Art. 16b. - Art. 16 b : Dreptul de retragere din contractele la distanţă pentru servicii financiare - Directiva 2011/83/UE/25-oct-2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului şi a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
Acte UE
Jurnalul Oficial 304L
În vigoare Versiune de la: 26 Martie 2024
Art. 16b: Dreptul de retragere din contractele la distanţă pentru servicii financiare
(1)Statele membre se asigură că consumatorul are la dispoziţie o perioadă de 14 zile calendaristice pentru a se retrage dintr-un contract, fără penalităţi şi fără prezentarea vreunui motiv. Perioada respectivă se prelungeşte la 30 de zile calendaristice în cazul contractelor la distanţă aferente operaţiunilor privind pensiile personale.
Perioada de retragere menţionată la primul paragraf începe fie:
a)din ziua încheierii contractului la distanţă; fie
b)din ziua în care consumatorului îi sunt aduse la cunoştinţă clauzele şi condiţiile contractuale şi informaţiile prevăzute la articolul 16a, în cazul în care ziua respectivă este ulterioară celei la care se face referire la litera (a) din prezentul paragraf.
În cazul în care consumatorului nu i-au fost aduse la cunoştinţă clauzele şi condiţiile contractuale şi informaţiile prevăzute la articolul 16a, perioada de retragere expiră, în orice caz, la 12 luni şi 14 zile de la încheierea contractului la distanţă. Acest lucru nu se aplică în cazul în care consumatorul nu a fost informat cu privire la dreptul său de retragere în conformitate cu articolul 16a alineatul (1) litera (p).
(2)Dreptul de retragere nu se aplică:
a)serviciilor financiare de consum al căror preţ depinde de fluctuaţii de pe piaţa financiară în afara controlului comerciantului, care ar putea apărea în timpul perioadei de retragere, cum ar fi serviciile legate de:
- valută,
- instrumente de piaţă monetară,
- valori mobiliare,
- unităţi ale organismelor de plasament colectiv,
- contracte financiare la termen (futures), inclusiv instrumentele echivalente regularizate în numerar,
- contracte forward pe rata dobânzii (FRAs),
- contracte swap pe rata dobânzii, pe cursul de schimb şi pe acţiuni,
- opţiuni de cumpărare sau vindere a instrumentelor menţionate la prezenta literă, inclusiv instrumentele echivalente regularizate în numerar. Această categorie include în special opţiunile pe devize şi pe rata dobânzii;
b)poliţelor de asigurare pentru călătorie şi bagaje sau poliţelor de asigurare similare pe termen scurt, cu o durată mai mică de o lună;
c)contractelor a căror execuţie a fost realizată complet de ambele părţi, la cererea expresă a consumatorului, înainte ca acesta să îşi exercite dreptul de retragere.
(3)Se consideră că consumatorul şi-a exercitat dreptul de retragere în perioada de retragere menţionată la alineatul (1) dacă acesta a transmis comunicarea privind exercitarea dreptului de retragere înainte de expirarea perioadei respective.
(4)În cazul în care un serviciu auxiliar legat de contractul la distanţă pentru servicii financiare este prestat de comerciant sau de un terţ pe baza unui acord între terţul respectiv şi comerciant, consumatorul nu are obligaţii în temeiul contractului auxiliar dacă îşi exercită dreptul de retragere în conformitate cu prezentul articol. În cazul în care consumatorul alege să rezilieze contractul auxiliar, rezilierea nu poate atrage vreun cost pentru consumator.
(5)Prezentul articol nu aduce atingere niciunei norme din dreptul intern care stabileşte o perioadă de timp în cursul căreia nu poate începe executarea contractului.
(6)Atunci când un alt act al Uniunii care reglementează servicii financiare specifice conţine norme privind dreptul de retragere, serviciilor financiare specifice respective li se aplică numai normele din actul respectiv al Uniunii privind dreptul de retragere, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în actul respectiv al Uniunii. Atunci când actul respectiv al Uniunii dă statelor membre dreptul de a alege între dreptul de retragere şi o alternativă, cum ar fi o perioadă de reflecţie, numai normele corespunzătoare din respectivul act al Uniunii se aplică serviciilor financiare specifice în cauză, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în actul respectiv al Uniunii.
(7)Prin derogare de la prezentul articol, statele membre pot alege în schimb să aplice dispoziţiile prezentate în continuare următoarelor servicii financiare în ceea ce priveşte dreptul de retragere sau o perioadă de reflecţie:
a)articolul 14 alineatul (6) din Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (*3) contractelor de credit excluse din domeniul de aplicare al directivei respective prin articolul 3 alineatul (2) din aceasta; şi
(*3)Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 2008/48/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 60, 28.2.2014, p. 34).
b)articolele 26 şi 27 din Directiva (UE) 2023/2225 a Parlamentului European şi a Consiliului (*4) contractelor de credit excluse din domeniul de aplicare al directivei respective prin articolul 2 alineatul (2) din aceasta.
(*4)Directiva (UE) 2023/2225 a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 octombrie 2023 privind contractele de credit de consum şi de abrogare a Directivei 2008/48/CE (JO L, 2023/2225, 30.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/2225/oj).