Directiva 2012/19/UE/04-iul-2012 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE)
Acte UE
Jurnalul Oficial 197L
În vigoare Versiune de la: 8 Aprilie 2024
Directiva 2012/19/UE/04-iul-2012 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE)
Dată act: 4-iul-2012
Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European
(reformare)
(Text cu relevanţă pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)JO C 306, 16.12.2009, p. 39.
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
(2)JO C 141, 29.5.2010, p. 55.
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
(3)Poziţia Parlamentului European din 3 februarie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Poziţia Consiliului în primă lectură din 19 iulie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziţia Parlamentului European din 19 ianuarie 2012 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 7 iunie 2012.
întrucât:
(1)Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) (4) trebuie să facă obiectul mai multor modificări substanţiale. Din motive de claritate, ar trebui să se procedeze la reformarea directivei menţionate.
(4)JO L 37, 13.2.2003, p. 24.
(2)Obiectivele politicii de mediu a Uniunii sunt, în special, conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, protecţia sănătăţii umane şi utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale. Această politică se bazează pe principiul precauţiei, precum şi pe principiul acţiunii preventive, pe principiul remedierii cu prioritate la sursă a daunelor aduse mediului şi pe principiul "poluatorul plăteşte".
(3)Programul comunitar de politică şi acţiune în domeniul mediului şi al dezvoltării durabile (Al cincilea program de acţiune pentru mediu) (5) prevede că realizarea unei dezvoltări durabile necesită modificări profunde ale tipurilor actuale de creştere, producţie, consum şi conduită şi pledează, între altele, pentru reducerea risipei de resurse naturale şi prevenirea poluării. Acest program menţionează deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) ca fiind unul dintre domeniile ţintă care trebuie reglementate, în vederea aplicării principiilor prevenirii, valorificării şi eliminării sigure a deşeurilor.
(5)JO C 138, 17.5.1993, p. 5.
(4)Prezenta directivă completează legislaţia generală a Uniunii în domeniul gestionării deşeurilor, precum Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile (6). Aceasta face trimitere la definiţiile din respectiva directivă, inclusiv la definiţiile deşeurilor şi ale operaţiunilor generale de gestionare a deşeurilor. Conform Directivei 2008/98/CE, definiţia colectării include sortarea şi stocarea preliminară a deşeurilor în vederea transportării lor la o instalaţie de tratare a deşeurilor. Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (7) instituie un cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic şi permite adoptarea de cerinţe specifice de proiectare ecologică pentru produsele cu impact energetic care ar putea face, de asemenea, obiectul prezentei directive. Directiva 2009/125/CE şi măsurile de punere în aplicare adoptate în temeiul său nu aduc atingere legislaţiei Uniunii în domeniul gestionării deşeurilor. Directiva 2002/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (8) impune înlocuirea substanţelor interzise în ceea ce priveşte toate echipamentele electrice şi electronice (EEE) care sunt incluse în domeniul său de aplicare.
(6)JO L 312, 22.11.2008, p. 3.
(7)JO L 285, 31.10.2009, p. 10.
(8)JO L 37, 13.2.2003, p. 19.
(5)Pe măsură ce piaţa continuă să se dezvolte şi ciclurile de inovare devin din ce în ce mai scurte, înlocuirea echipamentelor se accelerează, ceea ce face ca EEE să devină o sursă de deşeuri în creştere rapidă. Cu toate că Directiva 2002/95/CE a contribuit efectiv la reducerea substanţelor periculoase conţinute în noile EEE, DEEE vor continua totuşi să conţină, timp de mulţi ani, substanţe periculoase precum mercurul, cadmiul, plumbul, cromul hexavalent şi bifenilii policloruraţi (PCB), precum şi substanţe care diminuează stratul de ozon. Prezenţa componentelor periculoase în EEE reprezintă o problemă importantă în faza de gestionare a deşeurilor, iar reciclarea DEEE nu se realizează la un nivel suficient. În absenţa reciclării se pierd resurse valoroase.
(6)Prezenta directivă are ca obiectiv contribuirea la obţinerea unei producţii şi a unui consum durabil, ca primă prioritate, prin prevenirea producerii de DEEE şi, în plus, prin reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestor deşeuri, astfel încât să se reducă volumul de deşeuri eliminate şi să se sprijine utilizarea eficientă a resurselor şi recuperarea materiilor prime secundare valoroase. Prezenta directivă urmăreşte, de asemenea, îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al EEE, precum producători, distribuitori şi consumatori şi, în special, operatori care sunt direct implicaţi în colectarea şi tratarea DEEE. În special, abordările naţionale diferite ale principiului responsabilităţii producătorului pot duce la deosebiri considerabile la nivelul sarcinii financiare suportate de agenţii economici. Diferenţele între politicile naţionale privind gestionarea DEEE compromit eficienţa politicilor de reciclare. Din acest motiv, ar trebui să se prevadă criterii esenţiale la nivelul Uniunii şi să se stabilească standarde minime pentru tratarea DEEE.
(7)Este necesar să se aplice dispoziţiile prezentei directive produselor şi producătorilor, indiferent de tehnica de vânzare folosită, inclusiv vânzarea la distanţă şi vânzarea electronică. În această privinţă, este necesar ca obligaţiile producătorilor şi distribuitorilor care utilizează canale de vânzare la distanţă sau de vânzare electronică să aibă, în măsura posibilului, aceeaşi formă şi respectarea acestora să fie asigurată în aceeaşi modalitate ca pentru celelalte canale de distribuţie, pentru a evita ca respectivele celelalte canale de distribuţie să trebuiască să suporte costurile care rezultă din dispoziţiile prezentei directive în ceea ce priveşte DEEE în cazul cărora echipamentul a fost vândut prin canalele de vânzare la distanţă sau de vânzare electronică.
(8)Pentru îndeplinirea obligaţiilor care decurg din prezenta directivă într-un anumit stat membru, un producător ar trebui să aibă sediul în statul membru respectiv. În mod excepţional, pentru a reduce barierele existente din calea funcţionării corespunzătoare a pieţei interne şi poverile administrative, statele membre ar trebui să le permită producătorilor care nu au sediul pe teritoriul lor, dar au sediul într-un alt stat membru să numească un reprezentant autorizat care să fie responsabil de îndeplinirea obligaţiilor producătorului respectiv ce decurg din prezenta directivă. În plus, poverile administrative ar trebui reduse prin simplificarea procedurilor de înregistrare şi de raportare şi prin asigurarea faptului că taxele nu sunt percepute de mai multe ori la înregistrarea în fiecare stat membru în parte.
(9)Ar trebui să intre sub incidenţa prezentei directive toate EEE utilizate de consumatori, precum şi EEE destinate utilizării profesionale. Prezenta directivă ar trebui să se aplice fără a aduce atingere legislaţiei Uniunii privind cerinţele de siguranţă şi sănătate care protejează toate persoanele care intră în contact cu DEEE, legislaţiei specifice a Uniunii privind gestionarea deşeurilor, în special Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii (1), precum şi legislaţiei Uniunii în domeniul proiectării produselor, în special Directiva 2009/125/CE. Pregătirea pentru reutilizarea, valorificarea şi reciclarea deşeurilor, a echipamentelor şi substanţelor de răcire, a amestecurilor sau componentelor acestora ar trebui să se facă în conformitate cu legislaţia relevantă a Uniunii, în special Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon (2) şi Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră (3). Obiectivele prezentei directive pot fi realizate fără a se include în domeniul de aplicare a acesteia instalaţiile fixe de mari dimensiuni, precum platformele petroliere, sistemele de transport al bagajelor din aeroporturi sau lifturile. Cu toate acestea, orice echipament care nu este în mod special proiectat şi instalat ca parte a instalaţiilor respective şi care poate funcţiona şi fără a face parte din aceste instalaţii ar trebui inclus în domeniul de aplicare al prezentei directive. În această categorie intră, de exemplu, echipamente cum ar fi sistemele de iluminat şi panourile fotovoltaice.
(1)JO L 266, 26.9.2006, p. 1.
(2)JO L 286, 31.10.2009, p. 1.
(3)JO L 161, 14.6.2006, p. 1.
(10)O serie de definiţii ar trebui incluse în prezenta directivă pentru a preciza domeniul de aplicare a acesteia. Cu toate acestea, în cadrul unei revizuiri a domeniului de aplicare, definiţia EEE ar trebui clarificată mai mult pentru a aduce mai aproape măsurile naţionale relevante şi practicile curente, aplicate şi consacrate din statele membre.
(11)În cadrul măsurilor de punere în aplicare din Directiva 2009/125/CE, ar trebui să fie stabilite cerinţe în materie de proiectare ecologică care facilitează reutilizarea, demontarea şi valorificarea DEEE. Pentru a optimiza reutilizarea şi valorificarea prin proiectarea produsului, întregul ciclu de viaţă al produsului ar trebui luat în considerare.
(12)Stabilirea, prin prezenta directivă, a responsabilităţii producătorului este una dintre modalităţile de încurajare a proiectării şi producerii EEE prin procedee care să ţină seama pe deplin şi să faciliteze repararea, posibila îmbunătăţire, reutilizarea, dezasamblarea şi reciclarea EEE.
(13)Pentru a garanta siguranţa şi sănătatea personalului distribuitorilor însărcinat cu preluarea şi manipularea DEEE, statele membre ar trebui să definească, în conformitate cu legislaţia internă şi a Uniunii privind cerinţele de siguranţă şi sănătate, condiţiile în care distribuitorii pot refuza preluarea.
(14)Colectarea separată reprezintă o condiţie prealabilă pentru a asigura tratarea specifică şi reciclarea DEEE şi este necesară pentru atingerea nivelului ales de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului în Uniune. Consumatorii trebuie să contribuie activ la succesul acestui tip de colectare şi trebuie încurajaţi să predea DEEE. În acest scop, ar trebui create instalaţii adecvate pentru predarea DEEE, inclusiv centre publice de colectare, la care gospodăriile particulare să-şi poată preda, cel puţin gratuit, deşeurile. Distribuitorii joacă un rol important în asigurarea succesului colectării de DEEE. Prin urmare, centrele de colectare amenajate în cadrul magazinelor pentru DEEE foarte mici ar trebui să nu facă obiectul cerinţelor de înregistrare sau de autorizare din Directiva 2008/98/CE.
(15)În scopul atingerii nivelului ales de protecţie şi a obiectivelor de mediu armonizate ale Uniunii, statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a reduce la minimum eliminarea DEEE ca deşeuri municipale nesortate şi pentru a atinge un nivel înalt de colectare separată a DEEE. Pentru ca statele membre să depună eforturi în ceea ce priveşte elaborarea de programe eficiente de colectare, se impune a li se cere atingerea unui nivel ridicat de colectare a DEEE, în special în ceea ce priveşte echipamentele de răcire şi de congelare care conţin substanţe care depreciază stratul de ozon şi gaze fluorurate cu efect de seră, dat fiind impactul semnificativ al acestora asupra mediului şi având în vedere obligaţiile prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 842/2006 şi (CE) nr. 1005/2009. Datele cuprinse în evaluarea impactului realizată de Comisie în 2008 arată că 65 % din EEE introduse pe piaţă au fost deja colectate separat în perioada respectivă, dar că mai mult de jumătate din acestea este posibil să fi făcut obiectul unei tratări necorespunzătoare şi al exporturilor ilegale şi, chiar şi în cazul unei tratări corespunzătoare, aceasta nu a fost raportată. Acest fapt duce la pierderea unor materii prime secundare valoroase, la degradarea mediului şi furnizarea unor date inconsecvente. Pentru a se evita acest lucru, este necesară stabilirea unui obiectiv de colectare ambiţios şi asigurarea faptului că DEEE colectate sunt tratate într-o manieră ecologică şi sunt raportate corect. Este oportun să se prevadă cerinţe minime pentru transferurile de EEE folosite suspectate de a fi DEEE, în aplicarea cărora statele membre pot ţine seama de orice orientări relevante ale corespondenţilor elaborate în contextul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri (1). Astfel de cerinţe minime ar trebui în orice caz să aibă scopul de a evita transporturile nedorite de EEE nefuncţionale către ţările în curs de dezvoltare.
(1)JO L 190, 12.7.2006, p. 1.
(16)Stabilirea unor obiective de colectare ambiţioase ar trebui să se bazeze pe cantitatea de DEEE generate, ţinându-se seama în mod corespunzător de ciclurile de viaţă diferite ale produselor în statele membre, de pieţele nesaturate şi de EEE cu un ciclu de viaţă îndelungat. Prin urmare, ar trebui elaborată, în viitorul apropiat, o metodologie pentru calcularea ratelor de colectare pe baza DEEE generate. Potrivit estimărilor actuale, o rată de colectare de 85 % dintre DEEE generate este în mare parte echivalentă cu o rată de colectare de 65 % din greutatea medie de EEE introduse pe piaţă în cei trei ani precedenţi.
