a atenua sărăcia energetică în conformitate cu criterii stabilite de ele şi ţinând cont de practicile disponibile în domeniu, impunând ca, în măsura necesară, o parte din măsurile vizând eficienţa energetică din cadrul schemelor de obligaţii în materie de eficienţă energetică naţionale ale acestora, din măsurile de politică alternative sau din programele sau măsurile finanţate în cadrul Fondului naţional pentru eficienţă energetică să fie puse în aplicare în mod prioritar în rândul gospodăriilor vulnerabile, inclusiv cele aflate în situaţie de sărăcie energetică, şi, după caz în rândul locuinţelor sociale.
Statele membre includ informaţii cu privire la rezultatele măsurilor de atenuare a sărăciei energetice în contextul prezentei directive în rapoartele energetice şi climatice naţionale intermediare integrate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999.
(12)Statele membre demonstrează că, în situaţia în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acţiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie.