Art. 5. - Art. 5: Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice - Directiva 2012/27/UE/25-oct-2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 315L

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 4 Mai 2023
Art. 5: Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice
(1)Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, fiecare stat membru se asigură că, începând cu 1 ianuarie 2014, 3 % din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cel puţin cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite de statul membru în cauză în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.
Ponderea de 3 % se calculează la suprafaţa totală a clădirilor cu o suprafaţă totală utilă de peste 500 m2 deţinute şi ocupate de administraţia centrală a statului membru în cauză, care nu îndeplinesc, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cerinţele naţionale minime privind performanţa energetică stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Începând cu 9 iulie 2015, pragul respectiv este coborât la 250 m2.
În cazul în care un stat membru solicită ca obligaţia de a renova anual 3 % din suprafaţa totală să se extindă la suprafaţa deţinută şi ocupată de departamente administrative situate la un nivel inferior administraţiei centrale, rata de 3 % se calculează la suprafaţa totală a clădirilor cu o suprafaţă totală utilă de peste 500 m2 şi, începând cu 9 iulie 201 5, de peste 250 m2 deţinute şi ocupate de administraţia centrală şi de aceste departamente administrative ale statului membru în cauză, care nu îndeplinesc, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cerinţele naţionale minime privind performanţa energetică stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.
În momentul punerii în aplicare a măsurilor pentru renovarea completă a clădirilor administraţiei centrale în conformitate cu primul paragraf, statele membre pot alege să ia în considerare clădirea în ansamblu, inclusiv anvelopa clădirii, echipamentele, funcţionarea şi întreţinerea.
Statele membre solicită includerea clădirilor administraţiei centrale cu cea mai scăzută performanţă energetică printre priorităţile măsurilor de eficienţă energetică, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic şi eficient din punct de vedere al costurilor.
(2)Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerinţele menţionate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:
a)clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerinţe minime de performanţă energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;
b)clădiri deţinute de forţele armate sau de administraţia centrală şi care servesc unor obiective de apărare naţională, cu excepţia spaţiilor de locuit individuale sau a clădirilor de birouri ale forţelor armate şi ale altor categorii de personal angajat de autorităţile de apărare naţională;
c)clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios.
(3)În cazul în care un stat membru renovează mai mult de 3 % din suprafaţa totală a clădirilor administraţiei centrale într-un anumit an, acesta poate contabiliza excedentul în cadrul ratei de renovare anuală a oricăruia dintre cei trei ani anteriori sau următori.
(4)Statele membre pot contabiliza, în cadrul ratei de renovare anuală a clădirilor administraţiei centrale, clădirile noi ocupate şi deţinute pentru a înlocui clădiri specifice ale administraţiei centrale demolate în oricare din cei doi ani precedenţi sau clădiri vândute, demolate ori scoase din uz în oricare din cei doi ani precedenţi ca urmare a utilizării mai intensive a altor clădiri.
(5)În sensul alineatului (1), până la 31 decembrie 2013, statele membre stabilesc şi pun la dispoziţia publicului un inventar al clădirilor administraţiei centrale încălzite şi/sau răcite cu o suprafaţă totală utilă de peste 500 m2 şi, până la 9 iulie 2015, de peste 250 m2, excluzând clădirile exceptate în temeiul alineatului (2). Inventarul cuprinde următoarele informaţii:
a)suprafaţa totală în m2; şi
b)performanţa energetică a fiecărei clădiri sau datele energetice relevante.
(6)Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, statele membre pot opta pentru o abordare alternativă alineatelor (1)-(5) din prezentul articol, situaţie în care statele membre adoptă alte măsuri eficiente din punct de vedere al costurilor, inclusiv renovări aprofundate şi măsuri vizând schimbări în comportamentul ocupanţilor, pentru a obţine, până în 2020, o cantitate de economii de energie în clădirile eligibile deţinute şi ocupate de către administraţia lor centrală cel puţin echivalentă cu cea necesară în temeiul alineatului (1), raportată în fiecare an.
În sensul abordării alternative, statele membre pot estima economiile de energie pe care le-ar genera aplicarea alineatelor (1)-(4) prin utilizarea unor valori standard adecvate pentru consumul de energie al clădirilor de referinţă ale administraţiei centrale, înainte şi după renovare şi în conformitate cu estimările suprafeţei parcului imobiliar al acestora. Categoriile de clădiri de referinţă ale administraţiei centrale sunt reprezentative pentru parcul imobiliar al acesteia.
Statele membre care optează pentru abordarea alternativă notifică Comisiei, până cel târziu la 31 decembrie 2013, măsurile alternative pe care intenţionează să le adopte, precum şi modul în care vor realiza o îmbunătăţire echivalentă a performanţei energetice a clădirilor deţinute de administraţia lor centrală.
(7)Statele membre încurajează organismele publice, inclusiv cele de la nivel regional şi local, precum şi organismele care se ocupă de locuinţele sociale reglementate de dreptul public, acordând atenţia cuvenită competenţelor şi structurii administrative ale acestora:
a)să adopte un plan în materie de eficienţă energetică, de sine stătător sau ca parte a unui plan mai cuprinzător privind clima sau mediul, care să conţină obiective şi acţiuni specifice privind economia de energie şi eficienţa energetică, în vederea respectării rolului de exemplu al clădirilor administraţiei centrale prevăzut la alineatele (1), (5) şi (6);
b)să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei, inclusiv audituri energetice, ca parte din punerea în aplicare a planului lor;
c)să utilizeze, după caz, societăţi de servicii energetice şi contractarea în materie de performanţă energetică pentru a finanţa renovările şi a implementa planurile de menţinere sau de îmbunătăţire a eficienţei energetice pe termen lung.