(17)Tratarea specifică a DEEE este indispensabilă pentru a evita dispersarea agenţilor poluanţi în materialele reciclate sau în fluxul de deşeuri. O astfel de tratare constituie modalitatea cea mai eficientă de garantare a respectării nivelului ales de protecţie a mediului în Uniune. Este important ca unităţile sau întreprinderile care efectuează operaţiuni de colectare, de reciclare sau de tratare să respecte normele minime pentru a preveni consecinţele negative ale tratării DEEE asupra mediului. Este necesară utilizarea celor mai bune tehnici de tratare, valorificare şi reciclare, în măsura în care acestea garantează protecţia sănătăţii umane şi un înalt grad de protecţie a mediului. Cele mai bune tehnici de tratare, valorificare şi reciclare disponibile pot fi definite cu mai multă precizie în conformitate cu procedurile prevăzute de Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (2).
(2)JO L 24, 29.1.2008, p. 8.
(18)În avizul său privind "Evaluarea riscurilor cauzate de produsele bazate pe nanotehnologie" din 19 ianuarie 2009, Comitetul ştiinţific pentru riscuri sanitare emergente şi noi a afirmat că, în stadiul de deşeu sau în timpul reciclării, poate avea loc expunerea la nanomateriale încastrate în structuri mari, de exemplu în circuite electronice. Pentru a controla eventualele riscuri la adresa sănătăţii umane şi a mediului ca urmare a tratării DEEE ce conţin nanomateriale, este adecvat ca Comisia să evalueze dacă ar putea fi necesar un tratament specific.
(19)Colectarea, stocarea, transportul, tratarea şi reciclarea DEEE, precum şi pregătirea acestora pentru reutilizare se realizează în concordanţă cu o abordare orientată către protejarea mediului şi a sănătăţii umane şi conservarea materiilor prime şi vizează reciclarea resurselor valoroase conţinute de EEE, cu scopul de a asigura o mai bună aprovizionare cu materii prime în Uniune.
(20)După caz, ar trebui să se acorde prioritate pregătirii pentru reutilizarea DEEE şi a componentelor, subansamblelor şi produselor lor consumabile. În cazul în care acest lucru nu este preferabil, toate DEEE colectate separat ar trebui să fie valorificate, în vederea atingerii unui înalt nivel de reciclare şi valorificare. În plus, producătorii trebuie încurajaţi să integreze materialele reciclate în noile echipamente.
(21)Valorificarea, pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea DEEE ar trebui considerate ca făcând parte din obiectivele definite în prezenta directivă doar dacă această valorificare, pregătire pentru reutilizare sau reciclare nu contravine altor dispoziţii legale ale Uniunii sau naţionale aplicabile echipamentului. Asigurarea pregătirii adecvate pentru reutilizarea, reciclarea şi valorificarea DEEE este importantă pentru gestionarea corectă a resurselor şi va optimiza aprovizionarea cu resurse.
(22)Se impune definirea la nivelul Uniunii a unor principii de bază în ceea ce priveşte finanţarea gestionării DEEE şi este necesar ca anumite programe de finanţare să contribuie la atingerea unor rate de colectare ridicate şi la punerea în aplicare a principiului responsabilităţii producătorului.
(23)Este important ca utilizatorii de EEE din gospodăriile particulare să aibă posibilitatea de a preda DEEE cel puţin gratuit. Producătorii ar trebui să finanţeze cel puţin colectarea de la centrele de colectare, tratarea, valorificarea şi eliminarea DEEE. Statele membre ar trebui să încurajeze producătorii să îşi asume integral responsabilitatea pentru colectarea DEEE, în special prin finanţarea colectării DEEE de-a lungul întregului lanţ al deşeurilor, inclusiv de la gospodăriile particulare, pentru a evita riscul ca DEEE colectate separat să facă obiectul unei tratări necorespunzătoare şi al exporturilor ilegale, pentru a crea un mediu concurenţial echitabil prin armonizarea finanţării din partea producătorilor la nivelul întregii Uniuni, pentru ca plata aferentă colectării acestor deşeuri să fie suportată de consumatorii de EEE, şi nu de masa contribuabililor, în concordanţă cu principiul "poluatorul plăteşte". Pentru a atinge un grad maxim de eficienţă a conceptului de responsabilitate a producătorului, fiecare producător ar trebui să răspundă de finanţarea gestionării deşeurilor provenite de la propriile produse. Producătorul ar trebui să poată opta pentru îndeplinirea acestei obligaţii prin intermediul unor sisteme individuale sau colective. Atunci când introduce un produs pe piaţă, fiecare producător ar trebui să ofere o garanţie financiară care să evite o situaţie în care costurile de gestionare a DEEE provenite de la produsele al căror producător şi-a încetat activitatea sau care nu poate fi identificat (produse orfane) să fie suportate de societate sau de producătorii care rămân în activitate. Responsabilitatea finanţării gestionării deşeurilor istorice ar trebui împărţită între toţi producătorii existenţi, în cadrul unor sisteme colective de finanţare la care toţi producătorii existenţi pe piaţă în momentul generării costurilor să contribuie în mod proporţional. Sistemele colective de finanţare nu ar trebui să aibă efectul de a exclude producătorii, importatorii şi nou-veniţii pe piaţă specializaţi sau de serie mică. Sistemele colective ar putea introduce taxe diferenţiate, în funcţie de cât de uşor pot fi reciclate produsele şi materiile prime secundare valoroase din componenţa acestora. În cazul produselor cu un ciclu de viaţă îndelungat, care acum intră sub incidenţa prezentei directive, precum panourile fotovoltaice, sistemele de colectare şi de valorificare existente ar trebui utilizate în mod optim, cu condiţia respectării cerinţelor prevăzute în prezenta directivă.
(24)Producătorilor ar putea să li se ofere posibilitatea de a informa cumpărătorii, în mod voluntar, în momentul vânzării de produse noi, în legătură cu costurile de colectare, tratare şi eliminare în mod ecologic a DEEE. Aceasta este în concordanţă cu Comunicarea Comisiei cu privire la Planul de acţiune privind consumul şi producţia durabile şi politica industrială durabilă, în special în ceea ce priveşte un consum mai inteligent şi achiziţiile publice ecologice.
(25)Pentru a asigura succesul colectării DEEE, este indispensabil ca utilizatorii să fie informaţi în legătură cu obligaţia de a nu elimina DEEE ca deşeuri municipale nesortate şi de a efectua colectarea separată a DEEE, precum şi în legătură cu sistemele de colectare şi rolul acestora în gestionarea DEEE. Această informare presupune marcarea corespunzătoare a EEE care pot ajunge în coşurile de gunoi sau în alte mijloace similare de colectare a deşeurilor municipale.
(26)Este important ca producătorii să furnizeze informaţii cu privire la identificarea componentelor şi a materialelor pentru a facilita gestionarea DEEE, în special tratarea şi valorificarea sau reciclarea acestora.
(27)Statele membre ar trebui să se asigure că infrastructura de inspecţie şi de control permite punerea corespunzătoare în aplicare a prezentei directive, având în vedere, între altele, Recomandarea 2001/331/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind criteriile minime aplicabile inspecţiilor de mediu în statele membre (1).
(1)JO L 118, 27.4.2001, p. 41.
(28)Statele membre ar trebui să prevadă sancţiuni eficiente, proporţionate şi disuasive care să fie impuse persoanelor fizice şi juridice responsabile de gestionarea deşeurilor, în cazul în care acestea încalcă dispoziţiile prezentei directive. Statele membre ar trebui să poată, de asemenea, să ia măsuri pentru recuperarea costurilor măsurilor de remediere şi în caz de nerespectare, fără a aduce atingere Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului (2).
(2)JO L 143, 30.4.2004, p. 56.
(29)Pentru a evalua atingerea obiectivelor prezentei directive, sunt necesare informaţii în legătură cu greutatea EEE introduse pe piaţa Uniunii şi în legătură cu ratele de colectare, pregătire pentru reutilizare, inclusiv pregătirea pentru utilizare a aparatelor întregi în măsura posibilului, valorificare sau reciclare şi exportare a DEEE colectate în conformitate cu prezenta directivă. În scopul calculării ratelor de colectare, ar trebui elaborată o metodologie comună de calculare a greutăţii EEE pentru a stabili, între altele, dacă acest termen include greutatea reală a întregului echipament sub forma în care este pus la dispoziţie pe piaţă, inclusiv toate componentele, subansamblele, accesoriile şi produsele consumabile, cu excepţia ambalajelor, a bateriilor, a instrucţiunilor de utilizare şi a manualelor.
(30)Este oportun să se permită statelor membre să aleagă punerea în aplicare a anumitor dispoziţii ale prezentei directive prin intermediul unor acorduri încheiate între autorităţile competente şi sectoarele economice în cauză, cu condiţia respectării anumitor cerinţe.
(31)Pentru a face faţă dificultăţilor cu care se confruntă statele membre în atingerea ratelor de colectare pentru a ţine seama de progresul tehnic şi ştiinţific şi pentru a suplimenta prevederile privind îndeplinirea obiectivelor de valorificare, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce priveşte ajustările tranziţionale pentru anumite state membre, adaptarea la progresul tehnic şi ştiinţific şi adoptarea de norme detaliate privind DEEE exportate în afara Uniunii luate în calcul în sensul îndeplinirii obiectivelor de valorificare. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi. Comisia, atunci când pregăteşte şi elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util şi adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European şi Consiliu.
(32)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea in aplicare a prezentei directive, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei. Aceste competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (1).
(1)JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(33)Obligaţia de a transpune prezenta directivă în dreptul intern ar trebui să se limiteze la dispoziţiile care reprezintă modificări substanţiale în raport cu directivele anterioare. Obligaţia de a transpune dispoziţiile neschimbate rezultă din directivele anterioare.
(34)În conformitate cu Declaraţia politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre şi a Comisiei privind documentele explicative (2), statele membre s-au angajat să însoţească, în cazurile justificate, notificarea măsurilor de transpunere cu unul sau mai multe documente care să explice relaţia dintre componentele unei directive şi părţile corespunzătoare din instrumentele naţionale de transpunere. În ceea ce priveşte prezenta directivă, organul legislativ consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.
(2)JO C 369, 17.12.2011, p. 14.
(35)Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern şi de aplicare a directivelor menţionate în anexa XI partea B.
(36)Întrucât obiectivul prezentei directive nu poate fi realizat într-un mod satisfăcător de către statele membre şi, în consecinţă, având în vedere amploarea problemei, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în articolul respectiv, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea respectivului obiectiv,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
-****-
Art. 1: Obiect
Prezenta directivă stabileşte măsuri vizând protejarea mediului şi a sănătăţii umane prin prevenirea sau reducerea efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), precum şi prin reducerea efectelor globale ale utilizării resurselor şi îmbunătăţirea eficienţei utilizării acestora, în conformitate cu articolele 1 şi 4 din Directiva 2008/98/CE, contribuind astfel la o dezvoltare durabilă.
Art. 2: Domeniu de aplicare
(1)Prezenta directivă se aplică echipamentelor electrice şi electronice (EEE) după cum urmează:
a)de la 13 august 2012 până la 14 august 2018 (perioadă de tranziţie), sub rezerva alineatului (3), pentru EEE incluse în categoriile enumerate în anexa I. Anexa II cuprinde o listă orientativă a EEE care fac parte din categoriile prevăzute în anexa I;
b)de la 15 august 2018, sub rezerva alineatelor (3) şi (4), pentru toate EEE. Toate EEE se clasifică în categoriile enumerate în anexa III. Anexa IV cuprinde o listă neexhaustivă a EEE care fac parte din categoriile prevăzute în anexa III (domeniu de aplicare deschis).
(2)Prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere cerinţelor din legislaţia Uniunii privind siguranţa şi sănătatea, produsele chimice, în special Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (3), precum şi din legislaţia specifică a Uniunii în domeniul gestionării deşeurilor sau al proiectării produselor.
(3)JO L 396, 30.12.2006, p. 1.
(3)Prezenta directivă nu se aplică niciunuia dintre următoarele EEE:
a)echipamente necesare pentru protecţia intereselor esenţiale de securitate ale statelor membre, inclusiv armele, muniţiile şi materialul de război destinate scopurilor specific militare;
b)echipamente care sunt proiectate şi instalate special ca parte a unui alt tip de echipament ce este exclus sau nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, care îşi pot îndeplini rolul doar dacă sunt incluse în echipamentul respectiv;
c)becuri cu filament.
(4)În plus faţă de echipamentele menţionate la alineatul (3), începând cu 15 august 2018, prezenta directivă nu se aplică următoarelor EEE:
a)echipamente proiectate pentru a fi trimise în spaţiu;
b)unelte industriale fixe de mari dimensiuni;
c)instalaţii fixe de mari dimensiuni, cu excepţia echipamentelor care sunt în astfel de instalaţii, dar care nu sunt special proiectate şi instalate ca parte a instalaţiilor respective;
d)mijloace de transport de persoane sau de marfă, exclusiv vehiculele electrice cu două roţi care nu sunt omologate;
e)echipamente mobile fără destinaţie rutieră accesibile exclusiv pentru uz profesional;
f)echipamente proiectate special doar în scopuri de cercetare şi dezvoltare şi accesibile doar în cadrul unor tranzacţii între întreprinderi;
g)dispozitive medicale şi dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro, atunci când se preconizează că aceste dispozitive vor fi infectate înaintea încheierii ciclului de viaţă, precum şi dispozitive medicale implantabile active.
(5)Până la 14 august 2015, Comisia revizuieşte domeniul de aplicare a prezentei directive stabilit la alineatul (1) litera (b), inclusiv parametrii pentru a face distincţia între echipamentele de dimensiuni mari şi cele de dimensiuni mici din anexa III, şi prezintă un raport în acest sens Parlamentului European şi Consiliului. Raportul este însoţit de un proiect legislativ, după caz.
Art. 3: Definiţii
(1)În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:
a)"echipamente electrice şi electronice" sau "EEE" înseamnă echipamente care sunt dependente de curenţi electrici sau câmpuri electromagnetice pentru a funcţiona corespunzător şi echipamente pentru generarea, transferul şi măsurarea acestor curenţi şi câmpuri şi proiectate pentru utilizarea la o tensiune nominală de maximum 1 000 de volţi, pentru curent alternativ, şi 1 500 de volţi, pentru curent continuu;
b)"unelte industriale fixe de mari dimensiuni" înseamnă un ansamblu de mari dimensiuni de maşini, echipamente şi/sau componente care funcţionează împreună pentru o aplicaţie specifică, sunt instalate şi dezinstalate cu titlu permanent de către profesionişti într-un anumit loc şi utilizate şi întreţinute de profesionişti într-o instalaţie industrială de producţie sau de cercetare şi dezvoltare;
c)"instalaţie fixă de mari dimensiuni" înseamnă o anumită combinaţie de mari dimensiuni de mai multe tipuri de aparate şi, după caz, de alte dispozitive, care:
(i)sunt asamblate, instalate şi dezinstalate de către profesionişti,
(ii)sunt destinate utilizării permanente ca parte a unei clădiri sau a unei structuri într-un amplasament prestabilit şi destinat acestui scop; şi
(iii)pot fi înlocuite numai prin acelaşi tip de echipament proiectat special;
d)"echipamente mobile fără destinaţie rutieră" înseamnă echipamente care dispun de o sursă proprie de energie, a căror funcţionare în timpul lucrului necesită fie mobilitate, fie o mişcare continuă sau semicontinuă între o succesiune de puncte de lucru fixe;
e)"deşeuri de echipamente electrice şi electronice" sau "DEEE" înseamnă echipamentele electrice şi electronice care constituie deşeuri în sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE, inclusiv toate componentele, subansamblele şi produsele consumabile care fac parte integrantă din produs în momentul în care acesta devine deşeu;
f)"producător" înseamnă orice persoană fizică sau juridică care, indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv comunicarea la distanţă astfel cum este definită în Directiva 97/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 1997 privind protecţia consumatorilor cu privire la contractele la distanţă (1):
(i)are sediul într-un stat membru şi fabrică EEE sub propriul nume sau propria marcă comercială sau ale cărui EEE sunt proiectate sau fabricate şi comercializate sub propriul nume sau sub propria marcă comercială pe teritoriul statului membru respectiv;
(ii)are sediul într-un stat membru şi revinde pe teritoriul statului membru respectiv sub propriul nume sau propria marcă comercială echipamente produse de alţi furnizori, un revânzător nefiind considerat "producător" atunci când marca producătorului figurează pe echipament conform punctului (i);
(iii)are sediul într-un stat membru şi introduce pe piaţa statului membru respectiv, cu titlu profesional, EEE, dintr-o ţară terţă sau dintr-un alt stat membru; sau
(iv)vinde EEE prin mijloace de comunicare la distanţă direct gospodăriilor particulare sau utilizatorilor în afara gospodăriilor particulare, într-un stat membru, şi are sediul într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă.
(1)JO L 144, 4.6.1997, p. 19.
Orice persoană care asigură în mod exclusiv o finanţare, în cadrul sau în temeiul unui contract de finanţare, nu este considerată "producător" decât în cazul în care acţionează ca producător în sensul punctelor (i)-(iv);
g)"distribuitor" înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanţul de aprovizionare, care face un EEE disponibil pe piaţă. Această definiţie nu împiedică un distribuitor să fie, în acelaşi timp, producător în sensul literei (f);
h)"DEEE provenite de la gospodării particulare" înseamnă DEEE provenite de la gospodării particulare şi DEEE de origine comercială, industrială, instituţională şi din alte surse care, datorită naturii şi cantităţii lor, sunt similare celor provenite de la gospodării particulare. Deşeurile provenite din EEE care ar putea fi utilizate atât de gospodării particulare, cât şi de utilizatori în afara gospodăriilor particulare sunt considerate în orice caz drept DEEE provenite de la gospodării particulare;
i)"contract de finanţare" înseamnă orice acord sau contract de împrumut, leasing, închiriere sau vânzare la termen referitor la un echipament, fie că acordul sau contractul respectiv sau orice acord sau contract auxiliar prevede sau nu efectuarea sau posibilitatea efectuării unui transfer de proprietate privind echipamentul în cauză;
j)"a face disponibil pe piaţă" înseamnă orice tip de furnizare a unui produs spre distribuire, consum sau utilizare pe piaţa unui stat membru în cursul unei activităţi comerciale, fie în schimbul unei plăţi, fie gratuit;
k)"introducere pe piaţă" înseamnă acţiunea de a face un produs disponibil pentru prima dată pe piaţa de pe teritoriul unui stat membru, cu titlu profesional;
l)"înlăturare" înseamnă manipularea manuală, mecanică, chimică sau metalurgică ce are ca rezultat faptul că substanţele, amestecurile şi componentele periculoase sunt reţinute într-un flux identificabil sau reprezintă o parte identificabilă a unui flux din cadrul procesului de tratare. O substanţă, un amestec sau o componentă este identificabilă dacă poate fi monitorizată pentru a se verifica dacă tratarea sa este sigură din punct de vedere al protecţiei mediului;
m)"dispozitiv medical" înseamnă un dispozitiv sau un accesoriu medical, în sensul literei (a) sau, respectiv, al literei (b) de la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (1), care este EEE;
n)"dispozitiv medical de diagnostic in vitro" înseamnă un dispozitiv sau un accesoriu de diagnostic in vitro, în sensul literei (b) sau, respectiv, al literei (c) de la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 98/79/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 octombrie 1998 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (2), care este EEE;
o)"dispozitiv medical activ implantabil" înseamnă un dispozitiv medical implantabil activ, în sensul literei (c) de la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 90/385/CEE a Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile (3), care este EEE.
(2)În plus, se aplică definiţiile termenilor "deşeuri periculoase", "colectare", "colectare separată", "prevenire", "reutilizare", "tratare", "valorificare", "pregătirea pentru reutilizare", "reciclare" şi "eliminare", prevăzute la articolul 3 din Directiva 2008/98/CE.
Art. 4: Proiectarea produsului
Statele membre încurajează, fără a aduce atingere cerinţelor din legislaţia Uniunii privind buna funcţionare a pieţei interne şi proiectarea produselor, inclusiv Directiva 2009/125/CE, cooperarea dintre producători şi reciclatori şi adoptarea de măsuri care să promoveze proiectarea şi producerea de EEE, în special pentru a facilita reutilizarea, demontarea şi valorificarea DEEE, precum şi a componentelor şi materialelor lor. În acest sens, statele membre iau măsurile necesare pentru ca cerinţele de proiectare ecologică ce facilitează reutilizarea şi tratarea DEEE stabilite în cadrul Directivei 2009/125/CE să fie aplicate şi ca producătorii să nu împiedice, prin caracteristici specifice de proiectare sau prin procedee specifice de fabricare, reutilizarea DEEE, cu excepţia cazului în care aceste caracteristici specifice de proiectare sau procedee specifice de fabricare prezintă avantaje determinante, de exemplu în ceea ce priveşte protecţia mediului şi/sau cerinţele de siguranţă.
Art. 5: Colectarea separată
(1)Statele membre adoptă măsurile necesare pentru reducerea la minimum a eliminării DEEE sub formă de deşeuri municipale nesortate, pentru a asigura tratarea corectă a tuturor DEEE colectate şi pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare separată a DEEE, în special şi prioritar în ceea ce priveşte echipamentele de transfer termic care conţin substanţe care depreciază stratul de ozon şi gaze fluorurate cu efect de seră, lămpile fluorescente care conţin mercur, panourile fotovoltaice şi echipamentele de mici dimensiuni prevăzute la categoriile 5 şi 6 din anexa III.
(1)JO L 169, 12.7.1993, p. 1.
(2)JO L 331, 7.12.1998, p. 1.
(3)JO L 189, 20.7.1990, p. 17.
(2)Pentru DEEE provenite de la gospodăriile particulare, statele membre asigură realizarea următoarelor aspecte:
a)crearea de sisteme care să permită deţinătorilor finali şi distribuitorilor să predea cel puţin gratuit aceste deşeuri. Statele membre asigură disponibilitatea şi accesibilitatea centrelor de colectare necesare, ţinând seama în special de densitatea populaţiei;
b)la furnizarea unui nou produs, distribuitorii sunt obligaţi să asigure condiţii pentru ca să li se poată preda aceste deşeuri cel puţin gratuit şi în sistem unu la unu, dacă echipamentul este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca echipamentul furnizat. Statele membre pot acorda derogări de la această dispoziţie, cu condiţia să asigure că predarea DEEE nu este îngreunată din acest motiv pentru deţinătorul final şi că rămâne gratuită pentru acesta. Statele membre care recurg la această dispoziţie informează Comisia cu privire la aceasta;
c)distribuitorii asigură colectarea, în cadrul magazinelor având spaţii de vânzare în domeniul EEE de cel puţin 400 m2 sau în imediata apropiere a acestora, a DEEE de dimensiuni foarte mici (nicio dimensiune exterioară mai mare de 25 cm), cu titlu gratuit pentru utilizatorii finali şi fără obligaţia de a cumpăra EEE de un tip echivalent, cu excepţia cazului în care o evaluare arată că este posibil ca sistemele de colectare alternative existente să fie cel puţin la fel de eficace. Aceste evaluări se află la dispoziţia publicului. DEEE colectate se tratează corespunzător, în conformitate cu articolul 8;
d)fără a aduce atingere dispoziţiilor de la literele (a), (b) şi (c), producătorilor li se permite să organizeze şi să exploateze sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la gospodării particulare, cu condiţia ca acestea să respecte obiectivele prezentei directive;
e)în funcţie de normele interne şi ale Uniunii în materie de sănătate şi siguranţă, poate fi refuzată predarea, în conformitate cu literele (a), (b) şi (c), a DEEE care, în urma unei contaminări, prezintă riscuri pentru sănătatea şi siguranţa personalului. Statele membre adoptă dispoziţii specifice pentru aceste DEEE.
Statele membre pot prevedea dispoziţii speciale pentru predarea DEEE în conformitate cu literele (a), (b) şi (c), pentru cazurile în care echipamentul nu conţine componentele sale esenţiale sau dacă echipamentul conţine alte deşeuri decât DEEE.
(3)Statele membre pot desemna operatorii cărora li se permite colectarea DEEE provenite din gospodării particulare, astfel cum se menţionează la alineatul (2).
(4)Statele membre pot impune ca DEEE stocate la centrele de colectare, astfel cum se menţionează la alineatele (2) şi (3), să fie predate producătorilor sau părţilor terţe care acţionează în numele acestora sau să fie predate, în scopul pregătirii pentru reutilizare, unor unităţi sau întreprinderi desemnate.
(5)Pentru alte tipuri de DEEE decât cele provenite de la gospodării particulare şi fără a aduce atingere articolului 13, statele membre se asigură că producătorii sau terţii care acţionează în numele producătorilor realizează colectarea unor astfel de deşeuri.
Art. 6: Eliminarea şi transportul DEEE colectate
(1)Statele membre interzic eliminarea DEEE colectate separat care nu au fost încă supuse tratării specificate la articolul 8.
(2)Statele membre se asigură că activităţile de colectare şi transport al DEEE colectate separat sunt realizate astfel încât să se permită condiţii optime pentru a fi pregătite pentru reutilizarea, reciclarea, precum şi pentru izolarea substanţelor periculoase.
Pentru a maximiza gradul de pregătire pentru reutilizare, statele membre promovează ideea ca, înainte de orice transfer ulterior, sistemele sau instalaţiile de colectare să asigure, după caz, separarea la centrele de colectare a DEEE care urmează să fie pregătite pentru reutilizare de alte DEEE colectate separat, în special prin asigurarea accesului personalului din centrele de reutilizare.
Art. 7: Rata de colectare
(1)Fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (1), fiecare stat membru asigură implementarea principiului responsabilităţii producătorului şi, pe baza acestuia, atingerea unei rate de colectare minime în fiecare an. Începând de la 2016, rata minimă de colectare este de 45 % şi este calculată pe baza greutăţii totale a DEEE colectate într-un anumit an în statul membru în cauză în conformitate cu articolele 5 şi 6, exprimată ca procent din greutatea medie a EEE introduse pe piaţă în acel stat membru în cei trei ani precedenţi. Statele membre se asigură că volumul de DEEE colectate va creşte treptat în perioada 2016-2019, cu excepţia cazului în care rata de colectare prevăzută în paragraful al doilea a fost deja atinsă.
Începând din 2019, rata de colectare minimă care trebuie realizată anual este de 65 % din greutatea medie a EEE introduse pe piaţă în cei trei ani precedenţi în statul membru în cauză sau, alternativ, de 85 % din DEEE generate, raportat la greutate, pe teritoriul statului membru respectiv.
Până la 31 decembrie 2015, continuă să se aplice o rată de colectare separată de cel puţin 4 kilograme în medie pe locuitor pe an de DEEE provenite din gospodării particulare sau aceeaşi cantitate de DEEE care a fost colectată în statul membru respectiv în medie în cei trei ani precedenţi, în funcţie de care valoare este mai mare.
Statele membre pot stabili rate mai ambiţioase pentru colectarea separată şi, în acest caz, raportează Comisiei acest lucru.
(2)Pentru a stabili dacă s-a atins rata minimă de colectare, statele membre se asigură că informaţiile privind DEEE colectate separat, în conformitate cu articolul 5, sunt transmise statelor membre gratuit, incluzând cel puţin informaţii referitoare la DEEE care:
a)au fost preluate de centrele de colectare şi tratare;
b)au fost preluate de distribuitori;
c)au fost colectate separat de către producători sau de către terţi care acţionează în numele acestora.
(3)Prin derogare de la alineatul (1), Bulgaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia pot, din cauza lipsei de infrastructură necesară şi a nivelului scăzut de consum de EEE, decide:
a)să realizeze, începând cu 14 august 2016, o rată de colectare mai mică de 45 %, dar mai mare de 40 % din greutatea medie de EEE introduse pe piaţă în cei trei ani precedenţi; şi
b)să amâne realizarea ratei de colectare menţionate la alineatul (1) paragraful al doilea până la o dată decisă de acestea, dar nu mai târziu de 14 august 2021.
(4)Comisia are competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 20 de stabilire a adaptărilor tranzitorii necesare pentru a aborda dificultăţile cu care se confruntă statele membre în respectarea cerinţelor stabilite la alineatul (1).
(5)Pentru a asigura condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, până la 14 august 2015, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabileşte o metodologie comună pentru calculul greutăţii EEE introduse pe piaţa naţională şi o metodologie comună pentru calculul cantităţii de DEEE generate, exprimată în greutate, în fiecare stat membru. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 21 alineatul (2).
(6)Până la 14 august 2015, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului privind reexaminarea termenelor aferente ratelor de colectare menţionate la alineatul (1) şi privind eventuala stabilire a unor rate individuale de colectare pentru una sau mai multe categorii prevăzute în anexa III, în special pentru echipamentele de transfer termic, panourile fotovoltaice, echipamentele de dimensiuni mici, echipamentele TI şi de telecomunicaţii de dimensiuni mici şi lămpile care conţin mercur. Raportul va fi însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
(7)În cazul în care Comisia consideră, pe baza unui studiu de impact, că rata de colectare bazată pe DEEE produse necesită o revizuire, ea prezintă o propunere legislativă Parlamentului European şi Consiliului.
Art. 8: Tratarea corespunzătoare
(1)Statele membre se asigură că toate DEEE colectate separat sunt supuse tratării corespunzătoare.
(2)Tratarea corespunzătoare, în afara pregătirii pentru reutilizare, şi operaţiunile de valorificare sau reciclare cuprind cel puţin înlăturarea tuturor lichidelor şi o tratare selectivă în conformitate cu anexa VII.
(3)Statele membre se asigură că producătorii sau terţii care acţionează în numele acestora instituie sisteme care să permită valorificarea DEEE utilizând cele mai bune tehnici disponibile. Producătorii pot institui aceste sisteme în mod individual sau colectiv. Statele membre se asigură că orice unitate sau întreprindere care efectuează operaţiuni de colectare sau de tratare stochează şi tratează DEEE în conformitate cu cerinţele tehnice stabilite în anexa VIII.
(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 în ceea ce priveşte modificarea anexei VII pentru a introduce alte tehnologii de tratare care asigură cel puţin acelaşi nivel de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.
Comisia evaluează cu prioritate dacă dispoziţiile privind plăcile de circuit imprimat pentru telefoane mobile şi ecranele cu cristale lichide trebuie modificate. Comisia este invitată să evalueze dacă sunt necesare amendamente la anexa VII pentru a lua în considerare nanomaterialele conţinute de EEE.
(5)În sensul protecţiei mediului, statele membre pot stabili standarde calitative minime pentru tratarea DEEE colectate.
Statele membre care optează pentru asemenea norme de calitate informează cu privire la aceasta Comisia, care publică aceste norme.
Până la 14 februarie 2013, Comisia solicită organismelor europene de standardizare să dezvolte standarde europene pentru tratarea, inclusiv valorificarea, reciclarea şi pregătirea pentru reutilizare, a DEEE. Standardele respective reflectă stadiul actual al tehnicii.
În vederea asigurării unor condiţii uniforme de punere în aplicare a prezentului articol, Comisia poate să adopte acte de punere în aplicare prin care să se stabilească standarde calitative minime bazate în special pe standardele dezvoltate de organismele europene de standardizare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 21 alineatul (2).
Se publică o trimitere la standardele adoptate de Comisie.
(6)Statele membre încurajează unităţile şi întreprinderile care efectuează operaţiuni de tratare să introducă sisteme certificate de management de mediu în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) (1).
(1)JO L 342, 22.12.2009, p. 1.
Art. 9: Autorizaţii
(1)Statele membre asigură obţinerea de către orice unitate sau întreprindere care efectuează operaţiuni de tratare a unei autorizaţii din partea autorităţilor competente în conformitate cu articolul 23 din Directiva 2008/98/CE.
(2)Scutirile de la obligaţia de autorizare, condiţiile pentru scutiri şi înregistrare respectă dispoziţiile articolelor 24, 25 şi, respectiv, 26 din Directiva 2008/98/CE.
(3)Statele membre se asigură că autorizaţia sau înregistrarea prevăzută la alineatele (1) şi (2) include toate condiţiile necesare pentru respectarea cerinţelor prevăzute la articolul 8 alineatele (2), (3) şi (5) şi pentru realizarea obiectivelor de valorificare prevăzute la articolul 11.
Art. 10: Transferuri de DEEE
(1)Operaţiunea de tratare poate fi realizată, de asemenea, în afara statului membru în cauză sau în afara Uniunii, în măsura în care transferul DEEE respectă Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 şi Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 al Comisiei din 29 noiembrie 2007 privind exportul anumitor deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa III sau IIIA la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului în anumite ţări în care Decizia OCDE privind controlul circulaţiei transfrontaliere a deşeurilor nu se aplică (2).
(2)JO L 316, 4.12.2007, p. 6.
(2)DEEE exportate din Uniune nu se iau în calcul pentru îndeplinirea obligaţiilor şi obiectivelor prevăzute la articolul 11 din prezenta directivă decât dacă, respectând Regulamentele (CE) nr. 1013/2006 şi (CE) nr. 1418/2007, exportatorul poate dovedi că tratarea s-a desfăşurat în condiţii echivalente cu cerinţele prevăzute de prezenta directivă.
(3)Până la 14 februarie 2014, Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 20, de stabilire a unor norme detaliate de completare a celor de la alineatul (2) din prezentul articol, în special criterii de evaluare a condiţiilor echivalente.
Art. 11: Obiective privind valorificarea
(1)În ceea ce priveşte toate DEEE colectate separat în conformitate cu articolul 5 şi trimise spre tratare în conformitate cu articolele 8, 9 şi 10, statele membre se asigură că producătorii îndeplinesc obiectivele minime prevăzute în anexa V.
(2)Atingerea obiectivelor se calculează pentru fiecare categorie prin împărţirea greutăţii DEEE care intră în instalaţia de valorificare sau reciclare/pregătire pentru reutilizare, după tratarea corespunzătoare în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) în ceea ce priveşte valorificarea sau reciclarea, la greutatea tuturor DEEE colectate separat, pentru fiecare categorie, exprimată ca procent.
Activităţile preliminare, inclusiv sortarea şi stocarea anterioare valorificării, nu sunt luate în considerare la realizarea acestor obiective.
(3)În vederea asigurării unor norme uniforme de punere în aplicare a prezentului articol, Comisia poate să adopte acte de punere în aplicare prin care să se stabilească norme suplimentare privind metodele de calcul pentru aplicarea obiectivelor minime. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 21 alineatul (2).
(4)În vederea calculării acestor obiective, statele membre se asigură că producătorii sau terţii care acţionează în numele producătorilor consemnează în registre greutatea DEEE, a componentelor, materiilor sau substanţelor acestora la ieşirea ("output") din centrul de colectare, la intrarea ("input") şi ieşirea ("output") din instalaţiile de tratare şi la intrarea ("input") în instalaţia de valorificare sau reciclare/pregătire pentru reutilizare.
Statele membre se asigură că, în scopurile menţionate la alineatul (6), se păstrează registre privind greutatea produselor şi a materialelor la ieşirea ("output") din instalaţia de valorificare, reciclare sau pregătire pentru reutilizare.
(5)Statele membre încurajează dezvoltarea de noi tehnologii de valorificare, reciclare şi tratare.
(6)Pe baza unui raport al Comisiei însoţit, dacă este cazul, de o propunere legislativă, Parlamentul European şi Consiliul reexaminează, până la 14 august 2016, obiectivele de valorificare prevăzute în anexa V partea 3, examinează posibilitatea stabilirii unor obiective separate pentru DEEE care urmează să fie pregătite pentru reutilizare şi reexaminează metoda de calcul menţionată la alineatul (2) în vederea analizării fezabilităţii stabilirii de obiective pe baza produselor şi materialelor care rezultă ("output") din procesele de valorificare, reciclare şi pregătire pentru reutilizare.
Art. 12: Finanţarea cu privire la DEEE provenite de la gospodăriile particulare
(1)Statele membre veghează ca producătorii să asigure cel puţin finanţarea colectării, tratării, valorificării şi eliminării în condiţii de protecţie a mediului a DEEE provenite de la gospodăriile particulare care au fost stocate la centrele de colectare instituite în conformitate cu articolul 5 alineatul (2), după cum urmează:
a)pentru DEEE rezultate din EEE menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (a), altele decât panourile fotovoltaice, în cazul în care EEE respective au fost introduse pe piaţă după 13 august 2005;
b)pentru DEEE rezultate din panouri fotovoltaice, în cazul în care panourile fotovoltaice respective au fost introduse pe piaţă începând cu 13 august 2012; şi
c)pentru DEEE rezultate din EEE menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) şi care nu intră sub incidenţa articolul 2 alineatul (1) litera (a), în cazul în care EEE respective au fost introduse pe piaţă începând cu 15 august 2018.
(2)Dacă este cazul, statele membre pot încuraja finanţarea de către producători şi a costurilor pentru colectarea DEEE provenite de la gospodăriile particulare şi aducerea acestora la centrele de colectare.
(3)Fiecare producător este răspunzător de finanţarea operaţiunilor prevăzute la alineatul (1) privind deşeurile provenite de la propriile produse. Producătorul poate opta să-şi îndeplinească această obligaţie în mod individual sau aderând la un sistem colectiv.
Statele membre se asigură că, atunci când introduce un produs pe piaţă, fiecare producător oferă o garanţie care să demonstreze că va fi finanţată gestionarea tuturor DEEE şi că producătorii îşi marchează în mod clar produsele în conformitate cu articolul 15 alineatul (2). Această garanţie asigură că vor fi finanţate operaţiunile prevăzute la alineatul (1) privind produsul respectiv. Garanţia poate lua forma unei participări a producătorului la sisteme adecvate de finanţare a gestionării DEEE, a unei asigurări de reciclare sau a unui cont bancar blocat.
(4)Responsabilitatea pentru finanţarea costurilor de gestionare a DEEE rezultate din produsele menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (a), altele decât panouri fotovoltaice, introduse pe piaţă la 13 august 2005 sau înainte de această dată (denumite în continuare «deşeuri istorice») este asigurată prin unul sau mai multe sisteme la care toţi producătorii existenţi pe piaţă în momentul generării costurilor respective contribuie în mod proporţional, de exemplu în funcţie de cota lor de piaţă per tip de echipament.
(5)Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că sunt elaborate mecanisme adecvate sau proceduri de rambursare pentru rambursarea contribuţiilor către producători atunci când EEE sunt transferate în scopul introducerii pe piaţă în afara teritoriului statului membru în cauză. Astfel de mecanisme sau proceduri pot fi dezvoltate de către producători sau de către terţi care acţionează în numele acestora.
(6)Comisia este invitată să prezinte până la 14 august 2015 un raport privind posibilitatea elaborării unor criterii pentru includerea costurilor reale de scoatere din uz în finanţarea DEEE de către producători şi să prezinte o propunere legislativă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul.
Art. 13: Finanţarea cu privire la DEEE provenite de la alţi utilizatori decât gospodăriile particulare
(1)Statele membre se asigură ca finanţarea costurilor de colectare, tratare, valorificare şi eliminare în condiţii de protecţie a mediului a DEEE provenite de la alţi utilizatori decât gospodăriile particulare să fie asigurată de producători, după cum urmează:
a)pentru DEEE rezultate din EEE menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (a), altele decât panourile fotovoltaice, în cazul în care EEE respective au fost introduse pe piaţă după 13 august 2005;
b)pentru DEEE rezultate din panouri fotovoltaice, în cazul în care panourile fotovoltaice respective au fost introduse pe piaţă începând cu 13 august 2012; şi
c)pentru DEEE rezultate din EEE menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) şi care nu intră sub incidenţa articolul 2 alineatul (1) litera (a), în cazul în care EEE respective au fost introduse pe piaţă începând cu 15 august 2018.
Pentru deşeurile istorice rezultate din EEE menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (a), altele decât panourile fotovoltaice, care sunt înlocuite cu noi produse echivalente sau cu noi produse care îndeplinesc aceeaşi funcţie, finanţarea costurilor este asigurată de producătorii respectivelor produse în momentul furnizării acestora. Statele membre pot prevedea, ca soluţie alternativă, ca şi alţi utilizatori, cu excepţia gospodăriilor particulare, să participe, parţial sau în totalitate, la respectiva finanţare a costurilor.
Pentru deşeurile istorice de EEE menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (a), altele decât deşeurile de panouri fotovoltaice, finanţarea costurilor este asigurată de utilizatori, alţii decât gospodăriile particulare.
(2)Fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentei directive, producătorii şi alţi utilizatori decât gospodăriile particulare pot încheia acorduri care stabilesc alte metode de finanţare.
Art. 14: Informaţii pentru utilizatori
(1)Statele membre pot solicita producătorilor să informeze cumpărătorii, în momentul vânzării de noi produse, cu privire la costurile colectării, tratării şi eliminării în condiţii de protecţie a mediului. Costurile menţionate nu depăşesc cea mai bună estimare a costurilor reale suportate.
(2)Statele membre se asigură că utilizatorilor de EEE din gospodăriile particulare le sunt furnizate informaţiile necesare în legătură cu:
a)obligaţia de a nu elimina DEEE împreună cu deşeurile municipale nesortate şi de a colecta separat aceste DEEE;
b)sistemele de predare şi de colectare puse la dispoziţia lor, încurajând coordonarea informaţiilor despre centrele de colectare existente, indiferent de producătorii sau ceilalţi operatori care le-au înfiinţat;
c)rolul lor în reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a DEEE;
d)efectele potenţiale asupra mediului şi sănătăţii umane ca urmare a prezenţei substanţelor periculoase în EEE;
e)semnificaţia simbolului din anexa IX.
(3)Statele membre adoptă măsurile adecvate, astfel încât consumatorii să participe la colectarea DEEE şi pentru a-i încuraja să faciliteze procesul de reutilizare, tratare şi valorificare.
(4)Pentru a reduce la minimum eliminarea DEEE sub formă de deşeuri municipale nesortate şi pentru a facilita colectarea separată a acestora, statele membre se asigură că producătorii marchează în mod corespunzător, cu simbolul prezentat în anexa IX - de preferinţă în conformitate cu standardul european EN 50419:2022 - EEE introduse pe piaţă. În situaţii excepţionale în care acest lucru este necesar din cauza dimensiunii sau a funcţiei produsului, simbolul se imprimă pe ambalaj, pe instrucţiunile de utilizare şi pe certificatul de garanţie pentru EEE.
(5)Statele membre pot solicita ca producătorii şi/sau distribuitorii să furnizeze toate sau o parte din informaţiile prevăzute la alineatele (2), (3) şi (4), de exemplu în instrucţiunile de utilizare, la punctul de vânzare şi prin intermediul campaniilor de sensibilizare a publicului.
Art. 15: Informaţii pentru instalaţiile de tratare
(1)Pentru a facilita pregătirea pentru reutilizare şi tratarea adecvată şi în condiţii de protecţie a mediului a DEEE, inclusiv întreţinerea, îmbunătăţirea, recondiţionarea şi reciclarea, statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura furnizarea de către producători, în mod gratuit, a informaţiilor referitoare la reutilizare şi tratare, pentru fiecare tip nou de EEE introdus pe piaţa Uniunii pentru prima dată, în termen de un an de la introducerea pe piaţă a echipamentului. Aceste informaţii precizează, în măsura în care centrele de reutilizare şi instalaţiile de tratare şi de reciclare au nevoie de aceasta pentru a respecta dispoziţiile prezentei directive, diferitele componente şi materiale ale EEE, precum şi localizarea substanţelor şi amestecurilor periculoase în aceste echipamente. Producătorii de EEE pun aceste informaţii la dispoziţia centrelor de reutilizare şi a instalaţiilor de tratare şi de reciclare sub forma unor manuale sau prin intermediul mijloacelor electronice (de exemplu CD-ROM sau servicii online).
(2)Pentru a permite determinarea fără echivoc a datei de introducere pe piaţă a EEE, statele membre se asigură că pe EEE există un marcaj care specifică faptul că echipamentul a fost introdus pe piaţă după 13 august 2005. În acest scop, se aplică, de preferinţă, standardul european EN 50419:2022.
Pentru panourile fotovoltaice, obligaţia menţionată la primul paragraf se aplică numai panourilor fotovoltaice introduse pe piaţă începând cu 13 august 2012.
Pentru EEE menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) şi care nu intră în domeniul de aplicare al articolului 2 alineatul (1) litera (a), obligaţia menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat se aplică numai EEE introduse pe piaţă începând cu 15 august 2018.
Art. 16: Înregistrare, informare şi raportare
(1)Statele membre, în conformitate cu alineatul (2), întocmesc un registru al producătorilor, care să cuprindă şi producătorii ce oferă EEE prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă. Acest registru serveşte la monitorizarea respectării cerinţelor prezentei directive.
Producătorii ce oferă EEE prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă, astfel cum sunt definiţi la articolul 3 alineatul (1) litera (f) punctul (iv), se înregistrează în statul membru în care vând. Atunci când astfel de producători nu sunt deja înregistraţi în statul membru către care vând, aceştia se înregistrează prin intermediul reprezentanţilor lor autorizaţi, astfel cum se menţionează la articolul 17 alineatul (2).
(2)Statele membre se asigură că:
a)fiecare producător sau fiecare reprezentant autorizat, în cazul în care este desemnat în temeiul articolului 17, este înregistrat corespunzător şi poate introduce online, în registrul său naţional, toate informaţiile pertinente care reflectă activităţile producătorului în cauză în statul membru respectiv;
b)la înregistrare, fiecare producător sau fiecare reprezentant autorizat, în cazul în care este desemnat în temeiul articolului 17, furnizează informaţiile prevăzute în anexa X partea A, angajându-se să le actualizeze după caz;
c)fiecare producător sau fiecare reprezentant autorizat, în cazul în care este desemnat în temeiul articolului 17, furnizează informaţiile prevăzute în anexa X partea B;
d)registrele naţionale furnizează linkuri către alte registre naţionale pe pagina lor de internet pentru a facilita, în toate statele membre, înregistrarea producătorilor sau, în cazul în care este desemnat în temeiul articolului 17, a reprezentanţilor autorizaţi.
(3)Pentru a asigura condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabileşte formatul pentru înregistrare şi raportare, precum şi frecvenţa de raportare către registru. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 21 alineatul (2).
(4)Statele membre adună anual informaţii, inclusiv estimări motivate, cu privire la cantităţile şi categoriile de EEE introduse pe pieţele lor, DEEE colectate prin orice modalitate, pregătite pentru reutilizare, reciclate şi valorificate în statul membru respectiv, precum şi cu privire la greutatea DEEE colectate separat şi exportate.
(6)Statele membre raportează Comisiei, pentru fiecare an calendaristic, datele privind punerea în aplicare a alineatului (4).
Statele membre raportează datele pe cale electronică în termen de 18 luni de la sfârşitul anului de raportare pentru care sunt colectate datele. Datele se raportează în formatul stabilit de Comisie în conformitate cu alineatul (9).
Prima perioadă de raportare începe în primul an calendaristic complet după adoptarea actului de punere în aplicare ce stabileşte formatul de raportare, în conformitate cu alineatul (9), şi cuprinde datele pentru perioada de raportare respectivă.
(7)Datele raportate de statele membre în conformitate cu alineatul (6) sunt însoţite de un raport privind verificarea calităţii.
(8)Comisia analizează datele raportate în conformitate cu alineatul (6) şi publică un raport privind rezultatele analizei respective. Raportul evaluează modul de organizare a colectării datelor, sursele datelor şi metodologia utilizată în statele membre, precum şi caracterul complet, fiabilitatea, actualitatea şi consecvenţa datelor respective. Evaluarea poate include recomandări specifice de îmbunătăţire. Raportul se elaborează după prima raportare a datelor de către statele membre şi, ulterior, o dată la patru ani.
(9)Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc formatul pentru raportarea datelor menţionate la alineatul (6) de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 21 alineatul (2).
Art. 16a: Stimulente pentru aplicarea ierarhiei deşeurilor
Pentru a contribui la obiectivele stabilite în prezenta directivă, statele membre pot utiliza instrumente economice şi alte măsuri în scopul de a oferi stimulente pentru aplicarea ierarhiei deşeurilor de tipul celor indicate în anexa IVa la Directiva 2008/98/CE sau alte instrumente şi măsuri adecvate.
Art. 17: Reprezentantul autorizat
(1)Fiecare stat membru se asigură că un producător, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) litera (f) punctele (i)-(iii), stabilit în alt stat membru are posibilitatea, prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) litera (f) punctele (i)-(iii), să desemneze o persoană fizică sau juridică care are sediul pe teritoriul său drept reprezentant autorizat care este responsabil de îndeplinirea obligaţiilor producătorului respectiv, în temeiul prezentei directive, pe teritoriul său.
(2)Fiecare stat membru se asigură că un producător, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) litera (f) punctul (iv), care are sediul pe teritoriul său şi care vinde EEE către un alt stat membru în care nu are sediul, desemnează un reprezentant autorizat în statul membru respectiv care este responsabil de îndeplinirea obligaţiilor producătorului în cauză, în temeiul prezentei directive, pe teritoriul statului membru respectiv.
(3)Desemnarea unui reprezentant autorizat se face prin mandat scris.
Art. 18: Cooperarea administrativă şi schimbul de informaţii
Statele membre se asigură că autorităţile responsabile de punerea în aplicare a prezentei directive cooperează între ele, în special pentru a institui un flux adecvat de informaţii pentru a asigura respectarea de către producători a dispoziţiilor prezentei directive, şi, după caz, îşi furnizează reciproc, precum şi Comisiei, informaţii pentru a facilita punerea în aplicare corespunzătoare a prezentei directive. Cooperarea administrativă şi schimbul de informaţii, în special între registrele naţionale, include mijloacele electronice de comunicare.
Cooperarea include, inter alia, asigurarea accesului la documentele şi informaţiile pertinente, inclusiv la rezultatele unor eventuale inspecţii, sub rezerva dispoziţiilor din legislaţia privind protecţia datelor în vigoare în statul membru din care provine autoritatea căreia i se solicită cooperarea.
Art. 19: Adaptarea la progresul ştiinţific şi tehnic
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 din prezenta directivă în ceea ce priveşte modificările necesare în vederea adaptării anexelor IV, VII, VIII şi IX la prezenta directivă la progresele ştiinţifice şi tehnice. Comisia adoptă un act delegat separat pentru fiecare anexă care trebuie modificată. La modificarea anexei VII la prezenta directivă, trebuie să se ţină seama de derogările acordate în temeiul Directivei 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (*).
(*)Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (JO L 174, 1.7.2011, p. 88).
[textul din Art. 19 a fost abrogat la 04-iul-2018 de Art. 3, punctul 3. din Directiva 849/30-mai-2018]
Înainte de modificarea anexelor, Comisia consultă, între alţii, producătorii de EEE, reciclatorii, operatorii de tratare, precum şi organizaţiile de protecţie a mediului şi asociaţiile lucrătorilor şi consumatorilor.
Art. 20: Exercitarea delegării de competenţe
(1)Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute în prezentul articol.
(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 7 alineatul (4), articolul 8 alineatul (4), articolul 10 alineatul (3) şi articolul 19 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 13 august 2012. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competenţe cu cel puţin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 7 alineatul (4), articolul 8 alineatul (4), articolul 10 alineatul (3) şi articolul 19 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.
(5)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (4), al articolului 8 alineatul (4), al articolului 10 alineatul (3) şi al articolului 19 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de 2 luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţiuni. Respectivul termen se prelungeşte cu 2 luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Art. 21: Procedura comitetului
(1)Comisia este asistată de comitetul instituit în temeiul articolului 39 din Directiva 2008/98/CE. Respectivul comitet este un comitet în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare şi se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Art. 22: Sancţiuni
Statele membre stabilesc normele privind sancţiunile aplicabile în caz de încălcare a dispoziţiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive şi iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancţiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare. Statele membre notifică Comisiei aceste dispoziţii până cel târziu la 14 februarie 2014 şi îi notifică fără întârziere orice modificări ulterioare care le afectează.
Art. 23: Inspecţia şi controlul
(1)Statele membre realizează inspecţiile şi controalele adecvate pentru a verifica punerea în aplicare corespunzătoare a prezentei directive.
Aceste inspecţii acoperă cel puţin:
a)informaţiile raportate în cadrul registrului producătorilor;
b)transferurile, în special exporturile de DEEE în afara Uniunii, cu respectarea Regulamentelor (CE) nr. 1013/2006 şi (CE) nr. 1418/2007; şi
c)operaţiunile din cadrul instalaţiilor de tratare, în conformitate cu Directiva 2008/98/CE şi cu anexa VII la prezenta directivă.
(2)Statele membre se asigură că transferurile de EEE folosite suspectate de a fi DEEE se desfăşoară în conformitate cu cerinţele minime din anexa VI şi controlează aceste transferuri în consecinţă.
(3)Costurile analizelor şi inspecţiilor adecvate, inclusiv costurile de stocare, ale EEE folosite suspectate de a fi DEEE pot fi imputate producătorilor, părţilor terţe care acţionează în numele acestora sau altor persoane care organizează transferul de EEE folosite suspectate de a fi DEEE.
(4)Pentru a asigura condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol şi a anexei VI, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să stabilească norme suplimentare privind inspecţiile şi controlul şi, în special, condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a punctului 2 din anexa VI. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 21 alineatul (2).
Art. 24: Transpunere
(1)Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 14 februarie 2014. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziţii, acestea conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. De asemenea, ele conţin o menţiune în sensul că trimiterile, efectuate în cuprinsul actelor cu putere de lege şi al actelor administrative în vigoare, la directivele abrogate prin prezenta directivă se înţeleg ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri şi modul în care se formulează această menţiune.
(2)Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
(3)Cu condiţia ca obiectivele stabilite de prezenta directivă să fie atinse, statele membre pot transpune dispoziţiile articolului 8 alineatul (6), ale articolului 14 alineatul (2) şi ale articolului 15 prin intermediul unor acorduri între autorităţile competente şi sectoarele economice în cauză. Aceste acorduri îndeplinesc următoarele cerinţe:
a)acordurile sunt executorii;
b)acordurile precizează obiective şi termenele corespunzătoare;
c)acordurile se publică în jurnalul oficial al statului membru în cauză sau într-un document oficial la fel de accesibil publicului şi se transmit Comisiei;
d)rezultatele obţinute fac obiectul unui control periodic, sunt comunicate autorităţilor competente şi Comisiei şi sunt puse la dispoziţia publicului în condiţiile prevăzute în acord;
e)autorităţile competente asigură examinarea rezultatelor obţinute în cadrul acordului;
f)în cazul nerespectării acordului, statele membre trebuie să pună în aplicare dispoziţiile pertinente ale prezentei directive prin acte cu putere de lege sau acte administrative.
Art. 24a: Revizuire
(1)Până cel târziu la 31 decembrie 2026, Comisia evaluează necesitatea revizuirii prezentei directive şi, după caz, prezintă o propunere legislativă în acest sens, însoţită de o evaluare aprofundată a impactului socioeconomic şi de mediu.
(2)La evaluarea impactului menţionată la alineatul (1), Comisia ia în considerare în special dacă sunt necesare următoarele elemente:
a)dispoziţii care să garanteze în mod specific faptul că principiul securităţii juridice este respectat şi că nu există efecte retroactive nejustificate în vreun stat membru;
b)dispoziţii care să asigure implementarea ierarhiei deşeurilor, astfel cum este prevăzută la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE;
c)dispoziţii care să garanteze că cetăţenii şi consumatorii nu sunt împovăraţi cu costuri disproporţionate, în conformitate cu principiul «poluatorul plăteşte»;
d)dispoziţii care să asigure punerea în aplicare şi executarea deplină a prezentei directive, în special în ceea ce priveşte obiectivele de colectare adecvate, precum şi în ceea ce priveşte prevenirea comerţului ilegal cu DEEE;
e)crearea în cadrul prezentei directive a unei noi categorii de EEE pentru «panouri fotovoltaice», cu scopul de a separa panourile fotovoltaice de categoria 4 de EEE existentă, «echipamente de mari dimensiuni», astfel cum se menţionează în anexele III şi IV, şi calcularea obiectivelor de colectare a deşeurilor de panouri fotovoltaice disponibile pentru colectare pe baza duratei lor de viaţă preconizate, iar nu pe baza cantităţii de produse introduse pe piaţă;
f)instituirea unui mecanism prin care să se asigure că, în cazul în care producătorul intră în faliment sau este lichidat, vor fi acoperite financiar costurile viitoare ale colectării, tratării, valorificării şi eliminării ecologice a deşeurilor de panouri fotovoltaice provenite atât de la gospodării private, cât şi de la alţi utilizatori.
Art. 25: Abrogare
Directiva 2002/96/CE, astfel cum a fost modificată prin directivele enumerate în anexa XI partea A, se abrogă cu efect de la 15 februarie 2014, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern şi de aplicare a directivelor menţionate în anexa XI partea B.
Trimiterile la directivele abrogate se înţeleg ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa XII.
Art. 26: Intrare în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
-****-
Adoptată la Strasbourg, 4 iulie 2012.
Pentru Parlamentul European Preşedintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Preşedintele A. D. MAVROYIANNIS |
ANEXA I:Categorii de EEE reglementate de prezenta directivă pe parcursul perioadei de tranziţie, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (1) litera (a)
1.Aparate de uz casnic de mari dimensiuni
2.Aparate de uz casnic de mici dimensiuni
3.Echipamente informatice şi de telecomunicaţii
4.Aparate electrice de consum şi panouri fotovoltaice
5.Echipamente de iluminat
6.Unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)
7.Jucării, echipament pentru petrecerea timpului liber şi echipament sportiv
8.Dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate)
9.Instrumente de monitorizare şi control 10. Distribuitoare automate
ANEXA II:Lista orientativă a EEE care sunt cuprinse în categoriile din anexa I
1.APARATE DE UZ CASNIC DE MARI DIMENSIUNI
Aparate frigorifice de mari dimensiuni
Refrigeratoare
Aparate frigorifice
Alte aparate de mari dimensiuni utilizate pentru refrigerarea, conservarea şi stocarea alimentelor
Maşini de spălat rufe
Uscătoare de rufe
Maşini de spălat vase
Maşini de gătit
Sobe electrice
Plite electrice
Cuptoare cu microunde
Alte aparate de mari dimensiuni utilizate pentru prepararea sau procesarea de altă natură a alimentelor
Aparate electrice de încălzit
Radiatoare electrice
Alte aparate de mari dimensiuni utilizate pentru încălzirea camerelor, a paturilor, a scaunelor şi fotoliilor
Ventilatoare electrice
Aparate de aer condiţionat
Alte echipamente de ventilare, de ventilare pentru evacuare şi de climatizare
2.APARATE DE UZ CASNIC DE MICI DIMENSIUNI
Aspiratoare
Aparate de curăţat covoare
Alte aparate de curăţat
Aparate utilizate pentru cusut, tricotat, ţesut şi alte metode de prelucrare a textilelor
Fiare de călcat şi alte aparate de călcat, calandrat şi alte forme de întreţinere a îmbrăcămintei
Aparate de prăjit pâine
Friteuze
Maşini de măcinat, filtre de cafea şi echipamente de deschis sau sigilat recipiente sau ambalaje
Cuţite electrice
Aparate de tuns părul, uscătoare de păr, periuţe de dinţi, aparate de ras, aparate pentru masaj şi alte aparate de îngrijire corporală
Ceasuri, ceasuri de mână şi echipamente de măsurat, indicat sau înregistrat timpul
Cântare
3.ECHIPAMENTE INFORMATICE ŞI DE TELECOMUNICAŢII
Prelucrarea centralizată a datelor
Sisteme de procesare a datelor de mare capacitate
Minicomputere
Imprimante
Informatică personală:
Calculatoare personale (inclusiv unitate centrală, mouse, monitor şi tastatură)
Calculatoare portabile (inclusiv unitate centrală, mouse, monitor şi tastatură)
Calculatoare mici portabile
Calculatoare electronice
Imprimante
Echipament pentru copiere
Maşini de scris electrice şi electronice
Calculatoare de buzunar şi de birou
şi alte produse şi echipamente de colectare, stocare, prelucrare, prezentare sau comunicare a informaţiilor prin mijloace electronice
Terminale şi sisteme pentru utilizatori
Faxuri
Telexuri
Telefoane
Telefoane publice
Telefoane fără fir
Telefoane celulare
Roboţi telefonici
şi alte produse sau echipamente pentru transmisia de sunete, imagini sau alte informaţii prin telecomunicaţii
4.APARATE ELECTRICE DE CONSUM ŞI PANOURI FOTOVOLTAICE
Aparate de radio
Televizoare
Camere video
Aparate video cu înregistrare
Aparate de înregistrare de înaltă fidelitate
Amplificatoare audio
Instrumente muzicale
şi alte produse sau echipamente destinate înregistrării sau reproducerii sunetelor sau imaginilor, inclusiv semnale sau alte tehnologii de propagare a sunetului sau imaginii altfel decât prin telecomunicaţii
Panouri fotovoltaice
5.ECHIPAMENTE DE ILUMINAT
Aparate de iluminat pentru lămpi fluorescente, cu excepţia aparatelor casnice de iluminat
Lămpi fluorescente drepte
Lămpi fluorescente compacte
Lămpi cu descărcare în gaze de înaltă intensitate, inclusiv lămpi cu vapori de sodiu la înaltă presiune şi lămpi cu halogenuri metalice
Lămpi cu vapori de sodiu la joasă presiune
Alte materiale de iluminat sau echipamente de difuzat sau controlat lumina, cu excepţia becurilor cu filament
6.UNELTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (CU EXCEPŢIA UNELTELOR INDUSTRIALE FIXE DE MARI DIMENSIUNI)
Maşini de găurit
Ferăstraie
Maşini de cusut
Echipamente de strunjit, de frezat, de şlefuit, de polizat, de tăiat cu ferăstrăul, de tăiat, de forfecat, de perforat, de găurit, de stanţat, de fâlţuit, de îndoit sau destinate altor operaţiuni de prelucrare a lemnului, a metalului sau a altor materiale
Dispozitive de nituit, de fixat cu cuie, de înşurubat sau de extragere a niturilor, a cuielor, a şuruburilor sau pentru alte utilizări similare
Dispozitive pentru sudură, pentru lipit sau pentru utilizări similare
Echipamente de pulverizat, de împrăştiat, de dispersat sau alte operaţiuni de tratare a substanţelor lichide sau gazoase prin alte mijloace
Unelte de tuns iarba sau pentru alte activităţi de grădinărit
7.JUCĂRII, ECHIPAMENT PENTRU PETRECEREA TIMPULUI LIBER ŞI ECHIPAMENT SPORTIV
Seturi de trenuri electrice sau de curse de maşini
Console de mână pentru jocuri video
Jocuri video
Calculatoare pentru ciclism, scufundare, cros, canotaj etc.
Echipamente sportive cu componente electrice sau electronice
Automate cu monede
8.DISPOZITIVE MEDICALE (CU EXCEPŢIA TUTUROR PRODUSELOR IMPLANTATE ŞI INFECTATE)
Echipamente de radioterapie
Echipamente de cardiologie
Echipamente de dializă
Ventilatoare pulmonare
Echipamente de medicină nucleară
Echipamente de laborator pentru diagnosticare in vitro
Analizoare
Aparate frigorifice
Teste de fecundare
Alte aparate de detectare, prevenire, supraveghere, tratare, alinare a bolilor, a rănilor sau a incapacităţilor
9.INSTRUMENTE DE MONITORIZARE ŞI CONTROL
Detectoare de fum
Regulatoare de căldură
Termostate
Aparate de măsurat, cântărit sau reglat de uz casnic sau utilizate ca echipamente de laborator
Alte instrumente de supraveghere şi control utilizate în instalaţii industriale (de exemplu, în panourile de control)
10.DISTRIBUITOARE AUTOMATE
Distribuitoare automate de băuturi calde
Distribuitoare automate de sticle sau doze calde sau reci
Distribuitoare automate de produse solide
Distribuitoare automate de bani
Toate aparatele care furnizează automat orice fel de produse
ANEXA III:CATEGORII DE EEE REGLEMENTATE DE PREZENTA DIRECTIVĂ
1.Echipamente de transfer termic
2.Ecrane, monitoare şi echipamente care conţin ecrane cu o suprafaţă mai mare de 100 cm2
3.Lămpi
4.Echipamente de mari dimensiuni (având oricare dintre dimensiunile externe mai mare de 50 cm), inclusiv, printre altele:
aparate de uz casnic; echipamente informatice şi de telecomunicaţii; echipamente de larg consum; aparate de iluminat, echipamente de reproducere a sunetului sau imaginilor, echipamente muzicale; unelte electrice şi electronice; jucării, echipamente sportive şi de agrement; dispozitive medicale; instrumente de supraveghere şi control; distribuitoare automate; echipamente pentru generarea de curenţi electrici. Această categorie nu include echipamente cuprinse în categoriile 1-3.
5.Echipamente de mici dimensiuni (nicio dimensiune externă mai mare de 50 cm), inclusiv, printre altele:
aparate de uz casnic; echipamente de larg consum; aparate de iluminat, echipamente de reproducere a sunetului sau imaginilor, echipamente muzicale; unelte electrice şi electronice; jucării, echipamente sportive şi de agrement; dispozitive medicale; instrumente de supraveghere şi control; distribuitoare automate; echipamente pentru generarea de curenţi electrici. Această categorie nu include echipamente cuprinse în categoriile 1-3 şi 6.
6.Echipamente informatice şi de telecomunicaţii de dimensiuni mici (nicio dimensiune externă mai mare de 50 cm)
ANEXA IV:Lista neexhaustivă a EEE care sunt cuprinse în categoriile enumerate în anexa III
1.Echipamente de transfer termic
Frigidere, congelatoare, distribuitoare automate de produse reci, echipamente de aer condiţionat, echipamente de dezumidificare, pompe de căldură, radiatoare cu ulei şi alte echipamente de transfer termic utilizând alte fluide decât apa pentru transferul termic
2.Ecrane monitoare şi echipamente care conţin ecrane cu o suprafaţă mai mare de 100 cm2 Ecrane, televizoare, cadre foto LCD, monitoare, calculatoare portabile, calculatoare mici portabile
3.Lămpi
Lămpi fluorescente drepte, lămpi fluorescente compacte, lămpi fluorescente, lămpi cu descărcare în gaze de înaltă intensitate - inclusiv lămpi cu vapori de sodiu la înaltă presiune şi lămpi cu halogenuri metalice -, lămpi cu vapori de sodiu la joasă presiune, LED
4.Echipamente de mari dimensiuni
Maşini de spălat rufe, uscătoare de haine, maşini de spălat veselă, maşini de gătit, sobe electrice, plite electrice, aparate de iluminat, echipamente de reproducere a sunetului sau imaginilor, echipamente muzicale (cu excepţia orgilor instalate în lăcaşe de cult), aparate de tricotat şi ţesut, unităţi centrale de calculator de mari dimensiuni, imprimante de mari dimensiuni, fotocopiatoare, automate cu monede de mari dimensiuni, dispozitive medicale de mari dimensiuni, instrumente de supraveghere şi control de mari dimensiuni, distribuitoare automate de produse şi bancnote de mari dimensiuni, panouri fotovoltaice
5.Echipamente de mici dimensiuni
Aspiratoare, aparate de curăţat covoare, aparate de cusut, aparate de iluminat, cuptoare cu microunde, echipamente de ventilare, fiare de călcat, aparate de prăjit pâine, cuţite electrice, fierbătoare de apă, ceasuri deşteptătoare şi ceasuri de mână, aparate de ras electrice, cântare, aparate pentru îngrijirea părului şi de îngrijire corporală, calculatoare de buzunar, aparate de radio, camere video, aparate video, echipamente de înaltă fidelitate, instrumente muzicale, echipamente de reproducere a sunetului sau imaginilor, jucării electrice şi electronice, echipamente sportive, calculatoare pentru ciclism, scufundare, cros, canotaj etc., detectoare de fum, regulatoare de căldură, termostate, unelte electrice şi electronice de mici dimensiuni, dispozitive medicale de mici dimensiuni, instrumente de supraveghere şi control de mici dimensiuni, distribuitoare automate de produse de mici dimensiuni, echipamente de mici dimensiuni cu panouri fotovoltaice integrate
6.Echipamente informatice şi de telecomunicaţii de dimensiuni mici (nicio dimensiune externă mai mare de 50 cm) Telefoane mobile, GPS, calculatoare de buzunar, routere, calculatoare personale, imprimante, telefoane
ANEXA V:OBIECTIVELE MINIME PRIVIND VALORIFICAREA PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 11
Partea 1:Obiective minime aplicabile per categorie de la 13 august 2012 până la 14 august 2015 privind categoriile enumerate în anexa I:
(a)pentru DEEE incluse în categoria 1 sau 10 din anexa I:
- 80 % se valorifică; şi
- 75 % se reciclează;
(b)pentru DEEE incluse în categoria 3 sau 4 din anexa I:
- 75 % se valorifică; şi
- 65 % se reciclează;
(c)pentru DEEE incluse în categoria 2, 5, 6, 7, 8 sau 9 din anexa I:
- 70 % se valorifică; şi
- 50 % se reciclează;
(d)pentru lămpile cu descărcare în gaze, 80 % se reciclează.
Partea 2:Obiective minime aplicabile per categorie de la 15 august 2015 până la 14 august 2018 privind categoriile enumerate în anexa I:
(a)pentru DEEE incluse în categoria 1 sau 10 din anexa I:
- 85 % se valorifică; şi
- 80 % se pregătesc pentru reutilizare şi se reciclează;
(b)pentru DEEE incluse în categoria 3 sau 4 din anexa I:
- 80 % se valorifică; şi
- 70 % se pregătesc pentru reutilizare şi se reciclează;
(c)pentru DEEE incluse în categoria 2, 5, 6, 7, 8 sau 9 din anexa I:
- 75 % se valorifică; şi
- 55 % se pregătesc pentru reutilizare şi se reciclează;
(d)pentru lămpile cu descărcare în gaze, 80 % se reciclează.
Partea 3:Obiective minime aplicabile per categorie de la 15 august 2018 privind categoriile enumerate în anexa III:
(a)pentru DEEE incluse în categoria 1 sau 4 din anexa III:
- 85 % se valorifică; şi
- 80 % se pregătesc pentru reutilizare şi se reciclează;
(b)pentru DEEE incluse în categoria 2 din anexa III:
- 80 % se valorifică; şi
- 70 % se pregătesc pentru reutilizare şi se reciclează;
(c)pentru DEEE incluse în categoria 5 sau 6 din anexa III:
- 75 % se valorifică; şi
- 55 % se pregătesc pentru reutilizare şi se reciclează;
(d)pentru DEEE incluse în categoria 3 din anexa III, 80 % se reciclează.
ANEXA VI:CERINŢE MINIME PENTRU TRANSFERURI
1.Pentru a face diferenţa între EEE şi DEEE, în cazul în care posesorul obiectului susţine că intenţionează să expedieze sau expediază EEE folosite şi nu DEEE, statele membre solicită posesorului să aibă la dispoziţie, în sprijinul cererii sale, următoarele:
(a)o copie a facturii şi a contractului privind vânzarea şi/sau transferul de proprietate a EEE, în care se precizează că echipamentul este destinat reutilizării directe şi că este complet funcţional;
(b)dovezi privind evaluarea sau testarea, sub forma unei copii a evidenţelor (certificat de testare, dovadă de funcţionalitate), pentru fiecare articol din cadrul lotului şi un protocol care să conţină toate informaţiile privind evidenţa, conform punctului 3;
(c)o declaraţie a posesorului care aranjează transportul EEE conform căreia niciunul dintre materialele sau echipamentele din cadrul lotului nu constituie deşeuri în sensul definiţiei de la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE; şi
(d)o protecţie corespunzătoare împotriva deteriorării în timpul transportului, al încărcării şi al descărcării, în special printr-o ambalare şi o stivuire corespunzătoare a încărcăturii.
2.Prin derogare, punctul 1 literele (a) şi (b) şi punctul 3 nu se aplică în cazul în care există dovezi clare pentru a susţine faptul că transportul se efectuează în cadrul unui acord de transfer între întreprinderi şi atunci când:
(a)EEE sunt returnate producătorului sau unei părţi terţe care acţionează în numele său ca defecte pentru reparaţii în perioada de garanţie, cu intenţia de a fi reutilizate; sau
(b)EEE pentru uz profesional care au fost folosite sunt trimise producătorului sau unei părţi terţe care acţionează în numele său sau către o instalaţie a unui terţ din ţări unde se aplică Decizia C(2001)107 finală a Consiliului OCDE privind revizuirea Deciziei C(92)39 finale privind controlul transporturilor transfrontaliere de deşeuri destinate operaţiunilor de valorificare, pentru recondiţionare sau reparaţii, pe baza unui contract valabil, cu intenţia de a fi reutilizate; sau
(c)EEE pentru uz profesional utilizate şi defecte, precum dispozitivele medicale sau părţile acestora, sunt trimise producătorului sau unei părţi terţe care acţionează în numele său în vederea analizării cauzelor principale, pe baza unui contract valabil, în cazul în care o astfel de analiză nu poate fi efectuată decât de producător sau de terţe părţi care acţionează în numele acestuia.
3.Pentru a demonstra că articolele expediate sunt EEE folosite, şi nu DEEE, statele membre impun următorii paşi pentru realizarea testării şi pentru ţinerea evidenţei în ceea ce priveşte EEE folosite:
3.1.Pasul 1: Testare
(a)Se testează funcţionalitatea şi se evaluează prezenţa substanţelor periculoase. Testele care urmează a fi realizate depind de tipul de EEE. În cazul majorităţii EEE folosite este suficient un test de funcţionalitate asupra funcţiilor esenţiale.
(b)Rezultatele evaluării şi testării sunt înregistrate într-un document doveditor.
3.2.Pasul 2: Documentul doveditor
(a)Documentul doveditor este fixat în mod sigur, dar nu permanent, fie chiar pe EEE (dacă nu este ambalat), fie pe ambalaj, astfel încât să poată fi citit fără a dezambala echipamentul.
(b)Documentul doveditor trebuie să conţină următoarele informaţii:
- denumirea articolului (denumirea echipamentului, dacă este cuprinsă în lista din anexa II sau din anexa IV, după caz, şi a categoriei prevăzute în anexa I sau în anexa III, după caz);
- numărul de identificare al articolului (nr. tip), dacă este cazul;
- anul producţiei (dacă este disponibil);
- denumirea şi adresa companiei responsabile pentru dovada de funcţionalitate;
- rezultatele testelor descrise la pasul 1 (inclusiv data la care s-a efectuat testul de funcţionalitate);
- tipul de teste realizate.
4.Pe lângă documentaţia solicitată la punctele 1, 2 şi 3, fiecare încărcătură de EEE folosite (de exemplu container, camion) este însoţită de:
(a)un document de transport relevant, de exemplu CMR sau scrisoarea de transport;
(b)o declaraţie de responsabilitate din partea persoanei responsabile.
5.În absenţa unei dovezi că un obiect este EEE folosit, şi nu DEEE, prin documentele corespunzătoare necesare conform punctelor 1, 2, 3 şi 4 şi în absenţa unei protecţii corespunzătoare împotriva deteriorării în timpul transportului, al încărcării şi al descărcării, în special printr-o ambalare corespunzătoare şi stivuire corespunzătoare a încărcăturii, acestea fiind obligaţii ale posesorului care organizează transportul, autorităţile din statele membre consideră că articolul respectiv constituie un DEEE şi că încărcătura cuprinde un transfer ilegal. În aceste circumstanţe, încărcătura va fi tratată în conformitate cu articolele 24 şi 25 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006.
ANEXA VII:Tratarea selectivă a materiilor şi componentelor deşeurilor de echipamente electrice şi electronice menţionate la articolul 8 alineatul (2)
1.Se impune înlăturarea cel puţin a următoarelor substanţe, amestecuri şi componente din orice deşeu de echipamente electrice şi electronice care face obiectul unei colectări separate:
- condensatoarele care conţin bifenili polidoruraţi (PCB), în conformitate cu Directiva 96/59/CE a Consiliului din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor polidoruraţi şi a terfenililor polidoruraţi (PCB/PCT) (1);
(1)JO L 243, 24.9.1996, p. 31.
- componentele care conţin mercur, precum întrerupătoarele sau lămpile cu retroiluminare;
- bateriile;
- plăcile de circuit imprimat ale telefoanelor mobile, în general, şi alte dispozitive, dacă suprafaţa plăcii de circuit imprimat este mai mare de 10 cm2;
- cartuşele de toner, lichid sau sub formă de pastă, precum şi tonerele de culoare;
- materialele plastice care conţin substanţe ignifuge bromurate;
- deşeurile de azbest şi componentele care conţin azbest;
- tuburile catodice;
- clorofluorocarburile (CFC), hidroclorofluorocarburile (HCFC) sau hidrofluorocarburile (HFC), hidrocarburile (HC);
- lămpile cu descărcare în gaze;
- ecranele cu cristale lichide (împreună cu carcasa lor, după caz) cu o suprafaţă mai mare de 100 cm2 şi toate ecranele retroiluminate cu lămpi cu descărcare în gaze;
- cablurile electrice externe;
- componentele care conţin fibre ceramice refractare precum cele descrise în Directiva 97/69/CE a Comisiei din 5 decembrie 1997 de efectuare a celei de-a douăzeci şi treia adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (2);
(2)JO L 343, 13.12.1997, p. 19.
- componentele care conţin substanţe radioactive, cu excepţia componentelor care nu depăşesc în cantitate valorile de scutire stabilite la articolul 3 din Directiva 96/29/Euratom a Consiliului din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei împotriva pericolelor prezentate de radiaţiile ionizante (3) şi în anexa I la directiva respectivă;
(3)JO L 159, 29.6.1996, p. 1.
- condensatorii electrolitici care conţin substanţe periculoase (înălţime > 25 mm, diametru > 25 mm sau volum similar în mod proporţional).
Aceste substanţe, amestecuri şi componente sunt eliminate sau valorificate în conformitate cu Directiva 2008/98/CE.
2.Componentele următoare ale DEEE care fac obiectul unei colectări separate trebuie să fie tratate în felul următor:
- tuburile catodice: trebuie înlăturat învelişul fluorescent;
- echipamentele ce conţin gaze care depreciază stratul de ozon sau care prezintă un potenţial de încălzire globală a climei (GWP) mai mare de 15, precum cele din spume sau din circuitele de refrigerare: gazele se extrag şi se tratează în mod corespunzător. Gazele care depreciază stratul de ozon se tratează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1005/2009;
- lămpile cu descărcare în gaze: se înlătură mercurul.
3.Ţinând seama de considerentele ecologice şi de oportunitatea pregătirii pentru reutilizare şi a reciclării, punctele 1 şi 2 se aplică astfel încât să nu împiedice pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea în condiţii de protecţie a mediului a componentelor sau a aparatelor întregi.
ANEXA VIII:CERINŢE TEHNICE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (3)
1.Locuri de stocare (inclusiv stocare temporară) a DEEE înainte de tratarea lor [fără a aduce atingere cerinţelor Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri (1)]:
- suprafeţe impermeabile pentru zonele adecvate, prevăzute cu instalaţii de colectare a pierderilor prin scurgere şi, după caz, cu decantoare şi separatoare de grăsimi;
- învelitori rezistente la intemperii pentru zonele adecvate.
(1)JO L 182, 16.7.1999, p. 1.
2.Locuri de tratare a DEEE:
- cântare de măsurare a greutăţii deşeurilor tratate;
- suprafeţe impermeabile şi învelitori rezistente la intemperii pentru zonele adecvate, prevăzute cu instalaţii de colectare a pierderilor prin scurgere şi, după caz, cu decantoare şi separatoare de grăsimi;
- stocare adecvată pentru piesele demontate;
- containere adecvate pentru stocarea bateriilor, a condensatorilor cu conţinut de PCB/PCT şi a altor deşeuri periculoase precum deşeurile radioactive;
- echipamente de tratare a apei, în conformitate cu reglementările în materie de sănătate şi mediu.
ANEXA IX:SIMBOL PENTRU MARCAREA EEE
Simbolul care indică faptul că EEE fac obiectul unei colectări separate reprezintă o pubelă cu roţi barată cu o cruce, ca în imaginea de mai jos. Simbolul trebuie să fie tipărit vizibil, lizibil şi indelebil.
ANEXA X:INFORMAŢIILE PENTRU ÎNREGISTRARE ŞI RAPORTARE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 16
(A)Informaţii care trebuie furnizate h înregistrare
1.Numele şi adresa producătorului sau a reprezentantului autorizat, în cazul în care este desemnat în temeiul articolului 17 (codul poştal şi localitatea, denumirea străzii şi numărul, ţara, numărul de telefon şi de fax, adresa de e-mail, precum şi o persoană de contact). În cazul unui reprezentant autorizat, astfel cum este definit la articolul 17, de asemenea datele de contact ale producătorului reprezentat
2.Codul naţional de identificare al producătorului, inclusiv numărul european de identificare fiscală sau numărul naţional de identificare fiscală al producătorului
3.Categoria de EEE în conformitate cu anexa I sau III, după caz
4.Tipul de EEE (echipamente de uz casnic sau alte echipamente decât cele de uz casnic)
5.Marca EEE
6.Informaţii privind modul în care producătorul îşi asumă responsabilităţile: sistem individual sau colectiv, inclusiv informaţii privind garanţia financiară
7.Tehnica de vânzare utilizată (de exemplu, vânzare la distanţă)
8.Declaraţie prin care se precizează că informaţiile furnizate sunt adevărate
(B)Informaţii care trebuie furnizate pentru raportare
1.Codul naţional de identificare al producătorului
2.Perioada de raportare
3.Categoria de EEE în conformitate cu anexa I sau III, după caz
4.Cantitatea de EEE introduse pe piaţa internă, exprimată în greutate
5.Cantitatea, exprimată în greutate, de deşeuri de EEE colectate separat, reciclate (inclusiv pregătite pentru reutilizare), valorificate şi eliminate pe teritoriul statelor membre sau transportate în interiorul sau în afara Uniunii
Notă: Informaţiile prevăzute la punctele 4 şi 5 trebuie furnizate pe categorii.
ANEXA XI:
PARTEA A:
Directiva abrogată, cu modificările (menţionate la articolul 25)
Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente (JO L 37, 13.2.2003, p. 24) electrice şi electronice (DEEE)
Directiva 2003/108/CE a Parlamentului European şi a (JO L 345, 31.12.2003, p. 106) Consiliului
Directiva 2008/34/CE a Parlamentului European şi a (JO L 81, 20.3.2008, p. 65) Consiliului
PARTEA B:
Lista termenelor de transpunere în dreptul intern (menţionate la articolul 25)
Directiva | Termen de transpunere |
2002/96/CE | 13 august 2004 |
2003/108/CE | 13 august 2004 |
2008/34/CE | - |
ANEXA XII:TABEL DE CORESPONDENŢĂ
Directiva 2002/96/CE | Prezenta directivă |
Articolul 1 | - |
- | Articolul 1 |
Articolul 2 alineatul (1) | Articolul 2 alineatul (1) |
Articolul 2 alineatul (2) | Articolul 2 alineatul (2) |
Articolul 2 alineatul (3) | Articolul 2 alineatul (3) litera (a) |
Articolul 2 alineatul (1) (parţial) | Articolul 2 alineatul (3) litera (b) |
Anexa IB punctul 5 ultimul articol | Articolul 2 alineatul (3) litera (c) |
Anexa IB punctul 8 | Articolul 2 alineatul (4) litera (g) |
- | Articolul 2 alineatul (4) literele (a)-(f) şi articolul 2 alineatul (5) |
Articolul 3 litera (a) | Articolul 3 alineatul (1) litera (a) |
- | Articolul 3 alineatul (1) literele (b)-(d) |
Articolul 3 litera (b) | Articolul 3 alineatul (1) litera (e) |
Articolul 3 literele (c)-(h) | Articolul 3 alineatul (2) |
Articolul 3 litera (i) | Articolul 3 alineatul (1) litera (f) |
Articolul 3 litera (j) | Articolul 3 alineatul (1) litera (g) |
Articolul 3 litera (k) | Articolul 3 alineatul (1) litera (h) |
Articolul 3 litera (l) | - |
Articolul 3 litera (m) | Articolul 3 alineatul (1) litera (i) |
- | Articolul 3 alineatul (1) literele (j)-(o) |
Articolul 4 | Articolul 4 |
Articolul 5 alineatele (l)-(2) | Articolul 5 alineatele (1)-(2) |
- | Articolul 5 alineatele (3)-(4) |
Articolul 5 alineatul (3) | Articolul 5 alineatul (5) |
- | Articolul 6 alineatul (1) |
Articolul 5 alineatul (4) | Articolul 6 alineatul (2) |
Articolul 5 alineatul (5) | Articolul 7 alineatele (1) şi (2) |
- | Articolul 8 alineatul (1) |
Articolul 6 alineatul (1) primul şi al doilea paragraf şi alineatul (3) | Articolul 8 alineatele (2), (3) şi (4) |
Anexa II punctul 4 | Articolul 8 alineatul (4) al doilea paragraf prima teză |
Articolul 6 alineatul (1) al treilea paragraf | Articolul 8 alineatul (5) |
Articolul 6 alineatul (6) | Articolul 8 alineatul (6) |
Articolul 6 alineatul (2) | Articolul 9 alineatele (1) şi (2) |
Articolul 6 alineatul (4) | Articolul 9 alineatul (3) |
Articolul 6 alineatul (5) | Articolul 10 alineatele (1) şi (2) |
- | Articolul 10 alineatul (3) |
Articolul 7 alineatul (1) | - |
Articolul 7 alineatul (2) | Articolul 11 alineatul (1) şi anexa V |
- | Articolul 11 alineatul (2) |
- | Articolul 11 alineatul (3) |
Articolul 7 alineatul (3) primul paragraf | Articolul 11 alineatul (4) |
Articolul 7 alineatul (3) al doilea paragraf | - |
Articolul 7 alineatul (4) | - |
Articolul 7 alineatul (5) | Articolul 11 alineatul (5) |
- | Articolul 11 alineatul (6) |
Articolul 8 alineatul (1) | Articolul 12 alineatul (1) |
- | Articolul 12 alineatul (2) |
Articolul 8 alineatul (2) primul şi al doilea paragraf | Articolul 12 alineatul (3) |
Articolul 8 alineatul (2) al treilea paragraf | Articolul 14 alineatul (1) (parţial) |
Articolul 8 alineatul (3) primul paragraf | Articolul 12 alineatul (4) |
- | Articolul 12 alineatul (5) |
Articolul 8 alineatul (3) al doilea paragraf | Articolul 14 alineatul (1) (parţial) |
Articolul 8 alineatul (4) | - |
Articolul 9 alineatul (1) primul paragraf | Articolul 13 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf | - |
Articolul 9 alineatul (1) al treilea paragraf | Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf |
Articolul 9 alineatul (1) al patrulea paragraf | Articolul 13 alineatul (1) al treilea paragraf |
Articolul 9 alineatul (2) | Articolul 13 alineatul (2) |
Articolul 10 alineatul (1) | Articolul 14 alineatul (2) |
Articolul 10 alineatul (2) | Articolul 14 alineatul (3) |
Articolul 10 alineatul (3) | Articolul 14 alineatul (4) |
Articolul 10 alineatul (4) | Articolul 14 alineatul (5) |
Articolul 11 | Articolul 15 |
Articolul 12(1) (parţial) | Articolul 16 alineatele (1)-(3) |
Articolul 12 alineatul (1) primul paragraf (parţial) | Articolul 16 alineatul (4) |
Articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf | Articolul 16 alineatele (1) şi (2) şi articolul 17 alineatele (2) Şi (3) |
Articolul 12 alineatul (1) al treilea paragraf | Articolul 16 alineatele (3) şi (5) |
- | Articolul 17 alineatul (1) |
Articolul 12 alineatul (1) al patrulea paragraf | Articolul 18 |
Articolul 12 alineatul (2) | Articolul 16 alineatul (5) |
Articolul 13 | Articolul 19 |
- | Articolul 20 |
Articolul 14 | Articolul 21 |
Articolul 15 | Articolul 22 |
Articolul 16 | Articolul 23 alineatul (1) |
- | Articolul 23 alineatele (2)-(4) |
Articolul 17 alineatele (l)-(3) | Articolul 24 alineatele (1)-(3) |
Articolul 17 alineatul (4) | Articolul 7 alineatul (3) |
Articolul 17 alineatul (5) | Articolul 7 alineatele (4)-(7), articolul 11 alineatul (6) şi articolul 12 alineatul (6) |
- | Articolul 25 |
Articolul 18 | Articolul 26 |
Articolul 19 | Articolul 27 |
Anexa IA | Anexa I |
Anexa IB | Anexa II |
- | Anexele III, IV şi VI |
Anexele II-IV | Anexele VII-IX |
- | Anexele X şi XI |
- | Anexa XII |
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 197L din data de 24 iulie 2012